43,150 matches
-
nu sînt rudele; “cu probleme” ești tu, pentru că posezi asemenea rude! Cîte astfel de autobiografii va fi semnat Ștefan Cazimir în diverse etape ale vieții e o întrebare fără răspuns, pentru că nici un asemenea text nu ne stă la îndemînă. În absența autobiografiei trebuie așadar să vorbească biografia, construită fără alt sprijin decît acela al documentelor și fără alt gînd decît al aflării adevărului. 2. Bucureștiul se transformase într-un Hyde Park uriaș. În Piața Unirii, la Universitate, la Romană, grupurile se
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
Tübingen, 1968), numai Țiganiada lipsește, deși e o operă subtilă, spiritual-aluzivă la lumea tulburată a Europei de la finele veacului luminilor. Comparativ considerând-o, credem că e cea mai importantă dintre poemele genului eroicomic scrise în Polonia, Ungaria sau Cehia. Vina absenței cărții lui Deleanu o purtăm noi și nu istoricul literar german. Pentru că în jocul literar-aluziv nu e vorba numai de români, am fi fost obligați să trimitem această operă spre Europa, măcar prin studii în limbi de circulație. Nici nu
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
cam atît. Vreo cîteva zile nu voi fi în stare să intru în ritmul normal de lectură și scris. E totuși bine să te aștepte, cînd sosești de undeva, o scrisoare. Nu m-a așteptat nici una! Îmi dau seama de absența scrisorilor mai ales cînd sînt plecat de acasă. Mi-ați arătat plicul mare, albastru, în care băgați scrisorile mele și pe care scrie: Emil Brumaru către Lucian Raicu!! Știu că scrisorile mele exclud, oarecum, răspunsurile, dar, din spirit diavolesc, voi
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
de citit, de fotografiile arătate într-un tîrziu, de doamna Sonia Larionovna, de Marius Robescu care la două-trei cuvinte zice „mă”, de ploaia aceea torențială, de mieunăturile auzite de la parter, prin ușa lăsată deschisă, cu un taburet în ea, de absența Denisei și prezența Mașei, de brînza finală! Developarea de-abia are loc! Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 27.VII.1980
„Domnule, răspunse Reparata, nu vă pot arăta decît un singur act, cel sexual!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13362_a_14687]
-
vreo masă de funcționar prea ocupat, întîrzie. Și lui Dostoievski i se controlau scrisorile; încă un motiv să mă simt mare! La trecuta conferință a scriitorilor am vrut să atac această problemă. M-am abținut. La următoarea, în cazul unor absențe din șirul meu numerotat, voi vorbi. Vă dați seama, paragraful acesta nu-i scris numai pentru dumneavoastră! În cofetăria eternă, care de fapt a existat și sper să mai existe în Fălticeni, mîncam, de cîte ori veneam să iau cărți
Ea mi-a promis că-mi va păstra scrisorile într-un sutien uriaș by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13737_a_15062]
-
a universului obiectual în acronia scripturalității, conversiunea deplină a femeii «reale» în semn” (Oct. Soviany), conform aceleiași “poetici textualizante”, o atestă toate poemele acestei cărți. Dimpotrivă, numita “dizolvare” în semn a “realului” e doar manifestarea unei soluții ficționale a crizei/absenței de real, cu întreg transferul de energie pasională către simulacrul textual, cu conștiința dureroasă a unei grave frustrări: “apetența pentru real” glisează, de fapt, silnic, spre o lume a lui ca și cum, inventată, dar alimentată mereu de obsesia “realului”: “când mă
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
se oprește la cea a structuralistului Genette, care intuia în scrierile lui Proust o „capacitate a narațiunii de autonomie temporală." „Dinamica temporală a romanului," intervine Radu Lupan, „relevă o dispariție frecventă a timpului ca prezență, el fiind mai mult o absență, o amintire involuntară." Autorul se situează, așadar, pe o poziție deconstructivistă nedeclarată, în care absența, sincopa semantică, relația aleatorie, instabilă, dintre semnificant și semnificat, imposibilitatea fixării unui sens unic și unitar sunt ingrediente indispensabile ale jargonului critic. Astfel poziționat, autorul
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13814_a_15139]
-
a narațiunii de autonomie temporală." „Dinamica temporală a romanului," intervine Radu Lupan, „relevă o dispariție frecventă a timpului ca prezență, el fiind mai mult o absență, o amintire involuntară." Autorul se situează, așadar, pe o poziție deconstructivistă nedeclarată, în care absența, sincopa semantică, relația aleatorie, instabilă, dintre semnificant și semnificat, imposibilitatea fixării unui sens unic și unitar sunt ingrediente indispensabile ale jargonului critic. Astfel poziționat, autorul nu face decât să interpreteze proleptic operele lui Proust și Joyce ca „anticipări" ale postmodernismului
