652 matches
-
diferențe de roci -, chimice - zăcăminte diverse - ori tensiuni ale stratelor geologice, cu o repartiție dezordonată, care pot exercita efecte importante, bune sau rele. Sunt și la noi, rezultatul fiind la suprafață cultura Cucuteni ori Cotnariul, doi markeri, unul uman, altul „abiotic“; cu ghilimele, căci e mediat de o ființă: vița... Fenomenul radiestezic e universal. Chiar un șurub strâns, ori o bară Îndoită - tensionate adică - devin sediul unor astfel de fenomene, ajungând un fel de puncte critice. „Cimitirul elefanților“ capătă, În această
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
este la mijlocul distanței dintre Yin și Yang. Dar inhibiția nu poate fi niciodată adusă la zero pentru Yang, după cum nu poate fi nici totală pentru Yin. Loc bun sau rău? El e veșnic același. Doar „locatarul“, fie vietate, fie proces abiotic, Îl percepe de bun sau de rău, după propriul „feleșag“, adică după compatibilitate, respectiv incompatibilitate... „Radioalmanah“, 8 iulie 1995, ora 16,23 5. Respect Pare-se că „bârlogul“ meu, căci nimeni nu crede că e laborator, e „uns cu miere
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de ea, pentru propășirea propriei sale evoluții, chiar dacă asta ne poate părea, uneori, involuție sau degradare. Dar putem oare ghici cum are să fie fața viitoare a Naturii? Și mă refer la evoluția globală, care include nu numai bioticul, dar și abioticul. Un singur argument sunt În stare să aduc, și acela doar o speculație logică: S’ar fi expus Natura sinuciderii, creîndu-ne, așa diavoli cum ne autoacuzăm? Chit că ne autoacuzăm poate doar pentru că nu ne știm rolul rezervat de Natură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
astăzi, scoțându-l din circuit. Chiar dacă cedează astfel locul siliciului, deopotrivă calculator și deșert. Am citit și eu „Dune“... Dar mai bine să lepăd ciuboțelele roșii pentru o pereche de opinci și să-mi dau blănița la spălat... Nu doar abioticul focul apare ca imperfect În circuitul substanței În Natură, dar și bioticul. Dar, pentru a vedea asta, trebuie să urcăm Într’o mașină a timpului dând Înapoi vreo două-trei sute de milioane de ani, poposind Într’o lume cu mult
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se individualizează crezându-se superior și, implicit, Îndreptățit la ceva e negentropie, În raport cu altruismul uniformizant și egalitar. Negentropici deci, sunteți promotori ai vieții. Dar, chiar dacă viața unui nivel, să-i spunem biologic, Înseamnă degradarea nivelului inferior, să-i spunem acela abiotic, mi-e teamă de exces. Acela În care voi excelați. Mai ales că În „josul“ vostru nu se află doar un mediu abiotic, ci un complex care cuprinde - fie doar În domeniul biologic - viața a mulțime de vietăți care, chiar dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dar, chiar dacă viața unui nivel, să-i spunem biologic, Înseamnă degradarea nivelului inferior, să-i spunem acela abiotic, mi-e teamă de exces. Acela În care voi excelați. Mai ales că În „josul“ vostru nu se află doar un mediu abiotic, ci un complex care cuprinde - fie doar În domeniul biologic - viața a mulțime de vietăți care, chiar dacă nu recunoașteți, vă condiționează existența. Acest complex neviu și viu e de fapt mediul pe care-l agresați cu atât mai mult cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
teren experimental“; noroc că n’ai cu ce. - Ce? Și ăla are suflet? - Desigur. Nu uita că acolo nu cumperi o suprafață, ci mulțime de ființe, vegetale și animale, care trăiesc acolo. Și nu doar ele au suflet, dar și abioticul substanțelor ce există acolo. Apa Însăși, cea care mustește acolo, are suflet. Uitucule! Ai scris o carte despre asta... - Bine, Moti. Înțeleg că vrei să mă expediezi pe o stâncă goală. - Ignorantule! Culmea e că te consideri evoluționist. Așa ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așteptându-mă platitudinea acestuia, entropie sadea, dar care Încă nu e moarte, pentru că mlaștinile, ba chiar și dunele de la Hanu Conachi au viața lor: nu cea minerală, fizică, de până acum, ci una biologică, a luncii, respectiv a vălurării, iarăși abiotice, a nisipului. Și, continuând tot așa mă voi pierde În Dunăre, acolo la Galați, voi adăsta În Deltă, pentru a renaște Într’o nouă negentropie, aceea a Mării, a cărei valuri au fost menite de Luceafărul vostru drept ultim sălaș
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rotunjime hidrografică, e ceea ce a determinat nașterea zilei pe care o sărbătorim astăzi, căci un popor care se „adapă“ și este spălat inclusiv de păcate de aceeași apă, nu poate căuta decât asta, unitatea, pe care s’o transpună din abiotica geografie În suprabiotica sociologie. Și a tot tentat-o, de la Burebista Încoace, deși fără un succes de durată. Firesc. Burebista și Mihai Viteazul au unit entități statale care, așa cum Herodot ne-a pălmuit, manifestau În continuare meteahna noastră, disputa internă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
