708 matches
-
responsabilizarea acestuia cu privire la achitarea facturii energetice. Capitolul 3 Analiza serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat 3.1. Aspecte generale La nivelul anului 2001 cantitatea de energie primară consumată în CET-uri a fost de 8.857 mii țep, iar cantitatea de energie transformată (energia utilă) a fost de 5.174 mii țep. Diferența dintre cantitatea de energie primară consumată și cantitatea de energie transformată - 3.683 mii țep, reprezentând 41,6% - reflectă gradul de imperfecțiune al conversiei resurselor
STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004 privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161219_a_162548]
-
energie termică produsă centralizat 3.1. Aspecte generale La nivelul anului 2001 cantitatea de energie primară consumată în CET-uri a fost de 8.857 mii țep, iar cantitatea de energie transformată (energia utilă) a fost de 5.174 mii țep. Diferența dintre cantitatea de energie primară consumată și cantitatea de energie transformată - 3.683 mii țep, reprezentând 41,6% - reflectă gradul de imperfecțiune al conversiei resurselor primare în energie electrică și termică și scoate în evidență importantă cogenerarii în valorificarea
STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004 privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161219_a_162548]
-
consumată în CET-uri a fost de 8.857 mii țep, iar cantitatea de energie transformată (energia utilă) a fost de 5.174 mii țep. Diferența dintre cantitatea de energie primară consumată și cantitatea de energie transformată - 3.683 mii țep, reprezentând 41,6% - reflectă gradul de imperfecțiune al conversiei resurselor primare în energie electrică și termică și scoate în evidență importantă cogenerarii în valorificarea parțială a disponibilului de resurse energetice primare (respectiv de 58,4% în 2001). Dacă se ia
STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004 privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161219_a_162548]
-
a consumului de resurse primare. Acest fapt este datorat scăderii randamentelor prin utilizarea capacităților de producție la sarcini parțiale. În mod similar, la nivelul anului 2001, cantitatea de energie primară consumată în CT - uri a fost de 1.739 mii țep, iar cantitatea de energie transformată în energie utilă a fost de 1.486 mii țep (respectiv 85,4%). Situația din sectorul de producere a energiei în centralele termice arată că aceste diferențe, exprimate procentual din consumurile totale, au fost, în
STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004 privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161219_a_162548]
-
producție la sarcini parțiale. În mod similar, la nivelul anului 2001, cantitatea de energie primară consumată în CT - uri a fost de 1.739 mii țep, iar cantitatea de energie transformată în energie utilă a fost de 1.486 mii țep (respectiv 85,4%). Situația din sectorul de producere a energiei în centralele termice arată că aceste diferențe, exprimate procentual din consumurile totale, au fost, în anul în anul 2001 de 254 mii țep (14,5% din total). Raportat la 1999
STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004 privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161219_a_162548]
-
utilă a fost de 1.486 mii țep (respectiv 85,4%). Situația din sectorul de producere a energiei în centralele termice arată că aceste diferențe, exprimate procentual din consumurile totale, au fost, în anul în anul 2001 de 254 mii țep (14,5% din total). Raportat la 1999, consumul total a scăzut cu 11,6% iar producția totală, cu 12,9%. Diferența dintre consum și producție este mai mică decât în cazul cogenerarii ceea ce scoate în evidență și faptul că sistemele
STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004 privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161219_a_162548]
-
producere și distribuție, la data de 01 septembrie 2003, era de cca. 1.950.000 familii, reprezentând cca. 5,5 milioane de locuitori. Sectorul rezidențial este al doilea mare sector din punct de vedere al consumului energetic (cca. 7200 mii țep la nivelul anului 2001, reprezentând 32,1% din consumul total) cu un consum lunar - mediu anual - de energie termică pe familie: 1,03 Gcal, structura acestuia în funcție de destinație fiind: ● 57% pentru încălzire.; ● 25% pentru apă caldă menajeră; ● 11 % pentru electricitate
STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004 privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161219_a_162548]
-
