1,909 matches
-
t vin bun. Așa că trebuie să isprăvim ulcioarele pecetlu ite. Căc i vinul ales, domnule abate de Marenne, îmblânzește mădular ele, min tea și sufletul. Îmblânzindu-le, face pe om mai bun. Dumnezeu îl va primi bine la județul său. Abatele ascultă cu luare-aminte și aprobă. Trei lucruri - susținu el la rândul său - trei lucruri, dacă nu sunt foarte bune, sunt rele: carmina, vina, pepo; stihurile, vi nul, har buzul. Ca și cum s ar fi înțeles deplin asupra unor grave ch estii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Adevărat - răspunse Alecu Ruset; și mă mândresc că în privința aceasta pot sta alături cu domnia ta. Frăția noastră începe bine și se cuvine să ne îmbrățișăm și noi. - Nu însă înainte de a istovi cu desăvârșire ulciorul care ne desparte... încuviință domnul abate. După ce istoviră ulciorul, binecuvântând conținutul lui, domnul Paul de Marenne, având spiritul limped e și foa rte ușor, își simți deodată picioarele de marmură. Prim i de la soțul său sărutarea de frăție cu oarecare neliniște; după aceea se veseli nespus
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bizară - ca un freamăt al pădurilor și ca un susur teluric. Dar beizade Alecu zvârli între ei oala, care se făcu țăndări, și ei amuțiră, plecându-și grumazurile. - O, prietinule al meu neprețuit - zise suspinând beizade Alecu, plecându-se spre abate și cuprinzându i palmel e pline și moi ca niște pâniți proaspete - dă-mi voie să-ți spun Domnul că te-a făcut om și nu fiară - franțuz și nu moldovean - nobil și nu prost - abate și nu sfânt... Căci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Alecu, plecându-se spre abate și cuprinzându i palmel e pline și moi ca niște pâniți proaspete - dă-mi voie să-ți spun Domnul că te-a făcut om și nu fiară - franțuz și nu moldovean - nobil și nu prost - abate și nu sfânt... Căci astfel poți vedea mi șelia în care ne nevoim aici, noi dezmoșteniții, la hotarul barbari lor... - Având asemenea vinuri și asemenea rețete de plăcint e, puteți fi nefericiți? întrebă cu nevinovăție abatele, fără să izbutească a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nobil și nu prost - abate și nu sfânt... Căci astfel poți vedea mi șelia în care ne nevoim aici, noi dezmoșteniții, la hotarul barbari lor... - Având asemenea vinuri și asemenea rețete de plăcint e, puteți fi nefericiți? întrebă cu nevinovăție abatele, fără să izbutească a se clinti din loc. - Putem fi, căci nimic nu poate răscumpăra de zechilib rul nostru. Ai putut să te încredințezi că trăim, domnule de Marenne, într un loc unde nasc și trec vârtejurile lu i Dumnezeu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dicționar. - Ba o numesc astfel și am dreptate. Am aici, la piept, o scrisoare de la aceea care mă iubește și căreia mă închin. Această scrisoare cuprinde puține cuvinte și multe lacrimi. Stăpânii firești ai aceleia care mi-i dragă, domnule abate, n-ar primi niciodată să mă vadă alături de dânsa. - De ce, prietene? - Suntem despărțiți cu blestem, domnule abate . Părint ele meu a căzut, așa cum am avut cinstea și durerea să-ți spun. Antonie-Vodă Ruset e mazil la Țarigrad. Asemenea cădere și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mă iubește și căreia mă închin. Această scrisoare cuprinde puține cuvinte și multe lacrimi. Stăpânii firești ai aceleia care mi-i dragă, domnule abate, n-ar primi niciodată să mă vadă alături de dânsa. - De ce, prietene? - Suntem despărțiți cu blestem, domnule abate . Părint ele meu a căzut, așa cum am avut cinstea și durerea să-ți spun. Antonie-Vodă Ruset e mazil la Țarigrad. Asemenea cădere și soartă, i-a pregătit cel care a venit la Iași luându-i locul. Adică Georgie Duca Vodă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
această complicație a vieții mele. Totuși ș i domina ta ești în situația de a mă înțelege. - Sunt, mărturisi cu nobleță domnul de Marenn e. - Ești deci în stare de a mă înțelege și poți să mă compătimești. - Pot! întări abatele și vru să i dea un semn de simp atie și de legătură eternă între ei, însă nu se putu clinti din locul în care se afla. Se priviră amândoi ca din depărtări, întinzân d brațel e pe deasupra mesei, găsindu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
priviră amândoi ca din depărtări, întinzân d brațel e pe deasupra mesei, găsindu-se și strângându și mâinile. - Pot să-ți povestesc - întrebă cu ochii umezi Ruset - cum s a întâmplat această nefericire a vieții mele? Blajin și cu glas dulce, abatele își înclină fruntea: - Cedamus amore. Să vorbim de nefericirea d omniei t ale, prințule. Mă grăbesc să proclam fericire, ori ce-ai sp une. Aș dori să mai pot suporta și eu asemenea lovituri, dar nu mai este cu putință
