867 matches
-
a durei mater cu plastie durală este obligatorie (risc crescut de pseudomeningocel) (fig. 4.87). − Localizare antero-laterală abord „far lateral” permite accesul asupra tumorilor intradurale situate lateral și antero-lateral rezecția progresivă a tumorii creează un culoar de lucru suficient pentru ablația tumorii fără o rezecție ososasă mai largă (fig. 4.88) rezecția hemiarcului C1 și C2 permite ablația extensiilor inferioare până la acest nivel (poate fi necesară transpoziția arterei vertebrale) obișnuit nu este necesară o fixare posterioară (doar dacă se impune rezecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
abord „far lateral” permite accesul asupra tumorilor intradurale situate lateral și antero-lateral rezecția progresivă a tumorii creează un culoar de lucru suficient pentru ablația tumorii fără o rezecție ososasă mai largă (fig. 4.88) rezecția hemiarcului C1 și C2 permite ablația extensiilor inferioare până la acest nivel (poate fi necesară transpoziția arterei vertebrale) obișnuit nu este necesară o fixare posterioară (doar dacă se impune rezecția hemicondilului occipital) - Localizarea anterioară Cele mai multe tumori pot fi efectiv ablate pe un abord „far lateral” sau extrem
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
constituie rezecția totală a tumorii cu îmbunătățirea sau păstrarea funcției neurologice. Atunci când sunt implicate structuri nervoase sau vasculare importante uneori este dificil de obținut o ablare totală cu prezervarea integrității anatomice și funcționale a acestora. O atitudine mai înțeleaptă este ablația subtotală cu aplicarea unei radioterapii adjuvante postoperatorii pe restul tumoral. Terapia adjuvantă Radioterapia externă (1,6-2,0 Gy/zi, 5 zile pe săptămână, 5-7 săptămâni consecutiv) este utilă în cazul ablației tumorale subtotale, în cazul histologiei maligne sau pentru controlul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și funcționale a acestora. O atitudine mai înțeleaptă este ablația subtotală cu aplicarea unei radioterapii adjuvante postoperatorii pe restul tumoral. Terapia adjuvantă Radioterapia externă (1,6-2,0 Gy/zi, 5 zile pe săptămână, 5-7 săptămâni consecutiv) este utilă în cazul ablației tumorale subtotale, în cazul histologiei maligne sau pentru controlul progresiei tumorale în tumorile inaccesibile chirurgical. Radiochirurgia stereotactică (Gamma-Knife, LINAC, Cyberknife) se folosește în principal ca adjuvant în cazul recidivelor meningioamelor agresive, atipice și maligne, sau pentru controlul resturilor tumorale în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nivelul trunchiului cerebral, pentru pacienții care nu sunt candidați pentru tratament chirurgical; nu previne recidiva în cazul ablării subtotale [9-11]. Privitor la chimioterapie în ultimii ani este studiat rolul terapiei antiangiogenetice în tratamentul formelor recurente [12]. Prognosticul hemangioblastomului în cazul ablației complete este favorabil. Rata de recidivă este de sub 25%, fiind diferențiate două subtipuri histologice cu un comportament diferit pe termen lung: tipul reticular, cu o rată de recidivă de sub 8%, respectiv tipul celular la care rata de recidivă este mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de tratament. Scopurile tratamentului chirurgical sunt: ablarea în totalitate a tumorii cu prezervarea funcției structurilor adiacente când este posibil (în special a funcției nervului facial și prezervarea auzului), precizarea diagnosticului histopatologic, decomprimarea structurilor adiacente, refacerea circuitului LCR. Nu întotdeauna principiul ablației totale a tumorii se poate realiza din cauza dificultăților tehnice operatorii, situație în care se urmărește ablarea parțială cu evitarea apariției unor noi deficite. Dacă pacientul prezintă o tumoră mare care cauzează hidrocefalie și sindrom de hipertensiune intracraniană, este recomandat să
