KorAP: Find »[drukola/base=ți & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...53 >

1,303 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

secolului XX: de exemplu, ?tefan Zeletin (1882-1934) care luptă pentru ascensiunea burgheziei liberale, Spiru Haret (1851-1912) care vedea �n �nv???m�nt fundamentul dezvolt?rîi socioculturale ?i economice a ??rîi, dar s-a preocupat ?i de analiză chestiei ??r?ne?ți, a crizei biserice?ți etc. El a scris tratatul de Mecanic? social? (ap?rut la Paris, �n anul 1910) �n care societatea apare că o reuniune de indivizi �n interac?iune ?i constr�n?i din exterior; omul, principalul element

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
volumul al doilea din Istoria critic? a rom�nilor), ca ?i Vasile Conta. A. D. Xenopol cerea că disciplinile socioumane s? desprind? �legile dup? care omenirea (sau un popor) se dezvolt?�. Putem identifica numeroase elemente de sociologie la filozofi, istorici, juri?ți, chiar la poe?îi vremii. De la sine nu se �ndrepteaz? nimic �n capetele unei genera?iuni�, de aceea Titu Maiorescu cerea examinarea critic? a contextului sociouman existent, nu a unuia mistificat; Eminescu ar?ta c? nu-i normal că �ntr-o

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
perioadă interbelic?, odat? cu dezvoltarea �?colii monografice� (de?i �tendin?e� de a trece de la descriere la explică?ie ?i comprehensiune afl?m ?i la B?lcescu, la A. D. Xenopol ?. a.). S�nt interesante ?i ast?zi monografiile s?te?ți, studiile asupra bisericii, ?colii, poli?iei, armatei, spitalelor, mijloacelor de comunica?ie, asupra unor oră?e, jude?e, zone. �ntre �mică� ?i �Marea� Unire, universit??ile din Ia?i (1860) ?i Bucure?ți (1864) au fost �n centrul mi?c

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
dup? model german, cu bibliotec?, muzeu, revist? de specialitate). Dac? la �nceputul secolului existau 100 de periodice, la sf�r?ițul lui s-a ajuns la 10�000 (Istoria g�ndirii ?i crea?iei ?tiin?ifice ?i tehnice rom�ne?ți, Editura Academiei, Bucure?ți, 1982, p.�10). Kog?lniceanu � membru al Soci�ț� orientale de France � a insistat pe construc?ia unui cadru institu?ional favorabil cercet?rîi, care s? stimuleze via?a intelectual?. La Sibiu s-a creat ASTRA

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
bibliotec?, muzeu, revist? de specialitate). Dac? la �nceputul secolului existau 100 de periodice, la sf�r?ițul lui s-a ajuns la 10�000 (Istoria g�ndirii ?i crea?iei ?tiin?ifice ?i tehnice rom�ne?ți, Editura Academiei, Bucure?ți, 1982, p.�10). Kog?lniceanu � membru al Soci�ț� orientale de France � a insistat pe construc?ia unui cadru institu?ional favorabil cercet?rîi, care s? stimuleze via?a intelectual?. La Sibiu s-a creat ASTRA, la Bucure?ți a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
modern de sociologie, etic? ?i politic? etc. �A-?i cunoa?te ?ara este cel mai bun mijloc de a o sluji!�, spunea el. Dimitrie Gusti a f?cut studii la Paris, Leipzig, Berlin. Contribu?ia fondatorului �?colii sociologice� de la Bucure?ți poate fi sintetizat? �n teoria voin?ei sociale, teoria cadrelor ?i manifest?rilor, teoria unit??ilor sociale, legea paralelismului sociologic ?i metodologia monografic? prezente �n principalele sale scrieri: ?tiin?ele sociale, sociologia, politica (1909); Despre natura vie?îi sociale (1910

