1,198 matches
-
culori - un brocart cusut foarte delicat, căruia soarele și vântul i-au smuls tonurile vii, lăsându-i nuanțe așa de fine, că e o adevărată mângâiere a ochilor. Și bine am zis că seamănă a brocart, căci au aceleași falduri țepene, aceeași îngrămădire de stofă grea și scumpă. Singura notă strălucitoare în tablou e o zdreanță de zăpadă albă care se prăvălește, sfâșiindu-se parcă de fiecare colț de stâncă, printr-o despicătură uriașă, din vârful “omului” aproape de culmea dealurilor care
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
voiam. Priveam luna și-mi spuneam că e momentul să simt toate emoțiile. Am așteptat să mă inunde bucuria și venerația. Eram hotărâtă, eram pregătită, anticipam, așteptam, speram... dar nu s-a Întâmplat nimic. Picioarele mi-au rămas drepte și țepene. În noaptea aceea cu lună plină mi-am dat seama că voi avea mereu o problemă cu sentimentele mari. Și asta din cauză că nu am avut niciodată o mamă adevărată care să mă crească. Mama este prima ființă care-ți umple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cuvintele pe care nu-mi doream să le aud. Lulu zâmbi doar și-i traduse lui Bennie ce spusese proprietarul restaurantului. Bennie Îi mulțumi acestuia Într-un fel foarte ciudat: cu mâinile Împreunate În față, făcu o plecăciune rapidă și țeapănă, ca În filme, când cineva Îl imploră pe rege să nu-l decapiteze. „Slugarnic“ este cuvântul care-mi vine În minte. Proprietarul Încropi o listă cu mâncăruri făcute din ingrediente ieftine, udate cu bere chinezească din abundență. Mâzgăli prețul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că vor fi Înapoi la cină. Și atunci unde sunt? — A, da, oare unde or fi? Știi, oamenii aflați În vacanță au obiceiul de a Întârzia, spuse Heinrich pe un ton nepăsător. Dar vedeam că avea o privire evazivă, spatele țeapăn și umerii Încordați. După părerea mea nu lăsa să se vadă cât de Îngrijorat era de fapt. Se aplecă spre o masă și Îndreptă niște tacâmuri care erau deja perfect aliniate. Aveți răbdare și, vă rog eu mult, luați cina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și bărbatul ei nepriceput, care acum erau spitalizați datorită extenuării sexuale. Mai umbla vorba despre un om din Antichitate, care era tatăl a trei perechi de gemeni, făcuți cu frumoasele lui surori. Sau virgina de vârstă mijlocie care era prea țeapănă, din lipsa activității, pentru a se undui după cererile amorului, și care acum era flexibilă ca o contorsionistă. Efectul plantei dura cel puțin o săptămână. În plus, era o măsură preventivă Împotriva uneia dintre cele mai groaznice și mortale boli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
povești decât vise: erau lungi, reale, iar după ce mă trezeam, îmi aminteam tot, până la cel mai mic amănunt. În vise vizitam diverse lumi, de parcă sufletul meu migra. În fiecare zi se repetau experiențe asemănătoare. În astfel de cazuri, trupul este țeapăn, respirația se oprește și poți zbura. De multe ori mi se întâmpla asta când eram obosită. Erau niște trăiri imposibile în lumea reală. În vise aveam puteri supranaturale: zburam în înaltul cerului, puteam conduce diverse vehicule care nu existau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
bizar, ca și cum privirea nu s-ar opri pe chipul meu, ci ar trece mai departe ca printr-o perdea de aburi.. Se uită oare, sau doarme cu ochii deschiși? într-adevăr, respirația îi este regulată și sforăitoare, trupul îi e țeapăn și privirea oarbă. Sau mă vede prin somn, incluzându-mă fără voia mea printre personajele viselor lui meschine de mărire? Uite, parcă și gura îi e strâmbată de un rictus sarcastic de gardian de profesie, care-și păzește prețioasa-i
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în costume arnăuțești, chiuind și pocnind din harapnice, mânau trăsuri pline cu negustori de vite și grâu. Caii sprinteni, bine hrăniți și țesălați, cu picioare lungi și subțiri, aveau cozile înnodate în scurt și, petrecută pe sub crupe, câte o pânză țeapănă în care se strângea bălegarul. Neguțătorii își goleau prăvăliile în căruțe, trăgând cu zgomot obloanele. Ornate cu gablonțuri ieftine, târfe cu pielea lividă și priviri obosite se mișcau alene, precum salamandrele pe pavajul încins. Dar nimeni nu avea acum timp
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
