910 matches
-
deznădejde, unde credința are un rol, îmi închipui, esențial. În tinerețea mea, jumătate din scriitori se converteau, iar jumătate își pierdeau credința, ceea ce pentru literatura lor avea cam aceleași efecte. Cât îi invidiam pentru focul pe care demonii lor îl ațâțau sub căldările în care huzureau ca artiști! Și iată-mă acum în ungherul meu, un ghem de zdrențe și zgârciuri, pe a cărui minte sau inimă sau credință nu ar paria nimeni, pentru că mie nu are ce să mi se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
este evident că n-ar fi suficient ca o populație să se declare ucraineană pentru ca ea să și fie în realitate și guvernul român este convins că nu este în intenția nici a Radei centrale, nici a guvernului ucrainean să ațâțe în Basarabia agitații și mișcări ale minorităților de diferite naționalități contra marii majorități române. E de asemenea un fapt incontestabil că dincolo de Nistru există o numeroasă populație românească cu privire la care Basarabia Românească și în consecință România de astăzi ar putea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se evite pericolul de contagiune, și niciun gând spre acel înspăimântător viitor care îmi va cere, poate, să continui a sta departe de ea. Niciun gând la iubirea tot mai inutilă, la dorințele tot mai violente, pe care boala le ațâță, interzicând însă cu severitate orice apropiere, în timp ce atenția mea devine tot mai lacomă, travestindu-se prost în indiferență și în iritări nejustificate. Din păcate, ea numai pe acestea le vede, nu și miracolul religios cu care mă uimește orice gest
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o altă vizită, și cea de la noi a fost numai prima ! Unite deodată, cele două surori își aruncă micile lor insinuațiuni dezertorului, el se apleacă pe rând, curtenitor, în fața lor, poate mâine seară vor vorbi despre el, curiozitatea fiecăreia fiind ațâțată de vorbele celeilalte, și astfel îi vor explica fiece gest mai greu de înțeles. Dar poate că întâmplările sindrofiei de azi vor fi atât de palpitante încât nimic nu va mai părea destul de interesant la domnul Ialomițeanu - pentru a mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
De la un personaj la altul, de la primul război mondial la perioada stalinistă, de la un câmp de luptă la închisorile unde putrezesc prizonierii politici, Istoria în manta roșie și neagră defilează în această „dimineață“ pentru totdeauna pierdută. Dimineață pierdută te arde, ațâțată de suflul magistral al unei proze incendiare. André Clavel, „Adameșteanu, romanciera care citește în suflete“, Lire, noiembrie 2005 * Mai multe narațiuni se încrucișează printr-un subtil joc de monologuri interioare. Romanul se deschide în epoca noastră, dar suntem repede aruncați
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Cine este liber? Nu cunosc decât o singură persoană cu adevărat liberă. — Cine? — În cele din urmă, ai să devii infirmiera mea, asta aștepți, prăbușirea. Te gândești că ai să aduni cioburile. Nu vreau să te prăbușești. Te iubesc. — Te ațâță să-mi tot spui care-i datoria mea față de tine. Dacă mi-aș îndeplini-o ți s-ar face silă. — Și, deci, crezi că acum nu mai am iluzii. — Cum ai mai putea avea? Eu îți spun numai adevărul. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu o lăbuță albă mânerul sacoșei, se uită cu un aer provocator la Gabriel, apoi o atinse din nou de două ori, ca și cum ar fi ademenit-o la un joc sau la un ritual. Zet! Unde-i mingea? Nu-l ațâța, Gabriel. Zet, scumpule, sărută mâna! Ce peltea zaharisită e și javra asta! Mai există câini mici, dar ăsta-i ridicol. Un țâșt-bâșt pișăcios, care n-ar fi în stare să se apere singur. În Ennistone, câinii nu au nevoie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dramaticul ei deznodământ. Numai în momentul când începuse să pună întrebări i se înnădiseră ideile în minte, iar familiarele lui instincte socratice îl împinseseră să constrângă și să urmărească dezvăluiri, orientându-i gândurile îndurerate spre extreme pline de cruzime. Îl ațâțase experiența neașteptată și total inedită de a se vedea nevoit s-o dojenească, s-o pedepsească pe Hattie. Și efectuând acest prim pas care-l apropia oarecum de ea, se lăsă cuprins, simultan, de suspiciuni și de gelozie în ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de mărturie? Noi înșine am auzit-o din gura Lui." $23 1. S-au sculat toți, și au dus pe Isus înaintea lui Pilat. 2. Și au început să-L pîrască, și să zică: Pe omul acesta l-am găsit ațîțînd neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului, și zicînd că el este Hristosul, Împăratul." 3. Pilat L-a întrebat: "Ești Tu Împăratul Iudeilor?" " Da", i-a răspuns Isus, "sunt." 4. Pilat a zis preoților celor mai de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