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
cercetare privilegiat? este monografia. D.�Gusti ?i echipele sale au inten?ionat cunoa?terea sociologic? a �ntregii societ??i rom�ne?ți pentru a �ntocmi un �atlas sociologic al poporului rom�n� (Sociologia militans, vol. IV, ?coală sociologic? de la Bucure?ți, Editura ?tiin?ific?, Bucure?ți, 1971). Printre discipolii ?i colaboratorii lui Gusti se num?r? Mircea Vulc?nescu, Henry H. Stahl, Arthur Golopen?ia, Constantin Br?iloiu ?.a. (P. Caraioan, Profesorul Dimitrie Gusti ?i Școală sociologic? de la Bucure?ți�, �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Gusti ?i echipele sale au inten?ionat cunoa?terea sociologic? a �ntregii societ??i rom�ne?ți pentru a �ntocmi un �atlas sociologic al poporului rom�n� (Sociologia militans, vol. IV, ?coală sociologic? de la Bucure?ți, Editura ?tiin?ific?, Bucure?ți, 1971). Printre discipolii ?i colaboratorii lui Gusti se num?r? Mircea Vulc?nescu, Henry H. Stahl, Arthur Golopen?ia, Constantin Br?iloiu ?.a. (P. Caraioan, Profesorul Dimitrie Gusti ?i Școală sociologic? de la Bucure?ți�, �n Sociologia militans�, vol. IV, pp.

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
prins s? se nasc?, noi speran?e re-n?scute au �ntre?inut elanul �ntreprinz?torilor din economie, politic? ?i cultur?. Dac? ar fi s? c?ut?m ?i la noi o �v�rst? de aur� a sociologiei rom�ne?ți, am afla-o �n perioadă interbelic?. Ar fi de ajuns s? semnal?m recunoa?terea ei internă?ional? , amintind c? �n 1939 ar fi trebuit s? aib? loc la Bucure?ți al XIV-lea Congres Mondial de Sociologie (�?i anun

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ific? s? nu mai aib? loc. Dup? al doilea r?zboi mondial, instalarea comunismului la noi a �nsemnat obligă?ia de a aplica politică economic?, social? ?i cultural? a U.R.S.S. (P. Calvocoressi, Politica mondial? dup? 1945, Ed. All, Bucure?ți, 2000). Mai exact: colectivizarea, industrializarea (aberant?), urbanizarea (construc?ia de block-uri), ultracentralizarea tuturor activit??ilor colective, aservirea mass-media etc. Cei care apreciau Occidentul sau aveau prieteni acolo deveneau susceptibili de �nalt? tr?dare�. Economia (planificat?) a fost condus? dup? criterii

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
investiga?iei sociale (?ț. Costea, op. cît., p. 317). �n 1965, Nicolae Ceau?escu accepta că sociologia s? fie reintrodus? �n �nv???m�ntul superior. Au fost (re)�nfiin?ațe institute de cercetare (Centrul de cercet?ri sociologice, la Bucure?ți, centre de ?tiin?e sociale la Ia?i, Cluj, Craiova, Timi?oară, Institutul de expertiz? ?i recuperare a capacit??îi de munc?, Centrul de cercetare a problematicii tineretului, Oficiul de studii ?i sondaje, Laboratorul de sociologie urban? ?.a.). Au ap

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i sondaje, Laboratorul de sociologie urban? ?.a.). Au ap?rut publică?îi de specialitate, au fost reluate anumite schimburi �ntre sociologi. �ncep�nd cu 1977 sociologia a fost suprimat? p�n? �n decembrie 1989. Un anumit num?r de speciali?ți, grupuri ?i formă?îi de cercetare, cadre didactice de specialitate au reu?it o anumit? profesionalizare ?i au continuat s? formeze sociologi (Istoria sociologiei rom�ne?ți, p. 326). �n 1974 la Bruxelles, conferin?a internă?ional? a UNESCO aprecia