soare, în jilțul de lemn din fața aparatului. Fotograful îi prindea ceafa într-o zgardă de metal, cu care era prevăzut spătarul jilțului, imobilizându-i astfel capul ca pe un gândac în insectar. Îi potrivea în spate un panou de pânză țeapănă, zugrăvită cu flori și inimioare, cu un text ca o aureolă în jurul capului, de genul TE PORT ÎN INIMĂ sau O PIEDICĂ ÎN CALEA UITĂRII după dorință. Maestrul își vâra apoi capul sub pânza neagră a aparatului, formând corp comun
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
amplificat de un decor de mucava, pe care fusese pictată cu stângăcie o pădure de arbori exotici, așa cum înțelegea fotograful jungla pe care nu o văzuse decât prin cărțile de școală ale copiilor. Alăturarea acestui decor exotic grupului de oameni țepeni în hainele lor scrobite, țintuiți, emoționați și ușor speriați de importanța actului la care se hotărâseră cu greu să participe, era neașteptată, amplificând insolitul și farmecul trist al fotografiei. A patra casetă conținea un carnețel învelit în hârtie albastră decolorată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de mică grădina, că dacă s-ar culca un măgar, i-ar rămâne coada afară"! Miercuri. Pe stânci cu Irina. Am cățărat-o cu de-a sila. Până la mine s-au suit niște oițe bune și cuminți. Picioarele lor sunt țepene și ne-terminate parcă. De fug, pocnesc pământul ca niște bastoane de lemn. Pupilele și le țin în vârful irisului: persoane încrezute. Le privesc cumințenia și-mi dau lacrimile. Irina nu pricepe prostia mea, și eu a trebuit s-o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
mai bun gust, cu nasul puțin în vânt, cu râsul frumos, care îi luminează întreaga față, mereu în tovărășia băieților, glumind cu toții, dar știind cum să păstreze distanțele, așa am știut-o pe Viky! și acum, deodată, s-o imaginez țeapănă, galbenă, plecând în călătoria fără capăt, singură, descifrând taine sau strecurîndu-se, strigoi, printre umbrele nopții. Acum, altă Viky, și la fiecare moment iarăși o schimbare, aceeași ființă multiplicîndu-se la infinit și noi încercînd inutil să explicăm toate aceste aspecte. Ce
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
îndrepta în șa, fu străpuns de sulița unui burgund ce venea aproape frontal. în scurtă vreme, nici ceilalți nu avură o soartă mai bună - curând, dintre ei rămăsese în viață numai unul. Era un războinic nu tocmai tânăr, uscățiv și țeapăn și totuși energic, cu părul strâns la ceafă într-o coadă lungă. înconjurat acum, se apăra agitând sabia și mutându-și permanent calul din loc în căutarea unei căi de scăpare, dar pe oriunde încerca vedea venindu-i în întâmpinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în jos, atinse metalul, și mai rapid, de data aceasta. Și nu era nici un dubiu. Metalul era rece, rece. Nefiresc, rece ca gheața. Un rece înghețat, de moarte. Craig lăsă capota jos și stătu acolo pe drumul liniștit, stătu foarte țeapăn și foarte încordat. Dar numai după o lungă pauză înțelese adevărul. Nypers îi făcuse prima aluzie că ceva nu era în regulă. Ăsta era probabil al doilea avertisment. Desigur, în realitate, el îi auzise deja și ghicise. Dar ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
-l avem pe Craig. Vreau să se facă aranjamentele pentru capturarea lui în termen de o lună. Apoi, chiar înainte de culcare, vorbi scurt, între patru ochi, cu Kay: - Le-ai spus ce te-am rugat eu? Ea încuvință puțin cam țeapăn: - Nu cred că au prea mari speranțe. Ei își dau seama foarte bine că Lesley Craig poate, în decursul unei perioade de treizeci de ani, să întinerească vreo trei sute de persoane. Dar nu prea cred că, indiferent de cantitatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Nu trebuie să încerci să o sfâșii. Las-o așa, Les. Uită ce ai descoperit. Lasă lucrurile așa cum sunt, pentru binele meu și al tău. - Dar, uite că... începu Craig. Lăsă propoziția în aer. Căci putea fi așa. Se așeză țeapăn, privind la Anrella, fascinat de explicație. Lămurea lucrurile, până la un punct. Mintea lui trebuie să fi fost împrăștiată ca scânteile sărite dintr-o bucată de metal. Avusese atunci nevoie să fie remodelată într-un întreg coerent. Pentru un moment, Craig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
bizar, ca și cum privirea nu s-ar opri pe chipul meu, ci ar trece mai departe ca printr-o perdea de aburi.. Se uită oare, sau doarme cu ochii deschiși? într-adevăr, respirația îi este regulată și sforăitoare, trupul îi e țeapăn și privirea oarbă. Sau mă vede prin somn, incluzându-mă fără voia mea printre personajele viselor lui meschine de mărire? Uite, parcă și gura îi e strâmbată de un rictus sarcastic de gardian de profesie, care-și păzește prețioasa-i
