4,028 matches
-
cântărind care e mai dibaci și nu găseam niciunde prostul ... Rușinea lui îi pleca în jos capul, își dregea glasul și-și cârmea ochiul ca să stârnească râsul ... Și toată dibăcia lui își trăia sfârșitul într-un amărât de țoi de țuică ... Apoi pleca încet spre nu știu unde, că nimenea nu-l aștepta ! Ba da, era un câine răpănos care se bucura să-l vadă și să împartă foamea ... În alte zile îl găseam în reazem de Podul Busuioc privind în gol ori
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
stat ascunși o zi și-o noapte la preotul Ioan Marina, viitorul patriarh, după care au plecat la București „ca să facă 23 August”, povestea, așa cum am spus, arareori; pentru asta, trebuia să i se dezlege limba cu câteva ciocane de țuică la MAT, cârciuma oficială sau la Trocărel, un om scund și bolnăvicios care-și transforma seara casa în cârciumă clandestină, se-nțelege, vânzând țuică luată de prin Loviște pe nimica toată fiindcă el o cumpăra en gros. Firește, nu era
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
așa cum am spus, arareori; pentru asta, trebuia să i se dezlege limba cu câteva ciocane de țuică la MAT, cârciuma oficială sau la Trocărel, un om scund și bolnăvicios care-și transforma seara casa în cârciumă clandestină, se-nțelege, vânzând țuică luată de prin Loviște pe nimica toată fiindcă el o cumpăra en gros. Firește, nu era crezut decât de foarte puțini, cei mai mulți dintre cei care-l ascultau povestind, oameni cu scaun la cap, îi spuneau că bate câmpii: - Hă, hă
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
pâinea. Gătea bine tușa Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin coborî în beciul construit lângă casă, ce se întindea până pe sub stradă și aduse o sticlă cu țuică de tescovină de anul trecut și o oală cu tulburel rozaliu de anul acesta. Făcea vin bun moș Constantin. Începeau să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul oilor cum se
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
foarte paroliști, preluau mărfurile apoi le desfăceau peste câteva zile la piață, în mod absolut legal, deoarece aveau certificate de producător. Toată lumea era în câștig! Gospodarii fiindcă se mai curățau de păcatul avariției, cei doi fiindcă le ieșea de-o țuică și doi mici în fiecare seară iar nomazii fiindcă, prin muncă cinstită, se integrau valorilor morale ale societății capitaliste aflate în plină expansiune și în spațiul rural, până acum mai reticent la această evoluție.Prin urmare, Costel avea motive să
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
am vreo obligație să te iau în spate!Costel, o fire inteligentă de la natură, prinse imediat șpilul afacerii, și socotind că va ieși într-un câștig nesperat, mai băgă una doar așaaa, de manevră:- Băiii, tăticu’, da nici măcar c-o țuică nu sari, că iote, io-s domn și te ajut să nu te tuflească șăfu’!- Nu fi îngrijorat! Anestezicul folosit este studiat de cei mai mari savanți ai noștri și corespunde perfect tuturor cerințelor pieței de profil.- Aaa, p-așa
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
Îi vorbi puțin răstit: - Tu mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... * La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică, în ibric, Să-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei, Din ochi i-aruncă scâteii: - Ce te uiți așa mirată?... Ești smintită
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dupa_fete_cu_marin_sticlete_marin_voican_ghioroiu_1361378934.html [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]
-
ansamblu, înăuntru mai erau câțiva clienți care discutau aprins care ține cu primul ministru și care cu președintele. La intrare Mitu Sachelarie cerșind: - Dați-mi și mie niște bani, să iau pâine. - Îți cumpăr eu două pâini. - Mai bine, o țuică. Înăuntru, așezat într-un colț cu vioara pe genunchi, Zărăzărică al lui Vâjâitu despletind romanțele sărăciei. Cântă penibil de strident, dar asta e. Îmi aduce cafeaua o fată tânără cu genunchii goi, în timp ce eu mă uit gânditor spre tavan. Cred
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 13 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_13.html [Corola-blog/BlogPost/375274_a_376603]
-
au făcut bradul colectează în farfurii sângele ce curge de la gâturile mieilor și fac copiilor câte un punct pe frunte. După hâderlez sângele va fi scurs într-o apă curgătoare. Cei ce au tăiat mieii aduc câte o sticlă de țuică și cinstesc pe trecători cu câte un pahar. Aceștia le urează sănătate. După tranșarea mieilor, carnea pregătită cu orez, prăjită sau chiar crudă, alături de ceapă, pătrunjel, usturoi, mărar, este împărțită semenilor, neoprindu-se nimic. Fiecare mănâncă ce i s-a