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pot suporta și eu asemenea lovituri, dar nu mai este cu putință; și-atunci mă mulțumesc să filosofez asupra lor. După cât se pare, prințule, v-ați văzut și v ați iubit; p ovestea nu poate începe altfel. - Așa este, domnule abate. Ar trebui să mă mi r de und e ai aflat. Totuși sunt în stare să nu mă mir și să mai bem o ulcică din vinul lui Griga sau mai bine zis a lui Matiaș, nepotul lui Feltin Sasu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
îmbulzită, câteva clipe copila s-a pierdut de Doamna Anastasia. Privea în juru-i spărietă. M-am apropiat, i-am dat mâna, ș-am dus-o la maică-sa. I-am spus atunci câteva cuvinte. - înțeleg și știu ce cuvinte... oftă abatele. A tâta est e? - Atâta! Intrând apoi și eu la domnița Ruxand a, care mi-i rudă și mătușă, eram așa de aprins, încât i-am mărturisit mai multe decât se cuvenea. Atunci bătrâna a susp inat și și-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din vremelnicie să atingem o parte din această Frumusețe, ale cărei adevărate elemente nu aparțin, poate, decât veșniciei. Atunci când Poesia sau Muzica, cea mai îmbătătoare dintre formele poetice, ne-a făcut să ne scăldăm în lacrimi, nu plângem, cum bănuiește abatele Gravina. din exces de plăcere, ci din pricina unei mâhniri pozitive, impetuoase, neliniștite, pe care o simțim din neputința noastră de a sesiza acum, din plin, pe acest pământ, o dată pentru totdeauna, aceste bucurii divine și încântătoare, din care nu atingem
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bază a sistemului de educație, ajuns astăzi în vază universală al Măriei Montessori. După vederile adânci ale acestei femei, nenorocirea copilului stă tocmai în opresiunea pe care o exercită asupra lui adultul cu iluzia că-i face educația. Opresiunea adultului abate și deformează înclinațiile bune și sănătoase, ce zac în copilărie. Această nenorocire se poate curma prin răsturnarea totală a sistemului de educație și prin adaptarea lui la natura primordială a copilului. Iată concepția de temelie despre această natură primordială; ea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îi ia locul o adeziune nebunească și iată-l ajuns în situația de a ignora absurdul ce-l lumina până atunci și de a diviniza singura certitudine care-i mai rămâne, iraționalul. Important nu este să te vindeci, îi spunea abatele Galiani doamnei d Epinay, ci să trăiești cu bolile pe care le ai. Kierkegaard vrea să se vindece. E dorința sa cea mai arzătoare, ce se vădește în fiecare pagină a jurnalului său. Tot efortul inteligenței sale constă în a
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Dasein, nu de Sein. Când Kant, Schopenhauer sau Eminescu vorbesc de "subiectivitatea" spațio-timpului, ei se apropie, implicit, de teologia personalistă a Părintelui Stăniloae. Dar acești gânditori riscă să rămână prizonieri ai subiectivității, cum a pățit-o chiar un teolog ca abatele Berkeley. De aceea, Părintele Stăniloae atrage atenția: "Înțelegerea spațiului dintr-o perspectivă pur individuală este imposibilă. E drept că fiecare persoană umană se consideră un centru al spațiului, dar pe de altă parte gravitează spre celelalte persoane, realizând un echilibru
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
al vremii care domina spiritele. Ion Barbu prețuia iluminările lui Rimbaud pentru fulgurațiile lor transmoderne. Într-un Cuvânt către poeți din 1941, el face o mărturie transmodernistă, lansând conceptul de lirism absolut, cu totul altceva decât modernista poezie pură a abatelui Henri Bremond: "Suflet mai degrabă religios decât artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unor stări absolute ale intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaza. Melodioasele plângeri ale poeților nu le-am prea înțeles. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
adaptat? spa?iului semicircular dat, prin mic?orarea ?i deformarea personajelor din jurul M�ntui-torului. �n privin?a stilului gotic, autorul reconstituie succint �mprejur?rile constituirii acestuia, conform ipotezei formulate de Franz Mertens �n 1841; construind corul aba?iei Saint-Denis (1140-1143), abatele Suger, inspirat de neoplatonismul dominant �n epoc?, concepe un program arhitectural centrat pe simbolică luminii că prezen?? a lui Dumnezeu, de unde necesitatea �nlocuirii masivelor ziduri romanice cu o structur? dominat? de goluri, larg deschis? spre exterior � problem? rezolvat? tehnic prin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