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
fost suprimat? p�n? �n decembrie 1989. Un anumit num?r de speciali?ți, grupuri ?i formă?îi de cercetare, cadre didactice de specialitate au reu?it o anumit? profesionalizare ?i au continuat s? formeze sociologi (Istoria sociologiei rom�ne?ți, p. 326). �n 1974 la Bruxelles, conferin?a internă?ional? a UNESCO aprecia c? �n Rom�nia sociologia a avut r?d?cîni profunde, de aceea a putut supravie?ui. Sociologia a supravie?uit prin eforturile sociologilor care au r

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Studii Transdisciplinare �n Fran?a (activitatea ?i contribu?iile sale au fost celebrate �n dou? volume ap?rute �n 2001 la Ia?i: Ștefan Lupă?cu: un g�nditor pentru mileniul trei). Mattei Dogan a f?cut studii la Bucure?ți, apoi la Sorbona. A fost director al CNRS apoi profesor la Universitatea California, pre?edinte al Comitetului de Ecologie Social? al Asocia?iei Internă?ionale de Sociologie, membru al Academiei Rom�ne. Este autorul (sau coautorul) a numeroase volume de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i contempl? la televizor, a?tept�nd binefacerile �economiei de tranzi?ie�, ale �democra?iei originale� etc. (E. Zamfir, C.�Zamfir, I. B?descu (coord.), Starea societ??îi rom�ne?ți dup? 10 ani de tranzi?ie, Ed. Expert, Bucure?ți, 2000; E. Zamfir, M.�Preda, Diagnoza problemelor sociale comunitare, Ed. Expert, 2000; I. B?descu, I. Ghinoiu., C.�Buruian? (coord.), Sociologia ?i etnografia comunit??ilor ??r?ne?ți, Ed. Funda?iei pentru Civiliza?ie Rural?, Bucure?ți, 2001 ?. a.). Dup

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
rom�ne?ți dup? 10 ani de tranzi?ie, Ed. Expert, Bucure?ți, 2000; E. Zamfir, M.�Preda, Diagnoza problemelor sociale comunitare, Ed. Expert, 2000; I. B?descu, I. Ghinoiu., C.�Buruian? (coord.), Sociologia ?i etnografia comunit??ilor ??r?ne?ți, Ed. Funda?iei pentru Civiliza?ie Rural?, Bucure?ți, 2001 ?. a.). Dup? 50 ani de comunism s�nt semne de schimbare a educa?iei, economiei, politicii, reprezent?rilor sociale. Se recucere?te diversitatea. J. J. Rousseau spunea c? cel mai

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Ed. Expert, Bucure?ți, 2000; E. Zamfir, M.�Preda, Diagnoza problemelor sociale comunitare, Ed. Expert, 2000; I. B?descu, I. Ghinoiu., C.�Buruian? (coord.), Sociologia ?i etnografia comunit??ilor ??r?ne?ți, Ed. Funda?iei pentru Civiliza?ie Rural?, Bucure?ți, 2001 ?. a.). Dup? 50 ani de comunism s�nt semne de schimbare a educa?iei, economiei, politicii, reprezent?rilor sociale. Se recucere?te diversitatea. J. J. Rousseau spunea c? cel mai bun mijloc de a ajunge la libertate este trecerea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
oprima mai bine supu?îi, societatea industrial? vizeaz? transformarea pa?nic? a naturii, asigurarea satisfacerii nevoilor materiale ?i spirituale ale fiec?ruia. Industrialist funciarmente optimist, c?tre sf�r?ițul vie?îi Saint-Simon �?i tempereaz? entuziasmul la vederea mizeriei muncitore?ți, d�nd operei sale accente socialiste; dar el nu abandoneaz? niciodat? ideea asocierii necesare a tuturor �muncitorilor� la actul comun al produc?iei, aceast? asociere neput�ndu-se realiza, dup? el, f?r? adeziunea participan?ilor con?tien?i de propria

