1,080 matches
-
Cluj-Napoca, 2002; Dorina Grăsoiu, Caragiale în presa vremii, București, 2002; Aurel Buzincu, Caragiale. Discurs și expresie, Suceava, 2002; Caragiale în Iașii „Junimii”, Iași, 2002; Constantin Trandafir, Efectul Caragiale, București, 2002; Marta Petreu, Filosofia lui Caragiale, București, 2003; Theodor Codreanu, Caragiale - abisal, Timișoara, 2003; Ioan Derșidan, Nordul caragialian. Periplul versiunilor, București, 2003. F.F.
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
întâmple ceva și nu se întâmplă, totul, pe scurt, este scufundat într-o singurătate minerală. Este, în chip surprinzător, spațiul de teroare și în același timp spațiul de securitate al poetului. Îl izolează de lume și, totodată, îi sporește frica abisală - frica de lucruri și frica de fantasmele pe care le fabrică imaginația. E greu de spus dacă există un spațiu de securitate (în sensul pe care îl dau criticii tematiști de felul lui Jean-Pierre Richard) în care spiritul liric bacovian
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
A. Athanasiu (1998) spunea că atunci: „când judecăm bolnavul cu adevărat om (care este homo-humanus), ceea ce are importanță nu este numai starea sa de boală, ci și atitudinea față de aceasta. Dacă psihologia lui homo naturans este o psihologie a adâncurilor (abisală), psihologia lui homo humanus sau homo spiritualis este o psihologie a altitudinilor (a înălțimilor).” 2.2.2. Individualitate și individualizare Un aspect important asupra căruia considerăm necesar să insistăm este următorul: în multe cazuri reacția „personalității” domină mecanismele fiziologice elementare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
contracția timpului la nivel cosmic, rezultă că, de fapt, el are mai multe “linii” temporale, ceea ce ar reveni la noțiunea geometrică de plan. O altă ipostază este planul mental - suma conștiințelor tuturor oamenilor, asupra căreia vom reveni la abordarea psihologiei abisale etc. Aici teoria matematicianului polonez Joseph Polchinsky a introdus deducția logică a lumilor paralele. La originea tuturor lucrurilor se află punctul, care prin orice mișcare se supune unei funcții monotone unde τ și τ’ sunt valorile unui parametru care dă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și I.2, după ). I.2. Spiritualitatea intuită religios dar și psihologic În continuare vom încerca să ne oprim asupra unor abordări de natură psihologică și antroposofică. Aceste considerații încep mai întâi cu rezultate ale unei ramuri din psihologie - psihologia abisală - ințiată de către C. G. Jung și care este dedicată tocmai aspectelor conștiinței umane, care se află dincolo de rezultatul direct al activității sistemului nervos central. Reamintim mai întâi că, în conformitate cu teoria psihanalitică clasică, psihicul este alcătuit din trei nivele sau etaje
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
sau determinabilă (rațional) dinspre partea omului, ci e, așa cum spune Patocka, „sensul dublu cu care lucrurile sunt învestite”(p. 47). Pe acest tărâm mișcător nimic nu e clar, iar aptitudinile omului (vederea, cunoașterea, priceperea etc.) îl expun mereu unui dincolo abisal. În acest sens, fiecare act al său „e o criză permanentă”; e un act de decizie. Limita ultimă a gândirii și a acțiunii umane e moartea - domeniul de nepătruns al nopții (învestită de gânditor cu caracterul destinal al lui N
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
numitele „situații-limită” ale lumii dostoievskiene, s-a scos părerea că e o lume de cazuri anormale, plină numai de psihopați, o lume a dezaxării. Acestei nerozii i se opune alta, în fond foarte apropiată, care laudă la Dostoievski „misticismul”, „viziunea abisală” și celelalte exutorii mântuitoare de „platitudinea” rațiunii și realității. Or, ceea ce e esențial la Dostoievski e tocmai gradul extrem de potențare al rațiunii și realității. Situațiile limită sunt tocmai stadiul maxim al normalului. Paul Zarifopol a făcut cândva următoarea admirabilă observație
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a noimelor milenare în eterna lor devenire. Dramatizările semnate acum de poet - Fata din dafin (1918, în colaborare cu Scarlat Froda), Meșterul (1922), Tinerețe fără bătrânețe și altele -, impregnate de mitologie și legendă, implică, vizibil ori estompat, contacte cu spiritualitatea abisală. Faza de început a construcției fusese îndeosebi una sfărâmătoare de clișee; la maturitate, spiritul de ordine al autorului se traduce printr-o ceremonialitate consonantă ființei etnice, prin mirări și căderi în rutină, prin sondaje și partituri țintind spre organicitatea de
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