pentru împrejmuiri etc. Aceste cabluri, zise fire elicoidale, (în general cu trei capete), servesc, de asemenea, la tăierea pietrelor. Sunt excluse din această poziție: a) Torsadele de fier sau de oțel cu două capete, pentru împrejmuiri, cu răsucire slabă, fără țepi, ca și sârmă ghimpată din fier sau din oțel (poziția nr. 73.13). ... b) Cablurile și articolele similare izolate electric (poziția nr. 85.44). ... c) Cablurile de frână, cablurile de accelerație și cablurile similare recunoscute ca fiind destinate vehiculelor automobile
ANEXĂ nr. 73 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN FONTA, DIN FIER SAU DIN OTEL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166463_a_167792]
-
plata și decupata (în formă de dinți de fierăstrău, în special), care poate înlocui sârmă ghimpată propriu-zisă. 3) Bandă de fier sau de oțel, de lățime mică, răsucita (de forma elicoidala grosiera); aceste articole pot fi sau nu echipate cu țepi. 4) Torsade simple fără țepi, cu spire foarte lejere și puțin apropiate, confecționate din două sârme de fier sau de oțel corespunzând specificațiilor Notei 2 a acestui Capitol și destinate în mod evident să servească că împrejmuire. Se clasifică aici
ANEXĂ nr. 73 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN FONTA, DIN FIER SAU DIN OTEL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166463_a_167792]
-
de dinți de fierăstrău, în special), care poate înlocui sârmă ghimpată propriu-zisă. 3) Bandă de fier sau de oțel, de lățime mică, răsucita (de forma elicoidala grosiera); aceste articole pot fi sau nu echipate cu țepi. 4) Torsade simple fără țepi, cu spire foarte lejere și puțin apropiate, confecționate din două sârme de fier sau de oțel corespunzând specificațiilor Notei 2 a acestui Capitol și destinate în mod evident să servească că împrejmuire. Se clasifică aici și articolele utilizate pentru împrejmuiri
ANEXĂ nr. 73 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN FONTA, DIN FIER SAU DIN OTEL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166463_a_167792]
-
Tabelul 2 Distribuția potențialului energetic solar din România IV sub 950 kWh/m2-an Sursa: Studii de cercetare-dezvoltare ICEMENERG Aportul energetic al sistemelor solare-termale la necesarul de căldură și apă caldă menajeră din România este evaluat la circa 1.434 mii țep (60 PJ/an), ceea ce ar putea substitui aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră sau 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă. În condițiile meteo-solare din România, un captator solar-termic funcționează, în condiții normale de siguranță, pe
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
de mare putere (34.000 GWh/an); ● amenajări hidroenergetice de mică putere (6.000 GWh/an). d) Biomasă ... În condițiile mediului topogeografic existent, se apreciază că România are un potențial energetic ridicat de biomasă, evaluat la circa 7.594 mii țep*/an (318x10^9 MJ/an), ceea ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000, împărțit pe următoarele categorii de combustibil: ● reziduuri din exploatări forestiere și lemn de foc [1.175 mii țep (49,8x10^9MJ
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
7.594 mii țep*/an (318x10^9 MJ/an), ceea ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000, împărțit pe următoarele categorii de combustibil: ● reziduuri din exploatări forestiere și lemn de foc [1.175 mii țep (49,8x10^9MJ/an)]; ● deșeuri de lemn - rumeguș și alte resturi de lemn [487 mii țep (20,4x10^9 MJ/an)]; ● deșeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
de resurse primare la nivelul anului 2000, împărțit pe următoarele categorii de combustibil: ● reziduuri din exploatări forestiere și lemn de foc [1.175 mii țep (49,8x10^9MJ/an)]; ● deșeuri de lemn - rumeguș și alte resturi de lemn [487 mii țep (20,4x10^9 MJ/an)]; ● deșeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep* (200,9x10^9 MJ/an)]; ● biogaz [588 mii țep* (24,6x10^9MJ/an)]; ● deșeuri și reziduuri
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
țep (49,8x10^9MJ/an)]; ● deșeuri de lemn - rumeguș și alte resturi de lemn [487 mii țep (20,4x10^9 MJ/an)]; ● deșeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep* (200,9x10^9 MJ/an)]; ● biogaz [588 mii țep* (24,6x10^9MJ/an)]; ● deșeuri și reziduuri menajere urbane [545 mii țep* (22,8x10^9 MJ/an)]. [*țep - tone echivalent petrol] Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deține
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
și alte resturi de lemn [487 mii țep (20,4x10^9 MJ/an)]; ● deșeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep* (200,9x10^9 MJ/an)]; ● biogaz [588 mii țep* (24,6x10^9MJ/an)]; ● deșeuri și reziduuri menajere urbane [545 mii țep* (22,8x10^9 MJ/an)]. [*țep - tone echivalent petrol] Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deține ponderi diferite în balanță resurselor primare, în funcție de tipul de
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