straturile superioare ale atmosferei care ar putea fi de origine extraterestră (2000), identificarea într-un meteorit a unei bacterii mobile de tipul celor ce trăiesc pe Pământ pe funduri de lacuri și care acumulează cristale de magnetit(2001). Privind originea abiotică a vieții, noutățile sunt ipoteza sintezei anorganice a primilor compuși organici, care ar fi avut loc într-un mediu rece, descoperirea acizilor peptid-nucleici ce ar fi putut servi ca model pentru sinteza ulterioară a ARN. Problemele viului nu pot fi
Caleidoscop by Veronica Adam () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93241]
-
întreaga sursă de energie provine de la soare. Agrobiocenozele evoluează ca sisteme de sine stătătoare, dar care se și reglează automat pe baza unor agregate naturale. Dacă se pune accentul pe populație, factorii ecologici pot fi grupați în trei grupe: mediul abiotic care cuprinde factorii pur fizici și chimici în care se dezvoltă populația, inclusiv teritoriul ocupat și care constituie biotopul; mediul biotic sau organic, care cuprinde materia organică și populațiile care ocupă biotopul și care constituie biocenoza; din punctul de vedere
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
acestor două straturi de celule este dizolvată pe toată grosimea frunzei, separând complet arealul central care, treptat, se ofilește, moare și este împins înafară odată cu patogenul pe care îl conține. De remarcat, că formarea ligninei nu este indusă de factori abiotici ci de prezența în tesuturi a unor compuși chimici, numiți “elicitori” (chitina la grâu și precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea de gome este întâlnită la multe plante în jurul leziunilor produse atât de patogeni, cât și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
este o reacție catalizată de enzime și când enzimele sunt la temperatura lor optimă, rata fotosintezei crește. Sub temperatura optimă, rata fotosintezei începe să descrească și apoi încetează. CAPITOLUL IV BIOFIZICA SISTEMELOR BIOLOGICE IV.1. TERMODINAMICA BIOLOGICĂ Unul din factorii abiotici cu profunde implicații pentru organisme este temperatura. însăși apariția vieții a fost posibilă la o anumită temperatură. De acest factor depinde existența vieții pe pământ și tot ea influențează una dintre cele mai importante proprietăți ale sistemelor vii, metabolismul. Termodinamica
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
putem vorbi însă și de medii rurale, medii de culturi agricole, medii industriale etc. Cele două noțiuni, de mediu natural și mediu antropic, sunt regăsite în definiția mediului înconjurător, văzut ca un sistem în care sunt incluse trei medii distincte: abiotic (apă, aer, relief, sol), biotic (viețuitoarele) și antropic (omul și activitățile sale). Obiectul de studiu al cursului de față este mai degrabă mediul înconjurător, decât cel natural, avându-se în vedere structura, funcționalitatea, sistemul de relații, evoluția temporală și spațială
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
la scară spațială astfel încât să fie surprinsă eterogenitatea ecosistemelor; - variabilele de stare ale mediului supuse monitorizării să fie dintre cele mai sensibile; - indicatorii sintetici de calitate, specifici pentru fiecare ecosistem, trebuie aleși astfel încât să se țină seama atât de componentele abiotice cât și de cele biotice;metodele de monitorizare să fie comparabile și integrate la scară națională sau chiar internațională (măsurători, comparații date, erori de predicție etc.) și să existe un sistem de control al calității datelor. Sistemul de monitorizare este
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mihaela URSACH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93151]
-
precursori de substanțe toxice, antibiotice, molecule semnalizatoare, pigmenți, ecrane pentru radiații UV (absorb în domeniul UV-B). Efectul defensiv al fenilpropanoidelor a fost recunoscut încă din Antichitate. În condiții obișnuite, nivelul lor este scăzut, dar în caz de stres biotic sau abiotic, precum rănire, atac al agenților patogeni, nivel ridicat de radiații UV-B, concentrația fenilpropanoidelor din anumite părți ale plantelor crește. Profilul fenolic al acestor compuși le conferă în principal caracterul antioxidant, similar cu cel al vitaminei E. Astfel se explică rolul
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
un proces oxidativ continuu; motivul e simplu: Viața are nevoie de energie, iar extragerea ei din mediu e indisolubil legată de oxidarea acestuia. Oxidarea a Îmbrăcat Întâi forma consumului substanței reducătoare formată până atunci, pe calea intermediară a aminoacizilor sintetizați abiotic din amoniac și metan. Atmosfera sărăcea În aceste substanțe; reformarea lor pe seama energiei solare devenea tot mai nesemnificativă În raport cu creșterea continuă a consumului de către protoorganisme. Viața a rezolvat, Însă tot oxidând, și criza “alimentară” ce se prefigura: apariția fotosintezei a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