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1459796136.html [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
de carne de vită, salam, niște borcane mari cu tocană de legume și ghiveci, inclusiv o bucată bună de slănină. Flămânzi cum erau au dat iama în mâncare de parcă nu mâncaseră de zile întregi. Au uitat să mai bea și țuică, dar la urmă au gustat câte un păhărel de vin. Ziua începuse, dar până seara mai era mult, când fata trebuia să plece înapoi cu Mocănița. Va urma alt episod... Referință Bibliografică: 14 ZMEURICA; TIMPUL DE ODIHNĂ / Mihai Leonte : Confluențe
14 ZMEURICA; TIMPUL DE ODIHNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1420583310.html [Corola-blog/BlogPost/376658_a_377987]
-
frumoși ca o icoană în biserică, dar bogat din partea mesenilor, cântec joc și voie bună, toată lumea mulțumită până la Dumnezeu; dar ce credeți că s-a terminat așa? Nici pomeneală. După ce s-au retras mirii și nuntașii își udau gâtlejurile cu țuică fiartă, că așa se obișnuiește dimineața.. la ciorba de potroace, iar lăutarii se tânguiau că-ți venea să plângi de ce melodiii cu perdea, fără perdea scoteu din gură..., apare lelea Măria ca să joace țuica miresii, și tărășenia naibii de aici
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1464859779.html [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
și nuntașii își udau gâtlejurile cu țuică fiartă, că așa se obișnuiește dimineața.. la ciorba de potroace, iar lăutarii se tânguiau că-ți venea să plângi de ce melodiii cu perdea, fără perdea scoteu din gură..., apare lelea Măria ca să joace țuica miresii, și tărășenia naibii de aici începe: sticla era legată de gât cu o mușcată albă. Ce mai dramă, neică!... tristețe, uluială... ccă s-a spart târgul. Ginerele a luat-o pe mama Frusinica și apus-o pe-o grapă
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1464859779.html [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
Tata a scris cu mâna lui că îi dă tot ce are pretenție ginerele Străgălie, numai să nu-i lase fata. După tot balamucul ce a ținut cam două ore, numai că apare lelea Măria jucând și chiuind. Sticla de țuică, de data aceasta avea spânzurată de gât o floare de mușcată roșie, iar coțofana satului striga: „Noroc ginerele are!... Mireasa e fată mare! ”. Amețiți de băutură, veseli, certăreți, curioși să afle cu cine s-a iubit soră-mea, până la urmă
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1464859779.html [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
în Moldova și în Oltenia, sarmalele se fac într-o oală de lut, care este stropită cu apă înainte de a fi băgată la cuptor. Astfel se coc în tihnă, uniform și au o aromă deosebită. Bărbații au grijă de băuturi: țuică fiartă cu piper și ușor îndulcită, vinul fiert, servit în căni din lut. Veselia trebuie să domnească peste tot, în toate inimile. După ce toți membrii s-au săturat, masa nu se strânge, se lasă chiar și peste noapte pentru ca familia
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrană îngerilor. - În tradiția populară, sărbătoarea Bunei vestiri întâmpină sosirea rândunelelor și primul cântec al cucului. De aceea, ziua mai este numită Ziua Cucului. - În Apuseni, se stropește cu țuică la rădăcina pomilor și cu vin rădăcina vitei de vie, pentru rod bogat, si se afuma cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. - De Bună Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrană îngerilor. - În tradiția populară, sărbătoarea Bunei vestiri întâmpină sosirea rândunelelor și primul cântec al cucului. De aceea, ziua mai este numită Ziua Cucului. - În Apuseni, se stropește cu țuică la rădăcina pomilor și cu vin rădăcina vitei de vie, pentru rod bogat, si se afuma cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. - De Bună Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările
Buna Vestire: De ce nu este bine să te cerți de Blagovestenie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102204_a_103496]
-
de omletă, iar savoarea nu se va lăsa așteptată. În Grecia bucătarii prepară o salată tradițională de știr, numită vleeta, făcută din soiul Amaranthus blitum. În Mexic se consumă alegria, o băutură alcoolică din știr, mai abitir decât consumăm noi țuica de prune, iar din semințele pisate prepară un fel de bragă, denumită atole. În Ecuador se fierb florile și rezultatul, combinat cu rom, este băutura tradițională aquardeinte. Rețetă afrodisiacă Ciorbă de știr a la grec Ingrediente: - două mâini bune de
