3,981 matches
-
din generație în generație. Din meniu nu au lipsit mititeii, sarmalele, ciorbele, prăjiturile, kurtos colacs, plăcinte și mule alte bunătăți tradiționale. S-au servit vinuri de Jidvei, Cotnari și Recaș, must, bere Timișoreana și Ciuc, dar și diferite sortimente de țuica și pălincă ardelenească. Festivalul a inclus momente muzicale, dansuri populare românești prezentate de Ansamblul Ethnic Carpathia și un concert susținut de formația “Balti Mari”. A fost amenajată o mică piață de produse tradiționale românești, bijuterii, icoane, carți și ceramică românească
ROMANIAN FOOD FESTIVAL 2012 LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362475_a_363804]
-
bec auto (se întrerupea curentul peste noapte), conectat la bateria adusă în casă (circulația vehiculelor proprietate personală era oprită pe timp de iarnă), eu fiind echipat cu mănuși subțiri de la mama, fes gros, cojoacă pe spinare și având păhăruțul cu țuică alături (nu se mai dădea căldură la bloc). 3. Comportament ireproșabil la slujbă (dincolo de îndeplinirea multor sarcini obștești) și la domiciliu (având vecini cu cele mai diverse meserii, inclusiv filatoare și turnători). În acest timp am crescut doi băieți (Alexandru
UN FRAGMENT DIN EPISODUL “HOUSTON 1988”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” (1988 – 2015) de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362523_a_363852]
-
-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
faptul că, atunci când acțiunea era mai interesantă, filmul se întrerupea fie că trebuia schimbată rola, fie că se rupea pelicula. Durata unui film era destul de mare și, în acele pauze repetate, circula din mână în mână câte o sticlă cu țuică, adusă din producția proprie sau primită de câte unul din cei mari. Evident că la sfârșitul filmului și sticla era terminată. Plecam fiecare pe la casa lui și abia a doua zi, când începea o nouă zi de lucru, îmi puneam
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
a avut musafir pe șeful Postului de Miliție, plutonierul Marin Viorel. Erau obosiți după o zi întreagă de muncă, dar l‑au primit în casă, în camera „a bună”, cum spuneau ei, și i‑au pus pe masă sticla cu țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă. Ioana a mai adus o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându‑se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
spuse. Mă gândesc eu că n‑o să vă bucurați, dar trebuie să‑mi fac datoria. Așa e rânduiala când ajung copiii flăcăi, fraților. - Dar ce necaz, omule, spune odată! S‑a oțărât Vasile spre el cu mâna pe sticla cu țuică pe care tocmai o destupase și începuse să toarne în păhărele. Nu ne mai perpeli atâta. Ce boacănă a făcut băiatu’ meu? - Ai răbdare, omule! Ce, am zis eu c‑a făcut boacăne? Nu face ăsta prostii. E flăcău cuminte
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
într‑un târziu, fixând cu privirea nasturele metalic al buzunarului de la veston sub care se vedeau câteva pete de grăsime. - Ei, deranj pe dracu’! Spune băiete, ce te roade? s‑a arătat subofițerul amabil, întinzând mâna după alt păhărel cu țuică. - Mă gândeam, știu și eu..., mă gândeam că poate este posibil să nu mă ia anul acesta și la anul dacă sunt student... - Oho! Bravo băiete! Bravo, bă, nea Vasile! a exclamat cu voioșie forțată Viorel. Dai băiatul la facultate
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
neamu’ meu și al neveste‑mii de răul acesta. Că om avea noi alte păcate, dar nu hoția, Doamne, ferește‑ne și apără‑ne!” Noroc, noroc! Da’ ia și mâncare că nu mai faci tu pândă‑n noaptea asta cu țuica la cap! Ne‑oi spune până mai încolo și ce se poate face la ce te‑a întrebat băiatu’ meu. Nu‑l vezi cât de necăjit e? - Păi văd! Că n‑a băgat nimic în gură. Stai blând, fiule, că
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
tu treci la culcare, băiete! Hai că e târziu și eu am de vorbit cu omu’ ăsta și vremea trece. Mâine avem treabă destulă de făcut. Gabriel l‑a salutat pe milițian și a plecat. După ce a adus sticla cu țuică și a mai strâns din resturile rămase pe masă, Ioana s‑a retras tăcută și nevăzută ca o stafie, după ce i‑a mai tras o privire furișă, plină de silă și ură, omului în uniformă. „Până nu bagă în el