T. Bara verticală a literei T reprezintă deșeurile ce ies din procesul de producție. Cu alte cuvinte, pentru a satisface o nevoie umană, tehnologia transformă invariabil resursele În deșeuri. Să nu credem că aceasta se datorează unui caracter artificial, adică abiotic, al tehnologiei, pentru că tehnologie Înseamnă și biotehnologia, poate prima practicată de om atunci când a Încetat a fi un culegător și a devenit agricultor. Iar tendința actuală spre biotehnologii care să Înlocuiască tehnologiile clasice sunt doar aparent o Încercare de a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
posibilităților nu se putea materializa În Viață decât la limita superioară, adică la dreaptă. Și, Într’adevăr, prima asociere a organismelor ancestrale a fost liniară. Primele celule apărute pe Pământ erau heterotrofe și se hrăneau cu substanța organică reducătoare sintetizată abiotic mai Înainte și chiar În acea vreme; sub influența radiației ultraviolete În special, neecranată ca astăzi de ozonul Încă inexistent, metanul, hidrogenul, amoniacul, ce alcătuiau pe atunci atmosfera, formau aminoacizi, glucide și nu numai. De bună seamă, de la o vreme
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poluare a mediului, și avea același caracter ca mereu de aici Încolo, anume acela oxidativ. Exista și un partener, În ghilimele autotrof, numai că el nu era un organism, astfel Încât să se poată vorbi și de o biocenoză. Procesele reductive abiotice, de care am vorbit mai Înainte, puteau produce substanța reducătoare necesară acestor heterotrofe, dar nu puteau depolua, adică produce din deșeurile heterotrofelor substanța reducătoare. Astfel Încât, deșeurile se acumulau. Asta, deși acele procese erau totuși reductive, adică ceea ce trebuia pentru depoluare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lanțul trofic heterotrof din zorii Vieții, au un caracter comun: produc deșeuri și, Încă, sunt primitive; are cineva pretenția că tehnologia a atins perfecțiunea? Acea Viață primitivă era cam tot un fel de tehnologie: consumă o resursă, acele substanțe sintetizate abiotic, pe care o transformă În deșeuri. Care era folosul? Poate pregătirea condițiilor pentru un salt calitativ În evoluția Vieții. Și el s’a produs. În ceea ce Oparin a numit supa primordială, apa Oceanului bogată În substanțe nutritive sintetizate abiotic, se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sintetizate abiotic, pe care o transformă În deșeuri. Care era folosul? Poate pregătirea condițiilor pentru un salt calitativ În evoluția Vieții. Și el s’a produs. În ceea ce Oparin a numit supa primordială, apa Oceanului bogată În substanțe nutritive sintetizate abiotic, se găseau și porfirine, adică precursorii clorofilei. Dar numai un mediu oxidat putea permite fotosinteza; lanțul trofic heterotrof a pregătit tocmai acest mediu oxidant. Cu apariția primelor organisme fotosintetizante s’a putut forma un circuit Închis al substanței, adică s
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
energetic al Terrei, mai precis intrările anuale: 178.000 Twan, din care 100 Înseamnă energia fixată și vehiculată de biosferă, iar 20, aproape exclusiv energie fosilă, este cea folosită de om. Restul, adică practic totul, pune În mișcare o mașinărie abiotică: valuri, vânt, circuitul apei etc. Tot atâtea puncte unde ne putem cupla ștecherul. În acest context, Îmi permit o profeție: viitotul va fi desigur asigurat energetic printr’o multitudine de tehnologii, tot mai multe pe măsura trecerii timpului, Însă toate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
creând noi munți, altceva de ros; căci, dacă am compara planeta cu un măr, scoarța e ceva mai groasă decât coaja fructului. Una peste alta, energia solară menține o stare entropică cel puțin aparent constantă a planetei. Oare doar mecanisme abiotice, precum acela descris acum, modelează fața planetei? Asta e o Întrebare menită a mă scoate din impasul care m’ar obliga să pun aici punct capitolului de față, fără a da ceva de lucru ideilor pe care le promovez de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lichenii și mușchii, acest proces corosiv are loc. Dar plantele realizează și fragmentarea mecanică a substratului, chiar stâncos, Înfigându-și rădăcinile În fisuri și lărgindu-le până la dislocare. Din acest punct de vedere, acțiunea plantei e mai eficientă decât cele abiotice, ca de exemplu ciclul Îngheț- dezgheț, acest ultim caz, căruia i se dă mult credit, fiind limitat de faptul că, În cursul Înghețării, apa de prisos este refulată din fisură. Rădăcinile, odată pătrunse În fisură, se Îngroașă, acționând ca o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]