unul cu altul, căci erau învrăjbiți între ei mai înainte. 13. Pilat a strîns pe preoții cei de seamă, pe fruntași și pe norod, 14. și le-a zis: "Mi-ați adus înainte pe omul acesta ca pe unul care ațîță norodul la răscoală și iată că, după ce l-am cercetat cu de-amănuntul, înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de nici unul din lucrurile de care-l pîrîți. 15. Nici Irod nu i-a găsit nici o vină, căci ni l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
și lui Iacov. 6. Să știi dar că nu din pricina bunătății tale îți dă Domnul, Dumnezeul tău, acea țară bună ca s-o stăpînești, căci tu ești un popor tare încăpățînat. 7. Adu-ți aminte, și nu uita cum ai ațîțat mînia Domnului, Dumnezeului tău, în pustie. Din ziua cînd ai ieșit din țara Egiptului pînă la sosirea voastră în locul acesta, tot răzvrătiți împotriva Domnului ați fost! 8. La Horeb, atîta ați ațîțat mînia Domnului, încît Domnul S-a mîniat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Adu-ți aminte, și nu uita cum ai ațîțat mînia Domnului, Dumnezeului tău, în pustie. Din ziua cînd ai ieșit din țara Egiptului pînă la sosirea voastră în locul acesta, tot răzvrătiți împotriva Domnului ați fost! 8. La Horeb, atîta ați ațîțat mînia Domnului, încît Domnul S-a mîniat pe voi și voia să vă nimicească. 9. Cînd m-am suit pe munte, ca să iau tablele de piatră, tablele legămîntului pe care l-a făcut Domnul cu voi, am rămas pe munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
făcuserăți, isprava păcatului vostru, l-am ars în foc, l-am sfărîmat pînă s-a făcut praf, și am aruncat praful acela în pîrîul care curgea din munte. 22. Apoi la Tabeera, la Masa, și la Chibrot-Hataava, voi iarăși ați ațîțat mînia Domnului. 23. Și cînd v-a trimis Domnul de la Cades-Barnea zicînd: "Suiți-vă, și luați în stăpînire țara pe care v-o dau!" Voi v-ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru, n-ați avut credință în El, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Să scoți astfel răul din mijlocul tău. 6. Dacă fratele tău, fiul mamei tale sau fiul tău, sau fiica ta, sau nevasta care se odihnește la sînul tău, sau prietenul tău pe care-l iubești ca pe tine însuți, te ațîță în taină, zicînd: "Haidem, și să slujim altor dumnezei!" dumnezei pe care nici tu, nici părinții tăi nu i-ați cunoscut, 7. dintre dumnezeii popoarelor care vă înconjoară, lîngă tine sau departe de tine, de la o margine a pămîntului pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Editura Helicon, Timișoara, 1996. În paginile lor, nici urmă de idealuri politice. Fiecare sonet distilează din tescovina existentului înconjurător, vegetal sau carnal, îndepărtat sau apropiat, idei esențiale. Poetul monologhează cu o ființă se pare iubită dar ireală, absentă, ce-i ațâță doar imaginația, purtându-l prin toate chinurile și înfățișările metaforei, fără să-și semnaleze în vreun fel participarea concretă prin cuvânt sau faptă. Dar ea va rămâne axa în jurul căreia se psalmodiază: „Ca o umbră, ce visare, ca o umbră
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
parcă mi le dicta o prezență nevăzută și necunoscută, iar eu numai stenografiam, într-atît ieșeau de limpezi și legate de acea logică interioară care e pecetea unei lucrări bine gândite. Această constatare m-a neliniștit puțin. Numai un sentiment puternic ațâță funcțiunile cerebrale și le pune într-o stare de supraexcitație ca să producă mai mult decât pot da ele în chip normal. Or, cu mine se petrecea același lucru. Eram într-adevăr îndrăgostit? Nu, hotărât ― nu! Totul se reducea la un
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Mi se păru că aud o voce alintătoare, ca printr-un perete de vată. ― Nu trebuie! E o nebunie! Pentru ce? Și spunând acestea, Mihaela îmi mângâia sfios părul, parcă s-ar fi temut să-l atingă ca să nu-mi ațâțe durerea. ― Lasă-mă, strigam printre suspine. Tu n-ai suflet! Nu meriți să te iubesc! O stâncă are mai multă simțire decât tine. ― Taci! Taci! În dezlănțuirea mea vijelioasă, nu mai găseam frânele. Și plângeam tot mai vârtos. ― Cu ce
