654 matches
-
parcă: „...truțăăă!...Ioaneee! ... iți-văăă!” Aista-i glasul lui Iordache - a dedus Mitruță. Ceva nu-i la locul lui. Eu zic ca lângă boi să rămână Amnar, Puicuță și Gavril Sloi, iar noi să pornim înaintea lui Iordache. Acoperiți boii cu țolurile și... după mine! - a hotărât Ion Cotman. Au pornit în direcția de unde venea strigătul. La o bucată de drum, Cotman s-a oprit și s-a bătut cu palma peste frunte: Ptiu! Că prost mai sunt! N-am luat felinarul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
chibrituri!...Și apoi, până am ajuns!... Săniile nu-s ici-colea, îs hăt încolo... Hai să-l ridicăm din omăt, dar mai întâi să-i facem un culcuș bun în fân. Văd că ați adus mai mult fân și chiar un țol și bine ați chibzuit. După ce toate treburile au fost făcute ca la carte, Mitruță a propus ca unul din ei să urce la capul lui Hliboceanu. Am să urc eu - a sărit Cotman Capul lui Hliboceanu se hodinea în brațele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pe lângă faptul că trebuie să ne rânduim la despicat troienele în față, va trebui să stăm și la căpătâiul lui Hliboceanu, că cine știe, s-a trezi și a spune sau a cere ceva... Până să plecăm, mai aduceți câteva țoluri și înveliți-l, că îi sloi de gheață! Când mergi și te lupți cu troienele te încălzești, dar când stai îi altă treabă. Și unde mai pui sângele pierdut până l-am găsit noi? Dar dacă nu-l găseam? Până
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu ochii plânși... Nu-i frumos ce faci, Măriuță. Cu plânsul nu-l faci sănătos. Și apoi dacă te-ar vedea altcineva... Mai bine adu-mi ceva de pus sub căpătâi, că eu am să mă întind colo jos, pe țol, și am să mă învelesc cu cojocul. Să-mi aduci și o oală cu apă, iar mâine dimineață să-i faci o fiertură de pui și să-i dai și niște lapte cald. Trebuie să mănânce ceva dacă vrem să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
stare. Poate de aceea privirile lor se întâlneau mereu; se vedeau unul pe altul, fiind amândoi invizibili pentru ceilalți. Era un călugăr mărunt, în sutană neagră și acum se oprise la taraba unui vânzător de buruieni de leac. Pe un țol alb, vraciul întinsese în ordine grămăjoare de ierburi, rădăcini contorsionate, buruieni uscate sau abia culese, flacoane, sticluțe și gavanoase închise la gât cu bășică de porc, pline cu alifii, pomezi și licori. Povestea cu răbdare și meșteșug despre rostul fiecărui
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
la fiecare întoarcere și urmăream atent mișcările lui nea’ Florin. El uitase că eu sunt pe acolo. și-a adus aminte de mine la prânz când s-a oprit să mănânce. A așezat un ștergar mare, de in, peste un țol. A scos brânza, ceapa pe care a sfărmat-o în căușul palmelor sale uriașe și dintr-un ștergar a scos mămăliga. A pus deoparte strachina cu jumări și mi le-a ales pe cele macre. Mâncam fericit, uitându-mă la
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
sfioasă pragul porții și se gândea să o strige pe mumă-sa. Altă dată ar fi alergat și strigat cât o ținea gura. Ar fi umplut de râs ograda. Se opri. Nu era nimeni. Se vedea copilă în mijlocul verii pe țolul de coade cu două păpușele de pănușă. Da’ câinele, câinele de ce nu latră? Apăsă clanța și intră în marchiză, unde simți mirosul de buruieni uscate pentru ceaiul de peste iarnă. Când era mică și ea culegea ierburi pe care le așeza
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
invitație, ba încă presupunându-se că ar fi trebuit să mă simt oarecum unul „de-al casei“, îndoielile persistau. Vorbesc de „Gala Mediafax 20 de ani“, vineri 24 februarie crt., hotel Radison. (Of, că tare detest să mă pun „la țol festiv“, cum se zicea-n junețea mea.) Chiar dacă au trecut 12 ani de când am fost adoptat, cât de cât, în familia ProTV, petrecând două ceasuri săptămânal „în Pache“, având mereu noroc de specialiști minunați și-o atmosferă de tandru-eficientă jovialitate
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și, îmbrățișați, ca o mare împletitură de carne și borangic, mesenii trecură într-o altă odaie, ce-avea așternute pe jos piei argăsite de oaie. Sobele duduiau aici cu putere și icoanele de pe peretele de la răsărit fuseseră învălite cu un țol. O singură lampă cu ulei dădea o bălăceală de beznă și lumină gălbui-cafenie. Ca niște păsări dintr-un neam ciudat, cămeșele tuturor zburară spre tavanul de bârne în care era înfipt busuioc, și Vasili văzu ce nu-și închipuise că
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
piept la vornicei. Sâmbătă dimineața, vorniceii împreună cu mulți bărbati și femei, însoțiți de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bărbati și femei, însoțiți de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile și chiuiturile femeilor: „Nici n-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