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
A preluat ea inițiativa, a aprins lemnele pregătite din sobă suflând spre a se încinge mai repede, a pus ceaunul pe foc, ca apoi să-l privească direct în ochi. - Tu ești bărbatul, deci... ce mai stai, deschide sticla de țuică și hai să ciocnim un păhărel în cinstea întâlnirii noastre până ce-o fierbe apa. Facem mămăliguța și ne vom ospăta din bunătățile pregătite de tine. Hai noroc, să trăiești și să-mi trăiești, spuse Lea gîndind la cele spuse de
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
de tine. Hai noroc, să trăiești și să-mi trăiești, spuse Lea gîndind la cele spuse de mama ei cu privire la tactica ce va trebui să o întrebuințeze. Așa cum e, mă vede el cum mă vede dar după o sticlă de țuică sau vin, cine crede ca mine în minuni, sunt sigură că mă va vedea cu alți ochi. Când s-au așezat la masă, el de-o parte, față în față cu ea, nu de alta gândea Lea, dar apropierea putea
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
ziua întreagă au mestecat sfântul pământ dătător de viață. În zilele cu cruce roșie în calendar, domnișani și domnișance, în straie naționale de sărbătoare, bine aprovizionați cu pastramă, brânzeturi, cașcavale de tot felul, pirostrii, tuciuleț și mălai pentru mămăligă, o țuică bună de Tudoran, în căruțe trase de „zmei” cu ciucuri roșii la gât, se îndreaptă cu toții spre munții Nucșoarei. Un dulce neastâmpăr îi cuprinde, respiră din răsputeri aerul proaspăt și înviorător al munților, plimbându-și privirile, din căruțe, peste pădurile
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
sau întingi pofticios cu bucata de mămăligă prăjită în mâncarea de prune uscate. Pe prundul Râului Doamnei au început să se învârtă roțile imense, cu cutii de conserve prinse de ele, care bagă apă rece în butiile cazanelor de fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au început lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului de Tudoran. Povernile merg până primăvara târziu, prelucrând mai întâi borhotul de prune, apoi cel de pere și
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului de Tudoran. Povernile merg până primăvara târziu, prelucrând mai întâi borhotul de prune, apoi cel de pere și, atunci când înfloresc merii în livezi, se fabrică țuica din borhotul de mere. În gura cuptorului, în jarul de sub cazane, se coc cartofi, se frige pastarmă, se rumenesc frigărui cu șuncă. Ce mai viață e la țară, nu, orășeanule? În sfârșit, vine și iarna. Izvorul nu mai șușotește. Codrul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
În grajduri, vitele se întrec la mâncare. Câinele, adăpostit în cușca lui, latră din când în când. Oițele sunt și ele la adăposturi. Țăranul domnișan, așezat la gura vetrei, își sucește cu dichis o țigară, citind jurnalul. Vinul fiert sau țuica aburindă, șunca afumată, cu o ceapă roșie zdrobită cu pumnul pe masă, mămăliguța răsturnată pe talerul de lemn de fag, cu cașacavalul opărit sau afumat înfipt în ea, sau făcută bulz cu brânza din burduf, îi îndeamnă la ospătare pe
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
mere mari domnești, pere de toamnă dar și cele de iarnă din care se făceau mâncăruri delicioase fie de post fie cu carne; pe lemne tăiate după formatul butoiului, erau așezate butoaiele din dud, stejar sau salcâm, totdeauna pline cu țuică adevărată din prune foarte coapte, luate numai prin hâlțânare, doar ce cade . „Nu aveam voie să ne punem cu prăjina pe bietul prun. Socrii mei nici nu aveau prăjini. Dădeau grijă mare fiului Iosif, bărbatul meu, să luăm prunele ce
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
dar și un fel de garaj pentru mașină. Apoi grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de mare. Pe iaz o roată ce punea în funcțiune cazanul de țuică. O frumusețe! Mai sus - stăvilarul Bârzu - unde se încâlceau bilele și buștenii ce pluteau din munte - cel mai ieftin transport. Aici îi așteptau bilarii și țapinarii căutând semnele încrustate cu barda cu numele familiei respective. - Și noi aveam bușteni, mai
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
