1,587 matches
-
ei romanic, numai baza ramânând nemodificată. Prima atestare documentară este în anul 1349. În a doua jumătate a secolului al XV-lea și în prima jumătate a secolului al XVI-lea biserica a fost transformată în stil gotic. Pe locul absidei nordice se ridică sacristia. Absida de sud se desparte printr-un zid de restul bisericii, absida fiind transformată astfel în trezorerie. În ea s-a păstrat renumitul "Tezaur de la Cisnădie", care din anul 1915 se află la Muzeul Brukenthal din
Biserica fortificată din Cisnădie () [Corola-website/Science/326479_a_327808]
-
nemodificată. Prima atestare documentară este în anul 1349. În a doua jumătate a secolului al XV-lea și în prima jumătate a secolului al XVI-lea biserica a fost transformată în stil gotic. Pe locul absidei nordice se ridică sacristia. Absida de sud se desparte printr-un zid de restul bisericii, absida fiind transformată astfel în trezorerie. În ea s-a păstrat renumitul "Tezaur de la Cisnădie", care din anul 1915 se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu. După atacul turcesc din
Biserica fortificată din Cisnădie () [Corola-website/Science/326479_a_327808]
-
jumătate a secolului al XV-lea și în prima jumătate a secolului al XVI-lea biserica a fost transformată în stil gotic. Pe locul absidei nordice se ridică sacristia. Absida de sud se desparte printr-un zid de restul bisericii, absida fiind transformată astfel în trezorerie. În ea s-a păstrat renumitul "Tezaur de la Cisnădie", care din anul 1915 se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu. După atacul turcesc din 1493 biserica a fost fortificată prin supraînălțarea și dotarea cu metereze
Biserica fortificată din Cisnădie () [Corola-website/Science/326479_a_327808]
-
trezorerie. În ea s-a păstrat renumitul "Tezaur de la Cisnădie", care din anul 1915 se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu. După atacul turcesc din 1493 biserica a fost fortificată prin supraînălțarea și dotarea cu metereze a turnului central, supraînălțarea absidei și construirea deasupra portalurilor laterale a altor două bastioane. Biserica a fost înconjurată de trei centuri de ziduri prevăzute cu coridoare de apărare, turnuri și bastioane precum și cu șanțuri ce puteau fi umplute cu apă, astăzi astupate. În anul 1591
Biserica fortificată din Cisnădie () [Corola-website/Science/326479_a_327808]
-
Edificiul are o formă mixtă: tip navă la exterior și plan triconc în interior. Biserica este înconjurată la partea superioară a naosului și pronaosului de două rânduri de ocnițe suprapuse, două ocnițe din partea de sus corespunzând uneia din partea de jos. Absidele laterale sunt înscrise în grosimea zidului, iar absida altarului este semicirculară. Biserica are câte trei contraforturi pe laturile de nord și sud, spre apus deschizându-se portalul în arc frânt. În construcția sa se observă prezența mai multor elemente de
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
exterior și plan triconc în interior. Biserica este înconjurată la partea superioară a naosului și pronaosului de două rânduri de ocnițe suprapuse, două ocnițe din partea de sus corespunzând uneia din partea de jos. Absidele laterale sunt înscrise în grosimea zidului, iar absida altarului este semicirculară. Biserica are câte trei contraforturi pe laturile de nord și sud, spre apus deschizându-se portalul în arc frânt. În construcția sa se observă prezența mai multor elemente de stil gotic cum ar fi contraforturile, ancadramente de
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
ferestre mai mari cu ancadramente în stil gotic. Încăperea mormintelor este separată de pronaos și de naos prin pereți, trecerea făcându-se printr-un portal dreptunghiular de piatră, cu baghete încrustate. Ferestrele pronaosului și gropniței sunt de dimensiuni mai mici. Absidele laterale din naos sunt adâncite în grosimea zidurilor. Cele două nișe din altar: proscomidiarul și diaconiconul sunt scobite și ele în grosimea zidurilor. Pictura bisericii a fost terminată în anul 1531 și este aproape integral păstrată. Deasupra ușii din gropniță
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
și două șanțuri puțin pronunțate. Pe latura sudică a fost ridicat un turn - clopotniță, cu rol de apărare a intrării. Construcția a fost de forma unei nave rectangulare, cu două ieșiri rectangulare aflate în dreptul sânurilor și vizibile numai la exterior. Absida principală de formă circulară și mai îngustă ca naosul (acoperit de către o cupolă și prevăzut cu două ferestre), la răsărit a format altarul (unde s-a aflat o singură fereastră situată axial - de factură gotică). Pronaosul - acoperit și el de către
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
ruina izolată și „” a mănăstirii. Fragmente de lemn din grinzi - care se mai remarcau în prima jumătate a secolului XX, purtau urme de incendiu, care se mai găseau și pe bolovani sau cărămizi. Din biserică rămăseseră astfel în 1994 doar absida altarului, naosul și câteva rămășițe din turnul clopotniței de pe latura sudică, situate pe o terasă de 7 m amenințată de eroziunea laterală. Elementele de hazard geomorfologic se constituie astfel, într-un factor care amenință chiar și ruinele rămase, cu distrugerea