hotărârea de a pleca spre Huși, am strâns grămadă într-un sac toate câte le aveam în colibă, apoi am mai așteptat poate s-ar auzi venind căruța cu moșneagul, dar, să fi fost pe la vremea amiezii, îmi pun un țol pe mine și apuc drumul spre dreapta, trec podețul peste Pruteț și intru în valea Prutului joasă și netedă ca o masă, loc pe care se aflau grădinării și ogoare cu harbuji. Mergeam la niște cunoscuți și rude ale moșului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și sfârșitul lumii. Cerul începuse iar să clipească, fulgera și ploaia acum cu rafale de vânt. Abia după ce, ajutat de tovarășii mei, am așezat toate lucrurile, îndeosebi pușca și cofăielul cu branșe, în mijlocul unei căruțe cu fân, cu câte un țol pe cap și cu încetineală de flămânzi, cam pe după-amiază, am luat drumul spre Huși pășind cu fereală peste tot și pipăind cu bețele adâncimea apelor. Dacă nu am fi plecat în ziua aceea, puhoaiele ne-ar fi închis acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
a urmat o întrebare. Am răspuns că sunt eu, s-a tras un zăvor, mătușa Irina a rămas o clipă înlemnită în fața mea cu lumânarea în mână, apoi îmi făcu loc să intru. M-am oprit după ușă, am dat țolul jos din spate, apa curgea de pe mine ca dintr-un burete stors. Mătușa Irina vorbea ceva și vorbea tare cum îi era obiceiul, eu nu auzeam și nu înțelegeam nimic. Eram scos dintr-ale mele de oboseală și de spaimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
le face! Bat mingea prin colbul uliței; e plăcerea lor”. „Cirip-cirip, așa-i!” par a spune, de sub streașina casei, trei mogâldețe negricioase. Așezată pe salteaua pneumatică peste care, de îndată ce Sorin și Sorina au sosit de la scaldă, bunica a pus un țol mare și călduros, fetița simte că plutește parcă. O poveste adevărată prinde a se depăna sub ochii ei. Nu se știe de unde, pe prispă a apărut bunica. Privește spre Sorina, apoi intră în casa mare, de unde vine cu o pătură
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
goană, el rămâne în adâncuri. Uneori, un lan de porumb, cu tulpinile care trosnesc și-i vorbesc. Nu știuse până acum că toate lucrurile vorbesc. A trebuit să încetinească pentru a auzi. Alteori, o insulă de mâl, plutind într-un țol de apă. Corpul lui, o plută mică. Firele de păr de pe membrele lui sunt vâsle, care lovesc curentul. Corpul lui, nenumărate creaturi microscopice, pe care nevoia le-a unit. În sfârșit, din gâtul lui încep să coboare noțiuni. Râgâie, născând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
spre ținuturile unde se împerecheau vara. Dar ea încă îi putea auzi, deasupra lor, invizibili. Daniel aduna pietricele și le arunca pieziș în râu. —Platte al nostru. Chiar că iubesc râul ăsta. Lat de o milă și adânc de un țol. Ea încuviință din cap, rânjind. —Prea gros ca să bei din el și prea subțire ca să treci prin el. Lecții din școala primară, la fel de familiare ca orarul. Le intraseră pe sub piele, doar pentru că crescuseră aici. —Ditamai râul, dacă reziști pe malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de urzici bătrâne și-l rostogolesc pe toate părțile. Bitancu urlă Întâi de durere, dar el este slab și prăpădit și Într-un timp nu mai poate țipa, doar scâncește În colțul colibei, unde l-au așezat gol, acoperit cu țolul greu și aspru. Lungile nopți În care se trezește... Îl vede pe păcurarul bătrân care stă lângă el, Îi aude pe feciorii lui râzând pe-nfundate și-i tremură buza-n rostire: „Ce mi-ați făcut, oameni buni? Ia-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ca un fel de tron, și patul îngust, - atât de îngust încât nuți puteai imagina dormind pe el un om întins pe spate, - făcut dintro scândură groasă sprijinită la capete pe doi butuci. Pe scândură era întins un fel de țol din câlți de cânepă, care fiind mai scurt lăsa vederii asperitățile lemnului nefinisat. Pe peretele dinspre răsărit, icoana Învierii lui Hristos zugrăvită în culori foarte vii era luminată de o imensă candelă suspendată de tavan cu trei lanțuri de argint
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nimeni? întreabă cu glas tare Marius în timp ce deschide portița prinsă cu un cerc metalic. Nu, nu, răspund câteva voci bărbătești. Urmărit de lătrăturilor îndârjite ale unui câine lățos, pătrunde în curtea mică și se oprește lângă prispa acoperită cu un țol vrâstat. Privește în jurul său. Este cineva? Domnule Ciornei! O pisică tărcată apare din spatele casei, acolo unde sunt acareturile. Miaună slab în timp ce, ridicată pe lăbuțele din spate, se agață cu ghearele de pantalonii lui. N-am nimic să-ți dau, pisu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de fată, cu spumă neagră de mustăcioară și ochi limpezi, prostuți. - Tu de-a cui ești, măi ? Băiatul vorbi gros : - De-a lui Dumitru Ciursă. - Ia trage o fugă până la Costan și adă două căldări. Să-ți deie și-un țol, că-i piere vita copchilului istuia. Băiatul lui Dumitru Ciursă se supuse. între timp bătrânul își dezlegă cureaua. Făcând căluș, băgă un capăt gros de băț în botul vitei care se împotrivea : din bot duhni o putoare acră. Baba făcuse
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sughițat. Cu fața murdară de lacrimi, copilul privea. în grabă sosise și băiatul cu gălețile și, ca la foc, începu a căra apă cu ele de la gârlă. țăranii munceau greu, asudați. Fricționată și udată cu apă rece, vita tremura. Un țol îmbibat din care curgeau șuroaie îi acoperea spinarea. între timp, de pe câmp se aduna lume : Adam al lui Marafet, Jana Paraschivei lui Peatră, Ion Tremurici. îi schimbară pe ceilalți la frecat. Animalul însă se umfla din ce în ce și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]