Popescu, Nicolae Velea, Sorin Titel. Se simt influențele lui Jean-Paul Sartre, André Gide, numele subversive ale anilor ’50, si se întrevăd procedeele Noului Român francez. Încercările Siminei de a realiza un cuplu cu Grigore, ezitările, revenirile, indecizia anunță tentația psihologiei abisale, fascinația valorilor arhetipale. Vocația teoretică brutal exprimată și voluptatea discuției privind construcția romanesca fragmentează excesiv textul. Studiul Corola de minuni a lumii (1975), o „interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga”, exprimă un efort conceptual demn de toată
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
facă din Monu un damnat mistic, multe dintre acțiunile acestuia parodiindu-le involuntar pe cele ale unui nebun iluminat. Suferința urmașilor este, cu toate acestea, un roman cu o construcție masivă, care își propune în primul rând să surprindă dimensiunea abisală a conștiinței țăranului român, fapt mai puțin întâlnit la scriitorii realiști români. Cu Fiul secetei L. inaugurează seria romanului politic propriu-zis, amalgamând diverse formule romanești: romanul politic, bildungsromanul și chiar metaromanul. Prin prezentarea biografiei unui activist de partid, cartea vrea
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
întregesc visul armoniei în contradicții care tentează conștiința. În relația Pușkin-Lermontov, L. descrie metamorfozele eului liric, travestirea acestuia în personaj liric, ca fenomen al unei literaturi care își găsește substanța emblematică într-o serie de personaje-pelerini, eroi ai unei spiritualități abisale. SCRIERI: De la Demon la Luceafăr. Motivul demonic la Lermontov și în romantismul european, București, 1979; Eminescu în limba lui Pușkin, Iași, 1987; ed. (Eminescu universal. Spațiul culturii ruse), București, 2000; Pușkin și problemele existenței în memoria literaturii, Chișinău, 2000; Dostoievski
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
ale subiectului multiplu. Trecând printr-o ideologie pe care mediile artistice o preiau prin Freud, cu tot ce Înseamnă psihicul uman atât de descentrat, În discursurile literare moderne apare ideea unui subiect care nu se mai poate controla pe sine, abisal ca la Dostoievski, cu o mie de oameni ca la Apollinaire. Tu faci În textul tău o trimitere la trei gânditori, la Jung, la Blaga și la Eliade, luând teoriile lor ca fiind reprezentative pentru ideea de centrare, nu numai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de aici Încolo următorul pas nu se mai realizează, nu ne mai propunem să Înțelegem actul cumpărării prin simpla „decodificare” a elementelor componente. Adică Înțelegem cum se declanșează mecanismul dorinței, Însă nu mai Înțelegem ce se Întâmplă cu cumpărătorul În abisalul său comportament achizitoriu. Nu mai Înțelegem, cel puțin nu există nici o explicație Încă, cum se produce trecerea dinspre imaginea călărețului Marlboro, falic și dominator, Înspre activitatea copilului de 12 ani care pune mâna pe pachetul de țigări și fumează pentru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care se poate face prin diverse metode; una dintre ele este aceea a implicării - acum pot să zic „scufundare”, pentru că asta se Întâmplă În etnologie, etnograful merge și se scufundă, se imersează, dar nu În sensul că se duce În abisal, ci În sensul că se Îmbibă de ceea ce se Întâmplă. Îmbibarea nu se poate face fără să te bagi În, iar băgarea asta „În” se produce În momentul când refuzi explicațiile ulterioare. Aceasta este metoda etnografică: „Toate explicațiile care s-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
singur, aflat mereu în căutarea absolutului. Religiozitatea la D. ține de primitivitatea sufletului țărănesc, de arhetipalitatea lui, precum și de antiintelectualismul programatic al stilului. Nu e vorba de un misticism profund, rezultat din căutarea absolutului și din provocarea unor stări sufletești abisale, ci de o aplicare a preceptelor biblice și de propunere a unor soluții creștine pentru lumea modernă, care a uitat de Dumnezeu. Prin urmare, evocarea istorică în Biserica Albă (1988) e axată pe o ideologie teologică ce demonstrează șansa mântuirii
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
autoanalizându-se totodată, spre a descoperi cum a ajuns să făptuiască omorul, Puiu Faranga își pierde efectiv mințile. Doctorul, pus să îi observe comportamentul, îl găsește jucând, în camera de sanatoriu, ciuleandra. Din nou romancierul își probează vocația în explorarea stărilor abisale și a psihologiei obsesive. Și aici exercițiul analitic e integrat într-o viziune socială. Boierii caută, ca la Duiliu Zamfirescu, o regenerare sangvină prin căsnicii cu fete din popor, cauzând însă nefericire. Medicul e fostul iubit al Mădălinei și trebuie
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
roman foileton, fără a fi astfel. Între 1944 și 1945 e translator pe Frontul de Vest, iar după 1945 publică în „Națiunea română” din Cluj. În 1945 își ia licența cu teza De la arhetipurile lui C. G. Jung la categoriile abisale ale lui Lucian Blaga, coordonată de Lucian Blaga, iar în 1946 ocupă prin concurs postul de asistent la Catedra de estetică și critică literară a Facultății clujene. În 1947 își depune teza de doctorat cu tema Funcția epistemologică a metaforei