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Opțiunile terapeutice sunt în principal două: tratamentul chirurgical respectiv radiochirurgia. Tratamentul chirurgical. În mod evident abordul chirurgical va fi determinat de localizarea și extinderea tumorii. Gradul de rezecabilitate este dependent de invadarea sinusului cavernos, aceasta limitând mult, în unele cazuri, ablația completă a tumorii. Literatura de specialitate recentă indică un grad de rezecabilitate de 80% în tumorile care sunt situate extracavernos, și doar 40% în cele care invadează sinusul cavernos [7]. Dezvoltarea tehnicilor pentru baza de craniu a crescut mult posibilitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a tumorii. Literatura de specialitate recentă indică un grad de rezecabilitate de 80% în tumorile care sunt situate extracavernos, și doar 40% în cele care invadează sinusul cavernos [7]. Dezvoltarea tehnicilor pentru baza de craniu a crescut mult posibilitatea de ablație completă a tumorilor din fosa mijlocie, scăzând în același timp morbiditatea legată de actul operator. În mod clasic tumorile situate la nivelul ganglionului Gasser pot fi ablate printr-un abord subtemporal. Day și Fukushima [8] propun un abord temporopolar extradural
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este recomandat abordul fronto-orbito-zigomatic, în mod special dedicat leziunilor cu invazie in sinusul cavernos (fig. 4.113). În tumorile situate predominant în fosa mijlocie dar cu extensie în fosa posterioară, („în halteră”) incizia marginii libere a tentoriului permite de regula ablația extensiilor care nu depășesc meatul acustic intern. Pentru tumorile situate la nivelul fosei posterioare abordul este cel retrosigmoidian similar cu cel din neurinomul acustic, extensiile de mici dimensiuni spre fosa mijlocie putând fi rezecate printr-o incizie a marginii libere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
egale în cele două fose, pentru acestea putând fi realizat un abord combinat, sau un abord pietros. Principiile rezecției chirurgicale sunt aceleași, în speță reducerea intracapsulară progresivă, disecția elementelor vasculo-nervoase adiacente, mobilizarea progresivă a capsulei (fig. 4.114). În general, ablația completă presupune și sacrificarea unei porțiuni a ganglionului sau ramurilor nervului trigemen, gest care poate avea drept consecință o hiperpatie trigeminală asupra căreia bolnavul trebuie prevenit. Rezecția subtotală este o soluție, dar trebuie ținut cont de faptul ca riscul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hidrocefalia. Tehnicile microchirurgicale moderne, tehnicile de chirurgie a bazei craniului au redus semnificativ mortalitatea acestor cazuri, care se situează în jur de 2,2% [2,5]. Radiochirurgia poate fi aplicată atât pentru cazurile de novo, cât și în cazurile de ablație subtotală. Datele recente sugerează creșterea rolului și importanței acestui tip de tratament. Chiar și în tumorile de mari dimensiuni există evidențe privitoare la rolul pozitiv al radiochirurgiei în controlul evoluției acestor tumori [9]. De menționat ca există unele indicii privitoare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mijlocie, cu excepția cazurilor în care tumora este situată predominant în fosa posterioară, caz în care este recomandabil un abord retrosigmoidian [10]. Tumorile care sunt situate la nivelul segmentului timpanic sau mastoidian pot fi rezecate printr-o mastoidectomie. Tehnica utilizată pentru ablația acestor tumori nu este diferită de cea a schwanoamelor cu altă localizare și are ca principiu reducerea progresivă a tumorii intracapsular („peace meal” debulking), mobilizarea capsulei și decolarea de pe structurile nervoase adiacente, rezecția mergand de la o simplă decompresiune intracapsulară până la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și soluție terapeutică tratamentul chirurgical, aceste tumori, datorită dimensiunilor mari și extensiilor supra-, retro- și paraselare, fiind abordate cel mai frecvent pe abord intracranian. Experința ultimilor ani ne-a demonstrat că un volet fronto-temporal este cale