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13814_a_15139]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Profit de absența Tamarei Nikolaevna care-i plecată, c-o șaretă de ocazie, în localitatea P., la părinții ei, și-mi prepar o cafea în plus, încercînd să scriu, de azi, scrisoarea pentru mîine, luni! Gînduri disparate, stimate domn, gînduri disparate! De cîte
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
răsturnați. Ne naștem așa. A restabili ordinea înseamnă a desface în noi creatura." Surprinzătoare sînt în Greutatea și harul pasajele care par pilde, reduse, matematic, la un minim de cuvinte: „Strîngerea de mînă a unui prieten revăzut după o lungă absență. Nu iau seama dacă, pentru simțul tactil, ea e o plăcere ori o suferință: la fel cu orbul care, prin vîrful bastonului, simte în mod direct obiectele, simte prezența prietenului. Același lucru pentru împrejurările vieții, oricare ar fi ele, și
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
încep să mucegăiască să prindă pojghiță ca un iaz în care peștii au murit ți se dăruiesc somnifere tu îmi dăruiești insomnii ți se dau vitamine tu îmi surâzi cu buzele ofilite de razele roentgen apoi între noi se așterne absența ca un far în deșert apoi bate miezul nopții și oasele scârțâie în gipsul fosforescent într-o moară părăsită sari să astupi găurile de șarpe cu tifoane și bandaje dar tot se mai aud vaiete prin țevile caloriferelor părăsite înghețate
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
Scriu acest articol în "România literară" fiindcă nădăjduiesc să-l citească vreun director de editură sau altcineva în măsură să prevină măcar anul acesta ceea ce, desigur, tuturor colegilor mei din învățămînt li s-a întîmplat la clasele a X-a: absența din bibliotecile școlare, din librării și din anticariate a romanului scris de Ștefan Bănulescu și inclus în subunitatea didactică "romanul mit și simbol", alături de Creanga de aur a lui Mihail Sadoveanu. Pasămite, unicul tiraj de 45.000 exemplare din 1977
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
În poemele lui, "ființele mici" au toate grijile ființelor mari, în speță pe ale lui Eugen Ionescu însuși și ale generației sale. Copiii sînt niște mici existențialiști, confruntați, de cînd se joacă cu păpușile, cu marile întrebări metafizice, cu marile absențe, cu Răul, iar această disproporție dintre marile probleme și universul mic, apărat de un Dumnezeu mic, face ca ființele mici să trăiască mult mai acut sentimentul neputinței și tragismul existenței. Povara întrebărilor strivește pur și simplu lumea în miniatură, în
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
Roxana Racaru Inima cu suflu de mare fidelitate După mai mulți ani de absență din actualitatea editorială, poetul Florin Iaru revine cu o antologie de poezie din perioada 1975-1990. Este, după știința mea cel puțin, prima reeditare a poemelor sale. Și nu numai o reeditare, ci și o invitație la recitire fără fundalul distorsionant
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
timpul nici măcar nu exista. Numai anotimpurile ne bântuiau - în arhitectura scării vârstelor, în formă de spirală dublă, suind și coborând vieți omenești. Dacă toate astea erau adevărate nu avea nici un sens să mă grăbesc; totul era infinit, fără limite, în absența timpului. Totuși trebuia să mă grăbesc încet, să ajung acasă, mulțumită de a avea un acoperiș frumos deasupra capului și liniștită, ca și cum aș fi făcut pace cu toți dușmanii. În coliba trupului meu își făcea loc prezentul din ce în ce mai mult. Respiram
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
a făcut scăpat invocînd o criză de sciatică pentru a sta la Berlin și a nu participa, în 1912, la bîlciul celebrărilor dedicate lui, pe-atunci sexagenar. Cum ți s-ar părea - delicată cititoare și politicos cititor - să profităm de absența lui pentru a-l cinsti cum singur n-ar fi vrut-o?" Pe scurt, chiar e vorba despre un calendar, așa cum le știți pe cele de perete, cu o foaie pentru fiecare zi a anului. Atît doar că nu merită
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
al preparării, cu gust spectaculos și amintire de neșters. Ceva boieresc e și în gestul povestirii. Plăcerea de a spune, în care ușor ghicești plăcerea de a asculta, apoi privirea ce simte bine acasă, descoperind după zeci de ani de absență că în ciuda tuturor neajunsurilor orașul nu s-a schimbat esențial. Să țină descoperirea aceasta de real sau de ficțiune? Tehnica de construcție pe care autorul, arhitect și scenograf, și-o alege e cea a colajului. Un colaj romantic e idealul