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
statornică. Erosul e văzut aici ca o forță irațională a naturii. Principala realizare a romancierei rămâne Între zi și noapte (1941), cel mai substanțial, mai adânc dostoievskian dintre romanele ei: exemplificare tulburătoare a fatalității unor determinisme interioare decise de factori abisali. Ana Stavri, o adolescentă, elevă, se simte, într-o zi de primăvară a anului 1916, la dentist, irezistibil atrasă de altă pacientă cam de vârsta ei, de o frumusețe stranie. Abordând-o, află că se numește Zoe Mihalcea Vrânceanu și
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
să renunțăm mereu la fiece loc ce ne-a dat adăpost pe pământ". Postfața lui Andrei Corbea, în vizită la Ernst Jünger, rememorează nu numai momentele întâlnirii cu nonagenarul autor, ci pune și o elegantă emblemă scriiturii acestuia: "Un nihilism abisal nutrește disperata și abisala căutare a unei ordini a nevremelniciei, o clocotire anarhică stăruie îndărătul prozei reci, înghețate, șlefuite cu alchimică răbdare într-un scenariu al detașării lipsit parcă de sensul tragicului și al suferinței concrete, la fel cum dincolo de
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
fiece loc ce ne-a dat adăpost pe pământ". Postfața lui Andrei Corbea, în vizită la Ernst Jünger, rememorează nu numai momentele întâlnirii cu nonagenarul autor, ci pune și o elegantă emblemă scriiturii acestuia: "Un nihilism abisal nutrește disperata și abisala căutare a unei ordini a nevremelniciei, o clocotire anarhică stăruie îndărătul prozei reci, înghețate, șlefuite cu alchimică răbdare într-un scenariu al detașării lipsit parcă de sensul tragicului și al suferinței concrete, la fel cum dincolo de alb se deschide evantaiul
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
scenice și grile care individualizează și compartimentează spațiile, personajele Cameliei Crișan Matei sînt niște actori ambigui, în plin exercițiu al unui rol nici el foarte clar. Anatomii spectrale, dacă paradoxul poate fi acceptat, cu o dimanică susținută prin cine știe ce mecanisme abisale, fără nici o trimitere și fără nici o justificare în context, apar din neant, execută sumar un ritual în pustiu și apoi se dizolvă într-un colectivism fără speranță. Individul se repetă, identitatea lui piere înghițită de fiara multiplicării, amorful se insinuează
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
Coroana de lumină s-a preschimbat în aură, verticalitatea în levitație și lanul în procesiune mistică. După cum bietele sperietori de ciori, atît de banale și de anonime în orizonturile agrariene, au devenit dintr-o dată figuri tragice, rudimente ale unei mitologii abisale și personaje care-și trăiesc, sub imensa anvelopă a cerului, nesfîrșita tristețe a solitudinii. Întîlnind lumea halucinantă și copleșitoare a cîmpiei, Corneliu Ratcu nu s-a lăsat sedus de anecdotica ei diurnă, ci a încercat, de multe ori cu prețul
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
Cu obstinație și aplicație - demersul poetic pare a fi un nesfârșit maraton, cum sugerează și titlul unui volum - livrează, într-o enunțare neconvențională, productiv contrariantă, un mesaj de un umanism autentic, asumat prin aprofundarea lucidă a omenescului, până la sondarea ascunzișurilor abisale. S-a vorbit, între altele, de compatibilitatea unor abordări ale lui S. cu patrimoniul psihanalizei, dar și de un discurs descriptiv, narativ, uneori greoi, chiar „hirsut” (Al. Cistelecan), aproape prozastic. Bogata imagerie pusă în operă este de o imprevizibilitate cu
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
Acest tip uman este tenebros, pasional, sfâșiat de patimi, cultivând suferința ca pe o condiție și nevoie a mântuirii. Spre deosebire de tipul german care cultivă valorile morale și aspirațiile supraeului, așa cum le vedem la Zarathustra lui Nietzsche, tipul slav cultivă pasiunile abisale ale inconștientului, asemenea lui Raskolnikov al lui Dostoievski. Cele două tipuri se află Într-o situație de „echilibru opozițional”. Tipul central Acest tip uman și model de existență se situează Între tipurile sudice (grec și latină și tipurile nordice (german
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
momirea unui plan fantastic, ce amplifică lansarea în simbolic-parabolic. Altfel, teza, aceea a „trezirii”, e simplă, fiind reductibilă la „procesul prin care un «martor» indiferent se transformă într-un «participant», sub presiunea factorilor social-politici”, în forma unei „investigații de psihologie abisală” (Mircea Iorgulescu). Protagonistul, doctorul Poolo, va fi reluat ca personaj în câteva povestiri de natură fantastică din Ucenicul vrăjitor (1976), precum și în romanul Efectul P. (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), care exploatează, în cheie SF, clișeul alimentării prin tehnologie
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]