secolului al XI-lea). Arhitectură normand? in-fluen?eaz? Bretania ?i �le-de-France. Dar mai ales ea se implanteaz? �n Anglia, cucerit? �n 1066. �n acest nou teritoriu, ea �nlocuie?te rapid arhitectură saxon?. Aba?ia de la Saint-Albans, �nceput? �n 1077 de abatele Paul, venit de la Caen, �?i afirm? originea normand? �n volumetria să elementar? ?i puternic?, definind un plan bazilical cu transeptul bine marcat ?i cu turn deschis la �ntret?ierea naosului cu transeptul; ea este normand? ?i prin partea exterioar? a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mari �nc? �i punea pe conduc?torii de lucr?ri �n situa?ia de a lua asupra lor op?iunile importante ale proiectului ?i ale ?antierului: ordon?rile spa?iale, modurile de construire; astfel stau lucrurile, de exemplu, �n cazul abatelui Gauzlin, la Saint-Beno�t-sur-Loire (1026). �n secolul urm?tor, conducerea lucr?rilor la catedrale va fi asigurat? de arhitec?i de meserie: Jean d�Orbais, la Reims (1211-1275), de exemplu. Personaje respectate ?i recunoscute pentru cuno?țin?ele ?i �ndr
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
na?io-nalist. crea?ie a geniului germanic p�n? la lucr?rile lui Franz Mertens (1841) care stabilesc origi-nea acestei arhitecturi �n �le-de-France, mai exact la corul aba?iei de la Saint-Denis (1140-1143). �ntr-adev?r, ?eful de lucrare al acestei biserici, abatele Suger, inspirat de neoplatonism, elaboreaz? un program arhitectural centrat pe simbolistică esen?ial? a luminii că prezen?? a lui Dumnezeu. De unde rezult? necesitatea de a �nlocui o construc?ie masiv? printr-o structur? cu osatur? larg deschis?. Solu?ia se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-i recomanda pentru devenire istorică . Are mai puțină importanță ce spune Simon de Keza despre istoria ungurilor înainte de anul 1000. Nu poate să nu surprindă modul în care cronicarii lor au știut să construiască o istorie care poate deruta cititorul . Abatele Regino din Prűm, care a trăit în secolul al X-lea, cunoscându-i direct din incursiunile făcute în Germania, îi descrie astfel: „Ungurii rătăcesc în pustiitățile Panoniilor și ale avarilor și își caută hrana zilnică din vânat și pescuit. Ei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
atât de dulci și atât de viguroase, care se cheamă limba românească. Dați-mi voie să spun câteva cuvinte de mulțumire în numele unei alte persoane care avu parte de aceeași mare onoare ca și mine: vreau să vorbesc despre P.S. abatele Metodiu Zavoral de pe muntele Srahov din Praga (ales și el membru onorariu al Academiei Române la 7 iunie 1919). Mă simt oarecum îndreptățit s-o fac, de vreme ce în cei 4 ani din urmă am putut să constat râvna cea din cale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și nuvele de G. I. Lahovari sau Radu D. Rosetti. În foileton se tipăresc numeroase traduceri, aparținând lui I. S. Spartali, N. Țimiraș, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Laurei Vampa, din scrierile lui Boccaccio, Leopardi, D’Annunzio, Shelley, Byron, ale abatelui Prévost, din Voltaire, Hugo, Baudelaire, Zola, Maupassant, Alphonse Daudet, Anatole France, Georges Courteline, ca și din Tolstoi, Turgheniev, Bj⁄ornstjerne Bj⁄ornson ș.a. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
CChr.Lat 64, 1985 (R. Demeulenaere). 8. Faustus de Riez Originar din Britannia, născut probabil în primii ani ai secolului al V-lea, Faustus a ajuns la Lerin, la școala lui Honorat, în jurul anului 433, și a fost multă vreme abatele acestei mănăstiri, începînd din 434. înainte de 462, Faustus a fost numit episcop de Riez, în Provence, și a luat parte în mod activ la toate controversele care au tulburat Biserica din Gallia, devenind faimos atît pentru doctrina sa, cît și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
VI-lea. 4. Petru Hrisologul Alături de marele predicator al episcopiei Romei stă predicatorul din capitala Imperiului de Apus (sau a ceea ce mai rămăsese din el în secolul al V-lea), Petru, supranumit „Hrisologul” („cuvînt de aur”) pentru elocința sa de către abatele Agnello din Ravenna, în secolul al IX-lea. Născut în Imola de azi, în Emilia, în jurul anului 405, a fost numit (în urma unui vis, spune o povestire hagiografică) de către papa Sixt al III-lea, prin anul 440, arhiepiscop de Ravenna
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]