cea mai potrivită pentru ablația acestor tumori. Scopul intervenției chirurgicale este decompresiunea căilor optice, restabilirea circulației lichidiente și înlăturarea compresiunii asupra creierului. Ablația macroscopic totală nu este posibilă întotdeauna, persistența unui reziduu tumoral pe versantul ipsilateral abordului intracranian fiind o constatare relativ frecventă. Cu toate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cel mai frecvent pe abord intracranian. Experința ultimilor ani ne-a demonstrat că un volet fronto-temporal este cale cea mai potrivită pentru ablația acestor tumori. Scopul intervenției chirurgicale este decompresiunea căilor optice, restabilirea circulației lichidiente și înlăturarea compresiunii asupra creierului. Ablația macroscopic totală nu este posibilă întotdeauna, persistența unui reziduu tumoral pe versantul ipsilateral abordului intracranian fiind o constatare relativ frecventă. Cu toate acestea de cele mai multe ori, se remarcă o stagnare a evoluției reziduului tumoral pe perioade lungi de timp (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
porțiunii anterioare a ventricolului III (fig. 4.132). Pentru tumorile gigante cu multiple extensii laterale, posterioare sau anterioare poate fi stabilită o strategie în mai mulți timpi operatori (fig. 4.133) [16-18]. Examenul CT de control după ultima intervenție confirmă ablația tumorii și evidențiază craniotomiile fronto-temporale bilaterale. COMPLICAȚII Chirurgia craniofaringioamelor prezintă o multitudine de riscuri pentru pacienți. Aceștia pot suferi dereglări endocrine severe, în special după abordurile transcraniene, diabetul insipid și sindromul secreției inadecvate de hormon antidiuretic (SIADH) ocupând un loc
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și ușor aspirabilă reducerea volumului prin aspirare nu este o problemă, partea cea mai delicată o reprezintă zona de inserție de la nivelul foramenului Monroe unde trebuie evitată lezarea fornixului sau a venei talamo-striate. În cazurile operate de noi, am reușit ablația totală în toate cazurile, nefiind necesară tratarea ulterioară a hidrocefaliei (fig. 4.141). Radioterapia poate fi luată în discuție pentru cazurile cu ablație subtotală, în doze de 50 Gy hiperfracționat. Chimioterapia a fost utilizată în câteva rapoarte nefiind introdus un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Monroe unde trebuie evitată lezarea fornixului sau a venei talamo-striate. În cazurile operate de noi, am reușit ablația totală în toate cazurile, nefiind necesară tratarea ulterioară a hidrocefaliei (fig. 4.141). Radioterapia poate fi luată în discuție pentru cazurile cu ablație subtotală, în doze de 50 Gy hiperfracționat. Chimioterapia a fost utilizată în câteva rapoarte nefiind introdus un protocol standard. Prognosticul este favorabil cu absența recurențelor la pacienții cu rezecție totală a tumorii. Cele 5 cazuri operate de noi au fost
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
localizate cu predominență extradural, în ultimii ani tot mai mult câștigă teren abordul endonazal endoscopic extins. Fiind tumori friabile, aspirabile, deducerea volumului lor nu este o problemă, dificultatea majoră apare în cazurile în care tumora înglobează carotidele, caz în care ablația totală nu este întotdeauna posibilă. În tumorile ce depășesc dura mater se pot aplica abordurile bazei craniului (vezi capitolul „Principiile generale ale tratamentului chirurgical”). În două din cazurile operate de noi am utilizat și abordul pterional prin care am reușit
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