după o rețetă ardelenească. Cine intra o dată în cârciuma conului Nae Mussolini n-o mai ocolea a doua oară. Veneau din satele vecine și chiar de la oraș pentru a face un chefuleț în ambianța rusticului și tradiționalului, udat cu o țuică veche și un vinișor de Orlești. De reținut este faptul că nici unul nu pleca de la cârciumă nepăcălit de cârciumar sau de ospătarii acestuia precum Boacă. Dar totul era plăcut, până și pardoseala albă spălată periodic cu săpun și leșie, frecată
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
făină, o jumătate litru de ulei, 1 kilogram de zahăr, 4 lingurițe de sare, 4 lingurițe de leșie de fag, 2 lămâi, esență de rom, 40 grame drojdie, praf de copt, amoniac. Marele secret este cel al frăgezirii cu rom, țuică amestecată cu rom sau leșie de fag obținută după rețete tradiționale, muscelene, dintr-o lingură cu vârf de cenușă de fag adăugată la o cană de apă fiartă, al coacerii în cuptor încins, pe vatră, după ce s-a scos jarul
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
ghiveciuri mari, pline cu flori, așezate direct la stradă. Fiți siguri că acolo nu exista riscul de a fi furate, cum pățesc eu cu ale mele atârnate la streașina balconului. Mi le fură alcooliștii care le dau apoi pe o țuică, două, în bodega de alături. Din fereastră ne zâmbea un perpetuum mobile sub formă de trifoi cu patru foi, care mișca continuu o mână, ca și când și-ar lua la revedere de la cei ce părăseau casa, sau te-ar saluta de
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
ca să sune mai bine în urechile poporului. Dar acesta, poporul deci, cam nepăsător din fire, rămâne indi- ferent și la mărețele realizări ale guvernului dar și la spaimele transmise prin mijloacele mass-media. Marile sale griji erau, la această vreme, porcul, țuica fiartă, și ieșirea din post pentru niște chiolhane temeinice, din zori și până în noapte, fără să te temi de afurisenia popii sau, și mai rău, de a nevestei care nu te mai trata cu varză acră ca să-ți treacă mahmureala
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364202_a_365531]
-
tuturor urmașilor lui Mihailă și ai Anicăi, străbunii pe care eu nu-i cunoșteam decât din ce-mi povestise, demult, o oarecare mătușă”. ... În micul cimitir din jurul bisericii mele, tocmai se culegeau fructele ce urmau a fi fermentate, distilate în țuică de 40 grade. Se băteau bine de tot crengile pomului plantat și altoit de bunicul, acolo, la căpătâiul mormintelor părinților lui, străbunicii mei, perechea de țărani ce donase Evanghelia, cartea care-i costase sigur, pe vremea Împăratului, prețul unei perechi
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
ca-n beție”. La vreme de secetă, fiecare țăran își comanda un Iisus confecționat din tablă.(“Iisus care nu a ajuns niciodată pe cruce”). “Nu eram singurii din vale care alergam, comandam și-i dam arvună tinichigiului sticla plină cu țuică de prună, pentru câte un Iisus mai altcum decât cel al vecinului.” Vezi, să fie Unu' cu părul galben ca spicul, să-I picuri vopsea din ai' de nu se ia când va ploua! Și spinii din coroană să fie
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
anul acesta fiind mai mereu pe fugă din cauza dezghețului din februarie și a pescarilor, își făcuse mai multe ascunzători și avea doar un pui. - Hai, mă Ioane, trage mai tare setca, o să ne răsturnăm cu barca! Dacă mai bei și țuica aia, chiar n-o să mai ajungem la mal. - Titi, crezi că am prins ceva barosan în vârșii? Să mănânce și copiii mei ceva ca lumea! De la masă o să mai iau eu și niște vin și țuica pentru suflețelul meu! - Ioane
VIDRA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363187_a_364516]
-
Dacă mai bei și țuica aia, chiar n-o să mai ajungem la mal. - Titi, crezi că am prins ceva barosan în vârșii? Să mănânce și copiii mei ceva ca lumea! De la masă o să mai iau eu și niște vin și țuica pentru suflețelul meu! - Ioane, o să ducem ceva pește și acasă, asta dacă nu o să facem ,,baie" și tu nu închizi ochii de beat ce vei fi! Zgomotul muzicii de deasupra apei o neliniștise pe vidră. Se rănise în plasa de
VIDRA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363187_a_364516]