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
și despre ele se spune că aduc ploi mari. Chiar după primele ore de rupere de nor se făcuse praf podul dinspre Câmpulung, trebuia ori să găsesc un drum pe ocolite peste vârf spre Șuici, ori să aștept, asumându-mi absența de la servici, să văd cum vor evolua lucrurile. Am rămas, evident mai mult în casă. Ca în Boccaccio, seara, fără să vrem,derulam povestiri și întâmplări. Nici Cezar nu avusese cum să plece, ba mai era și prăpăstios. Reușise să
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
prima de ("glorie negativă") care a deschis un curent al contestărilor, cealaltă de interpretare pozitivă, critic-științifică și de fixare a valorii poetului în literatura română și universală. Două motive majore par să stea la baza acestei întreprinderi de sinteză: primul, absența "unui studiu de sinteză în istoriografia eminesciană" (ECR p. 7), cel de-al doilea, preocuparea pentru schimbul ideilor între eminescologi pe diferite etape ale receptării, corelată cu nevoia de ordonare a materialului atât de amplu și neomogen adunat în "problema
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
în ambient. Un erou febricitant, crispat, într-o lume ce-și vede de cotidian, un bărbat lângă femei de a căror dragoste se îndoiește și pe care nici el nu știe bine dacă și cât le iubește, după trădări sau absențe, după amare confruntări. Arta literară a lui Anton Holban cu o stilistică directă, străină scrisului frumos, care obsedase generații de scriitori de mai înaintea lui, până la postmoderniști posedă timbrul autenticității, al unei necruțătoare investigații coborând în abisal și acceptând vătămarea
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
e mai grav - iluzie iresponsabilă: nu doar somnul rațiunii naște monștri - se spune la un moment dat - ci, poate mai întîi, această iluzie, "datul" intelectualilor sub dictatură: se pun în funcțiune stimulatorii de realitate a căror manifestare stimulează senzația de absență a dimensiunii temporale. Interesul textului constă, mai ales, în descrirea spațiilor de mișcare, în dinamica unui topos care face din Cafeneaua Pas-Parol ceea ce se cheamă un "roman document", receptat astfel poate chiar împotriva primelor intenții ale autorului; nu atît felul
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
cît structura atent explorată a unui univers concentraționar. Așadar, nu Manase Hamburda, Epaminonda Bucevschi sau Mihail Iorca se rețin, ci omul care își poartă mortul cu el; și nu orașul e referentul, ci pensiunea unde personajul trăiește teribila prezență prin absență a "mortului", adică a eroului civilizator din locul unde nu se întîmplă nimic și colecția de reptile conservate a lui Engster Grațian, un panopticum scufundat în tăcere, ca semn al realului pe care și-l asumă personajul și ca simbol
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
ajutoare umanitare și este șocat de mizeria fizică și morală întîlnită în aceste prime luni de tranziție, totul culminînd cu barbaria "mineriadei" din 13-15 iunie 1990. Cu toate acestea ia hotărîrea eroică de a se stabili în țară, după o absență de 56 de ani. 56 de ani: o viață de om, în care Neagu Djuvara a întîlnit chipuri și nume pe care le știm doar din cărți și manuale, a vizitat locuri despre care mulți dintre noi nici nu știam
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
autorul se mulțumește, cu modestie, să reproducă în stilul său liber-jovial fapte pe care le-a trăit sau la care a fost martor, fără însă a coborî în analiză spre cauze sau a se arăta atras de tentații comparatiste. în absența problematizării, a unui foarte important nivel de (auto)reflexivitate, cartea dobîndește un pronunțat caracter anecdotic, uneori chiar la limita frivolității. într-un fel, Neagu Djuvara suferă în această carte "autoportret" de o deformație profesională a istoricului care prezintă faptele cu
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
d'Histoire des Religions, se autoprezenta ca "fost profesor la Universitatea din București", în condițiile în care nu ocupase nici măcar primele grade din ierarhia universitară a respectivei instituții (vezi pp. 61-62). Ceea ce suprinde oarecum în cartea lui Neagu Djuvara este absența preocupărilor autorului pentru viața sa interioară. Memorialistul descrie cu lux de amănunte descinderile sale la clubul de călărie din Niamey dar vorbește prea puțin despre cărțile care i-au provocat mari revelații în cei peste 50 de ani de exil
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]