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ți se manifest? p�n? la urm? ?i �n cazul altor subiecte, nu numai �n cel al criminalit??îi. La �ndemnul Asocia?iei de ?tiin?e morale ?i politice nou create, doctorul Villerm� �ntreprinde o mare anchet? asupra lumii muncitore?ți, ale c?rei rezultate le public? �n 1840. �n aceast? oper? r?mas? celebr?, el face un tablou f?r? concesii industriei textile, chiar dac? ast?zi nou? ne apare teribil de moralizator. Aproape �n acela?i timp, Porter ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
dat ocazia s? frecventeze statisticienii ?i economi?ții cei mai de vaz?, decide s? publice un buletin numit Correspondence math�matique et physique, el fiind principalul redactor, dac? nu unicul. Inspir�ndu-se din Laplace, de la care ia principiile mecanicii cere?ți ?i le transpune la faptele sociale, el �ncearc? s? degaje indicii revelatori � dat? fiind constan?a lor �n timp � ai �nclina?iei spre crim? la diferitele categorii de populă?ie. Quetelet constat? c? anumite fapte se reproduc cu regularitate, independent

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
fizice ?i morale a persoanelor ocupate �n munci manuale [i.e. muncitori, �n terminologia alambicat? a lui Le Play] ?i raporturile care �i leag? �ntre ei sau cu alte clase�. Societatea planific?, �ntr-o anumit? m?sur?, studiul monografic al familiilor muncitore?ți, iar cele mai bune dintre ele � �n jur de patruzeci � aveau s? apar? mai ț�rziu �ntr-o serie intitulat? Leș ouvriers des deux mondes. Talentele organizatorice ale lui Le Play, care au avut ocazia s? se exprime la Expozi?ia

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
am �ndr?zni s? spunem � datorit? r?zboiului care a mobilizat pe cei tineri pe front. Astfel, el avea cincizeci ?i patru de ani la sosirea �n Strasbourg, �n 1914. �nt�rzierea carierei se datoreaz? �ns? ?i originilor sale evreie?ți, origine pe care anumi?i colegi n-au ezitat s? i-o scoat? �n eviden?? pentru a trece �naintea lui �n momentul c�nd se scoteau posturi. El este �ns? recunoscut că un adev?raț magistru �n Germania (cursurile pe

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
el controla cu adev?raț recrutarea colaboratorilor revistei; cel pu?în la �nceput, Bougl�, Mauss � nepotul s?u � ?i Simiand �l ajutau s? fac? alegerea. Ea se deschide atunci c?tre provincie, c?tre colaboratori care nu s�nt normali?ți ?i nici neap?raț filosofi. Au trebuit s? vin? anii 1905-1910 pentru că influen?a lui Durkheim, �n sf�r?it profesor la Paris, s? devin? preponderent?, at�ț la nivelul func?ion?rîi revistei, c�ț ?i la cel al

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n-au ajuns mult timp, cu siguran?? p�n? spre terminarea celui de-al doilea r?zboi mondial, s? se �profesionalizeze�. P??aniile asocia?iei Sociological Society Pe parcursul verii anului 1903, la ini?iativa lui Branford ?i a filosofilor comti?ți, s-a format Sociological Society, prima asocia?ie sociologic? na?ional? ?i singura care a existat vreodat?. Disciplină a adunat atunci oameni veni?i din toate orizonturile, �n majoritatea lor amatori lumina?i, f?r? notorietate universitar?, dar aproape to

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
na?terii sociologiei americane, trebuie s? ne raport?m la situa?ia de dup? r?zboiul de secesiune. �ntr-un anumit fel, ?tiin?a social? a anilor 1870 nu este dec�ț traducerea academic? a elanurilor sociale ale vechilor aboli?ioni?ți ?i a mi?c?rilor reformatoare care denun?au viciul, divor?ul, lipsa de temperan?? ?i depravarea tineretului. Că ?i �n Marea Britanie, moralismul protestant este aici atotputernic. Reglementarea acestor probleme, care la �nceput au ?inut de ini?iativa privat?, a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]