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în costume arnăuțești, chiuind și pocnind din harapnice, mânau trăsuri pline cu negustori de vite și grâu. Caii sprinteni, bine hrăniți și țesălați, cu picioare lungi și subțiri, aveau cozile înnodate în scurt și, petrecută pe sub crupe, câte o pânză țeapănă în care se strângea bălegarul. Neguțătorii își goleau prăvăliile în căruțe, trăgând cu zgomot obloanele. Ornate cu gablonțuri ieftine, târfe cu pielea lividă și priviri obosite se mișcau alene, precum salamandrele pe pavajul încins. Dar nimeni nu avea acum timp
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
soare, în jilțul de lemn din fața aparatului. Fotograful îi prindea ceafa într-o zgardă de metal, cu care era prevăzut spătarul jilțului, imobilizându-i astfel capul ca pe un gândac în insectar. Îi potrivea în spate un panou de pânză țeapănă, zugrăvită cu flori și inimioare, cu un text ca o aureolă în jurul capului, de genul TE PORT ÎN INIMĂ sau O PIEDICĂ ÎN CALEA UITĂRII după dorință. Maestrul își vâra apoi capul sub pânza neagră a aparatului, formând corp comun
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
amplificat de un decor de mucava, pe care fusese pictată cu stângăcie o pădure de arbori exotici, așa cum înțelegea fotograful jungla pe care nu o văzuse decât prin cărțile de școală ale copiilor. Alăturarea acestui decor exotic grupului de oameni țepeni în hainele lor scrobite, țintuiți, emoționați și ușor speriați de importanța actului la care se hotărâseră cu greu să participe, era neașteptată, amplificând insolitul și farmecul trist al fotografiei. A patra casetă conținea un carnețel învelit în hârtie albastră decolorată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
amănunt. Whisky-ul se înălța în mine în mod constant, așa încât nu am putut percepe această informație în totalitatea ei și, cu atât mai puțin, să-mi dau seama de posibilele implicații. M-am întors - cu un mers puțin prea țeapăn - la măsuța de cafea și am început iar să amestec băutura din cană. Când am trecut pe lângă unchiul tatălui miresei, acesta a încercat să-mi atragă atenția, să salute reapariția mea, dar eram prea distrat, prea preocupat de pretinsa asemănare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Cu afecțiune, cu devotament, Eisen Îl servise. — A, iată-l și pe tata-socru. Oare de plăcere că Îl revedea zâmbea Eisen cu toată fața, sau era datorită splendidului eveniment (Eisen la New York pentru prima dată În viață)? Era jovial, dar țeapăn În mișcări, strâns la subraț și Între picioare de noile sale haine americane. Probabil că Wallace Îl dusese la unul din acele execrabile magazine de modă pentru bărbați, ca Barney’s. Poate la unul din magazinele unisex. Nebunul purta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
o necesitate rațională. Ar fi trebuit să-mi terminați de citit cartea. — Și atunci aș fi aflat care e dovada irezistibilă? Sammler zâmbi prin ochelarii fumurii și ochiul orb Încercă să participe. În costumul negru, vechi, dar Îngrijit, cu trupul țeapăn și zvelt stând drept și cu degetele, care tremurau puternic de Încordare, ținându-se ușor de genunchi. O țigară (fuma doar trei sau patru pe zi) ardea Între Încheieturile stângace și păroase ale degetelor. — Voiam doar să spun că ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ducea la templu pe Fifth Avenue. Pe 57th Street erau croitorii lui, Felsher și Kitto. Templul și croitorii fuseseră aleși de Hilda. Sammler l-ar fi trimis la un alt croitor. Elya era Înalt de statură, cu umeri lați și țepeni, mult prea lați dacă țineai seama de forma plată a corpului. Avea fesele mult prea ridicate. Ca ale mele, de altfel. Sammler, În interiorul surd al Rolls-ului, vedea asemănarea. Felsher și Kitto Îl făceau pe Elya să arate mult prea spilcuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
alte împrejurări, mă pierd. Nu pot să mimez stilul acela de conversație, ușor, zeflemitor care pare să fie de rigueur în zilele noastre. Nu sunt o persoană dezinvoltă. Bășcălia și glumele absurde nu sunt specialitatea mea. Am tendința să devin țeapănă și stângace în compania tinerilor - și atunci, când îmi dau seama că ei se plictisesc cu mine, devin preventiv rece și închisă. Richard mi-a adus paharul. — Uite, draga mea, a zis el, imitând jucăuș accentul din nord. — Unde aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]