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mîncat de cîini, iar cine va muri pe cîmp, va fi mîncat de păsările cerului." 25. N-a fost nimeni care să se fi vîndut pentru ca să facă ce este rău înaintea Domnului, ca Ahab, pe care nevastă-sa Izabela îl ațîță la aceasta. 26. El a lucrat în chipul cel mai urîcios, mergînd după idoli, cum făceau Amoriții, pe care-i izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 27. După ce a auzit cuvintele lui Ilie, Ahab și-a rupt hainele, și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
plata de curvă. 42. Îmi voi potoli mînia împotriva ta, și nu voi mai fi gelos pe tine; Mă voi liniști, nu voi mai fi supărat. 43. Pentru că nu ți-ai adus aminte de vremea tinereții tale, ci M-ai ațîțat prin toate aceste lucruri, iată, voi face ca purtarea ta să cadă asupra capului tău, zice Domnul, Dumnezeu, ca să nu mai săvîrșești alte nelegiuiri cu toate urîciunile tale!" 44. "Iată că toți cei ce spun zicători, vor spune despre tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
era ca a măgarilor, și a căror apropiere era ca a armăsarilor. 21. Astfel, ți-ai înoit iarăși nelegiuirile tinereții tale, cînd Egiptenii îți strîngeau țîțele, din pricina sînului tău fecioresc. 22. De aceea, Oholiba, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Iată că ațîț împotriva ta pe ibovnicii tăi, de care ți-ai înstrăinat inima, și-i aduc din toate părțile împotriva ta: 23. pe Babiloneni și pe toți Haldeii căpitani, voievozi și domni, și pe toți copiii Asiriei împreună cu ei, tineri și plăcuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
că ar fi mai bine să nu ne mai vedem. Pe dată începeam să fac concesii, deveneam îngăduitor și elocvent. Deșteptam în ele dragostea și dulcea slăbiciune a inimii, dar eu însumi mă prefăceam numai a le simți, fiind doar ațâțat de acel refuz și alarmat de faptul că eram în primejdie să pierd o afecțiune. E drept că uneori credeam că sufăr cu adevărat. Totuși era de-ajuns ca o femeie să se răzvrătească și să mă părăsească de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
septembrie 1737 (7246). Cui crezi că i-a fost dată, fiule?” Până nu citesc cartea nu pot ghici, părinte. „ Chiar te rog să dai glas celor scrise aici.” Nu știu cum se întâmpla, dar de fiecare dată bătrânul călugăr știa să-mi ațâțe curiozitatea și cu cel mai neînsemnat lucru. Așa s-a întâmplat și de această dată. De fapt, cartea de volnicie despre care era vorba a fost dată în urma judecății dintre Moisei Cucoranul și unchiul său Lupașco. În vreme ce eu cătam să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
enervînd-o la culme pe soția lui Laster Lang al III-lea, abia sosit În vederea sărbătorilor din luna octombrie. Lang al III-lea, care, asemenea lui Juan Lucas, știe să Îmbine plăcerile cu afacerile, Își lasă soția să-și astîmpere curiozitatea ațîțată de mutra atît de expresivă a lui Santillana care parcă spune „eu sînt tragic și interesant“ și Îi cere unele explicații despre arta lui, explicații pe care o să le repete la un pahar de whisky după Întrunirile acționarilor din New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
acolo omizi nici cît la polul nord... n-a fost decît o născocire ca să lovească și să distrugă Florida, pentru că le era ciudă că le-am luat-o Înainte, iar Hoover și ai lui le cîntau În strună și-i ațîțau pentru că și el era din California, vezi Doamne... ăsta a fost adevărul, dar Florida o să se pună iar pe picioare În ciuda tuturor minciunilor, Florida nu se lasă doborîtă!.. „Și-apoi băncile n-au totul În stăpînire, Miller“ - am zis. „Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sau chiar a lucrat în locul lui. Ca să cadă imediat în uitare tot ce a făcut acela. Ia spuneți, cum veți face? Invidia și Ura sar amândouă de la locurile lor și vorbesc aproape deodată, stropind de jur împrejur cu venin: Vom ațâța vecinii unii împotriva altora... ─ ...și rudele între ele... ─ ...să se certe pentru bunurile lor ... ─ ...sau pentru o vorbă spusă... ─ ...să sară și să se bată unii cu alții... ─ ...și cu oricare om de pe stradă... ─ ...să se ucidă... ─ ...pentru absolut orice
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]