Știr, BENEFICII. Tratament IEFTIN și AFRODISIAC de succes () [Corola-website/Journalistic/105201_a_106493]
-
Asta era tot de perișoare, dar acrită cu zeamă de varză. Un regal! Mai vine și patronu' și îmi zice că are niște clătite cu brânză la cuptor și îmi spune ca un profesionist: Știți ce mai trebuie? 50 de țuică." La sfârșit mi-au dat și o cană mare cu apă de izvor. Concluzie: avem, măi fraților, niște poezii de ciorbe, și io nu știu cum trăiesc amărâții ăia de acolo! Tot discutând subiectul, s-au oferit prieteni, cunoștințe de la Bruxelles să
Mircea Diaconu, mărturisire după ce a trăit un șoc: Același dezastru. Penibilă! by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103247_a_104539]
-
sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copaițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, laicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgălăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Liviu Rusu a fost de acord și a declarat în plenul CJ că solicitarea consilierului va fi onorată la următoarea ședință a forului administrativ județean. Aproximativ jumătate din piața
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
și distilatelor; ... q) nesolicitarea organului fiscal teritorial în vederea desigilării instalațiilor de fabricație, precum și neevidențierea în registrul destinat acestui scop a informațiilor privind capacitățile reale de distilare, data și ora sigilării și desigilării cazanelor sau a celorlalte instalații de fabricație a țuicii și a rachiurilor de fructe; ... r) comercializarea, la prețuri mai mari decât prețurile maxime de vânzare cu amănuntul declarate, a produselor pentru care s-au stabilit astfel de prețuri; ... s) comercializarea produselor ce nu se regăsesc în listele cuprinzând prețurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206889_a_208218]
-
la lit. m) în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilare, pot fi denumite "geist", acest nume fiind asociat numelui fructului, și pot suporta învechire; ... o) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. ... 11. Țuică este băutură spirtoasa: a) obținută prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite ori a șucului obținut din prune, în prezența sau în lipsă sâmburilor; ... b) distilarea se face la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
000 grame de alcool metilic și de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol.; ... d) în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicată, de durată de învechire și concentrația alcoolică, denumirea produsului "țuică" va fi acompaniata de diverse denumiri prin care se vor diferenția calitățile de țuică. În anumite zone geografice țuică poate fi denumită "horinca" sau "turț"; ... e) concentrația alcoolică minimă este diferită în funcție de procesul tehnologic de obținere, dar nu mai mică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
alcool 100% vol.; ... d) în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicată, de durată de învechire și concentrația alcoolică, denumirea produsului "țuică" va fi acompaniata de diverse denumiri prin care se vor diferenția calitățile de țuică. În anumite zone geografice țuică poate fi denumită "horinca" sau "turț"; ... e) concentrația alcoolică minimă este diferită în funcție de procesul tehnologic de obținere, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum. ... 12. Rachiu de cidru (de mere sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicată, de durată de învechire și concentrația alcoolică, denumirea produsului "țuică" va fi acompaniata de diverse denumiri prin care se vor diferenția calitățile de țuică. În anumite zone geografice țuică poate fi denumită "horinca" sau "turț"; ... e) concentrația alcoolică minimă este diferită în funcție de procesul tehnologic de obținere, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum. ... 12. Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este băutură spirtoasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
3 mm. ... Articolul 10 (1) Băuturile spirtoase menționate mai jos: ... - rom; - whisky sau whiskey; - băutură spirtoasa din cereale/rachiu de cereale; - rachiu de vin și brandy; vinars; - rachiu de tescovina; rachiu de drojdie; spumă de drojdie; - rachiu de fructe, inclusiv țuică cu toate sortimentele ei, cu excepția produselor definite la art. 5 pct. 10 lit. m); - rachiu de stafide; - rachiu de cidru (de mere sau de pere), la care se adaugă alcool etilic de origine agricolă, nu pot purta în prezentarea lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]