totală nu este întotdeauna posibilă. În tumorile ce depășesc dura mater se pot aplica abordurile bazei craniului (vezi capitolul „Principiile generale ale tratamentului chirurgical”). În două din cazurile operate de noi am utilizat și abordul pterional prin care am reușit ablația radicală a tumorii, într-unul din cazuri constatându-se absența recidivei la 6 ani postoperator (fig. 4.146). Radioterapia este indicată având în vedere imposibilitatea rezecțiilor în totalitate a tumorii pentru cele mai multe cazuri. Totuși, eficiența radioterapiei externe fracționate este discutabilă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în ce privește tratamentul este scăderea în dimensiuni a chistului consecutiv administrării unor doze mari de steroizi; mecanismul fiziopatologic este neclar, steroizii se presupune că ar avea efect în secreția și absorbția conținutului chistic [3]. În dreapta, examen CT imediat postoperator ce relevă ablația completă a chistului. CHISTUL EPIDERMOID Tumorile epidermoide sunt leziuni benigne, congenitale care se poate dezvolta la nivel spinal sau intracranial, din reminiscențe ectodermale în timpul perioadei de neuroembriogeneză fiind cunoscute in literatura ca și tumori perlate sau colesteatoame, datorită depozitelor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
unei standardizări a procedurii. Are dezavantajul că transformă pacientul într-un „shunt dependent” și prezintă riscul obstrucției cateterului ventricular cu detritusuri după cura chirurgicală a tumorii. Acestea sunt motivele pentru care recomandăm drenajul ventriculoperitoneal doar în cazul persistenței hidrocefaliei după ablația totală sau subtotală a tumorii. Indicația chirurgicală directă o au toate leziunile simptomatice din regiune, scopul intervenției chirurgicale fiind decompresiunea, restabilirea circulației lichidiene și obținerea de material bioptic concludent. Tratamentul chirurgical este grevat de o mortalitate de 5-10% (una dintre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
întotdeauna rezecția chirurgicală completă a tumorii, dar nu ca scop în sine, factorul decisiv fiind calitatea vieții postoperatorii. De aceea, în situațiile în care intraoperator constatăm porțiuni de tumoră aderente de structuri neurovasculare și care nu se disecă facil, preferăm ablația cvasitotală sau subtotală. Abordurile chirurgicale ale regiunii pineale (fig. 4.167) 1. Abordul infratentorial supracerebelos median în poziție semișezândă - este abordul preferat pentru patologia regiunii pineale în clinica noastră; are avantajele de a oferi: un coridor de lucru natural, pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
majore de morbiditate și recuperare socio-economică, au intervenit din ce în ce mai pregnant în ecuația algoritmului decizional privitor la tratamentul multimodal al meningioamelor. Meningioamele reprezintă o adevărată provocare pentru chirurgul care încearcă exereza totală a tumorii, și chiar în astfel de situații de ablație totală sub microscop, recidivele locale sau la distanță sunt de notorietate. Treimea medie a aripilor osului sfenoid, ligamentul petro-clival și sinusul cavernos sunt localizările anatomice cu cele mai mari dificultăți de abord chirurgical al meningioamelor (fig. 4.177). Datele din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
osului sfenoid, ligamentul petro-clival și sinusul cavernos sunt localizările anatomice cu cele mai mari dificultăți de abord chirurgical al meningioamelor (fig. 4.177). Datele din literatură subliniază că rata de succes este direct legată de radicalitatea exciziei. Astfel, cazurile cu „ablație totală” prezintă o rată de recurență locală de 17% la 5 ani și de 32% la 15 ani, în timp ce pacienții cu „ablație subtotală” riscă o recidivă locală în 37% din cazuri la 5 ani și de 91% la 15 ani
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
177). Datele din literatură subliniază că rata de succes este direct legată de radicalitatea exciziei. Astfel, cazurile cu „ablație totală” prezintă o rată de recurență locală de 17% la 5 ani și de 32% la 15 ani, în timp ce pacienții cu „ablație subtotală” riscă o recidivă locală în 37% din cazuri la 5 ani și de 91% la 15 ani [42]. Evidența necesității unei excizii cât mai radicale în vederea obținerii unui prognostic pe termen lung cât mai bun este însă adeseori temperată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]