an)]; ● deșeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep* (200,9x10^9 MJ/an)]; ● biogaz [588 mii țep* (24,6x10^9MJ/an)]; ● deșeuri și reziduuri menajere urbane [545 mii țep* (22,8x10^9 MJ/an)]. [*țep - tone echivalent petrol] Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deține ponderi diferite în balanță resurselor primare, în funcție de tipul de deșeuri utilizat sau după destinația consumului final. Astfel, 54% din căldură produsă
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep* (200,9x10^9 MJ/an)]; ● biogaz [588 mii țep* (24,6x10^9MJ/an)]; ● deșeuri și reziduuri menajere urbane [545 mii țep* (22,8x10^9 MJ/an)]. [*țep - tone echivalent petrol] Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deține ponderi diferite în balanță resurselor primare, în funcție de tipul de deșeuri utilizat sau după destinația consumului final. Astfel, 54% din căldură produsă pe bază de biomasă se obține
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
industriale, incinte agrozootehnice etc. În prezent se află în funcțiune 70 sonde pentru apă caldă (cu temperatură peste 60°C) în diferite zone geografice. Rezervă de energie geotermala cu posibilități de exploatare curentă în România este de circa 167 mii țep (7.000x10^6 GJ/an). Cantitatea de energie echivalentă produsă și livrată la capul de exploatare al sondei este de circa 30,171 mii țep (1.326x10^6 GJ/an), cu un grad mediu de folosire anuală de 22,3
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
de energie geotermala cu posibilități de exploatare curentă în România este de circa 167 mii țep (7.000x10^6 GJ/an). Cantitatea de energie echivalentă produsă și livrată la capul de exploatare al sondei este de circa 30,171 mii țep (1.326x10^6 GJ/an), cu un grad mediu de folosire anuală de 22,3%. În etapa actuala se află în conservare sau rezervă 45 sonde cu potențial energetic atestat. În România, durata de exploatare a instalațiilor în funcțiune este
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
ponderea acesteia în sursele regenerabile exploatabile, ar putea să acopere aproximativ 70% din angajamentele României referitoare la aportul surselor regenerabile în energia totală consumată. Obiectivul principalul privind utilizarea biomasei constă în asumarea unui consum echivalent de circa 3.347,3 țep până în anul 2010, cu o producție medie anuală de energie de 97,5 țep (1.134 GWh). Acest obiectiv se poate materializa prin realizarea de capacități noi sau unități în cogenerare pe bază de biomasă. Pe termen mediu și lung
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
României referitoare la aportul surselor regenerabile în energia totală consumată. Obiectivul principalul privind utilizarea biomasei constă în asumarea unui consum echivalent de circa 3.347,3 țep până în anul 2010, cu o producție medie anuală de energie de 97,5 țep (1.134 GWh). Acest obiectiv se poate materializa prin realizarea de capacități noi sau unități în cogenerare pe bază de biomasă. Pe termen mediu și lung, creșterea cantității de biomasă se poate asigura din plantații (arbori și arbuști cu perioada
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
concordanță cu prevederile Legii energiei electrice nr. 318/2003. I. Punerea în funcțiune de capacități noi de producere de energie din surse regenerabile cu o putere instalată totală de circa 441,5 MW (energie electrică), respectiv 3.274,64 mii țep (energie termică), în perioada 2003 - 2010; pentru perioada 2011 - 2015 se prevede instalarea unei puteri totale de 789,0 MW (energie electrică), respectiv 3.527,7 mii țep (energie termică). În tabelul 6 se menționează capacitățile energetice noi, pe tipuri
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
de circa 441,5 MW (energie electrică), respectiv 3.274,64 mii țep (energie termică), în perioada 2003 - 2010; pentru perioada 2011 - 2015 se prevede instalarea unei puteri totale de 789,0 MW (energie electrică), respectiv 3.527,7 mii țep (energie termică). În tabelul 6 se menționează capacitățile energetice noi, pe tipuri de resurse regenerabile și costuri de investiții: a) perioadă 2003-2010: costul total va fi de 887,50 milioane euro; ... b) perioadă 2011-2015: costul total va fi de 1
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
Tabelul 2 Distribuția potențialului energetic solar din România IV sub 950 kWh/m2-an Sursa: Studii de cercetare-dezvoltare ICEMENERG Aportul energetic al sistemelor solare-termale la necesarul de căldură și apă caldă menajeră din România este evaluat la circa 1.434 mii țep (60 PJ/an), ceea ce ar putea substitui aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră sau 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă. În condițiile meteo-solare din România, un captator solar-termic funcționează, în condiții normale de siguranță, pe
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]