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
reparat biserica, înlocuindu-i acoperișul, pentru a o face potrivită pentru desfășurarea slujbelor religioase. Biserica, de dimensiuni modeste, păstrează planul tradițional dreptunghular (lung de aprox. 8,3 m și lat de aprox. 5 m) la care se adaugă spre răsărit, absida altarului decroșată, poligonală, lungă de aprox. 3,25 m. Întreg edificiul bisericii este înconjurat de un pridvor, ceva mai îngust în partea din spate (latura de nord a bisericii) față de latura de sud a bisericii, unde acesta are o lățime
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
și Stâna, ultima aflată în cadrul Mănăstirii Bic de lângă Șimleu Silvaniei. Naosul, acoperit de o boltă semicilindrică, prin dimensiunile sale: lungime 4.8 m, lățime 3,25 m și înălțime 4,55 m se apropie de forma unui cub. Trecerea spre absida altarului se face prin doar două uși, una pentru preot iar alta pentru diacon. Altarul este acoperit de o boltă semicilindrică ce se termină în partea de est prin intermediul a trei fâșii curbe. Pronaosul bisericii, înalt de aprox. 2,2
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
bisericii, înalt de aprox. 2,2 m este tăvănit. Întreg edificiul este protejat de un acoperiș cu două secțiuni: prima - ce acoperă pronaosul și naosul ajunge la înălțimea de 6,55 m, iar cea de-a doua, mai scundă, adăpostește absida altarului. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Acesta este relativ scund, de aprox. 11,7 m. Galeria turnului, deschisă, este acoperită de fleșa turnului, ce se termină cu o cruce. Ceea ce deosebește această biserică de restul bisericilor de lemn din
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
ce poartă steagul, Patriarhul Avraam dar și Pilda Pelicanului. În părțile laterale ale bolții naosului au fost redați Evanghelistul Luca, Sf. Proroc Iacov, Evanghelistul Matei, Sf. Proroc Ilie precum și alte scene care, datorită stării de degradare nu pot fi recunoscute. Absida altarului este decorată cu portrete de sfinți părinți: Sf. Spiridon, Sf. Silvestru, Sf. patriarh Alexandru sau Sf. patriarh Macarie. Bolta absidei este decorată cu imaginea porumbelului, simbolul Sf. Duh. Spațiile dintre imagini au fost completate cu decorații vegetale, realizate într-
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
Proroc Iacov, Evanghelistul Matei, Sf. Proroc Ilie precum și alte scene care, datorită stării de degradare nu pot fi recunoscute. Absida altarului este decorată cu portrete de sfinți părinți: Sf. Spiridon, Sf. Silvestru, Sf. patriarh Alexandru sau Sf. patriarh Macarie. Bolta absidei este decorată cu imaginea porumbelului, simbolul Sf. Duh. Spațiile dintre imagini au fost completate cu decorații vegetale, realizate într-o cromatică dominată de culori vii precum galbenul, roșu sau verdele, specifice canoanelor barocului. În cazul iconostasului bisericii se remarcă faptul
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
prilejul reparațiilor din 1922. În interior lăcașul de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvorul având deasupra un turn-clopotniță cu două etaje (adăugat la începutul secolului al XX-lea), pronaosul (având în partea de vest un mic cafas), naosul (cu absidele laterale scobite în grosimea pereților) și altarul (cu o absidă de formă semicirculară). La etajul I al turnului clopotniță se intră din cafas. Biserica are un tavan drept și nu boltit, deasupra sa aflându-se un pod. Pictura interioară a
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
compartimentat în patru încăperi: pridvorul având deasupra un turn-clopotniță cu două etaje (adăugat la începutul secolului al XX-lea), pronaosul (având în partea de vest un mic cafas), naosul (cu absidele laterale scobite în grosimea pereților) și altarul (cu o absidă de formă semicirculară). La etajul I al turnului clopotniță se intră din cafas. Biserica are un tavan drept și nu boltit, deasupra sa aflându-se un pod. Pictura interioară a bisericii a fost executată în tehnica frescă de către profesorul Corneliu
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
afundase, datorită locului mlăștinos în care fusese așezată. În anul 1867 a fost schimbat acoperișul, iar în 1909 (sau 1912) a fost din nou ridicată pe o temelie de piatră. Biserica a fost construită pe obișnuitul plan dreptunghiular, având o absidă nedecroșată, sprijinită pe cinci laturi ale unui poligon (dim. 18,10x7,10m). Are două intrări, una în naos, la sud, alta în pronaos, la vest. O particularitate prezintă turnul, datorită acoperișului său piramidal, „gotic”, spre deosebire de celelalte biserici de lemn din
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
decât cea obișnuită, ceea ce asigură o mai bună luminozitate în interiorul bisericii. Pictura bisericii ortodoxe a fost finalizată în anul 1820 de către pictorul Nicolae din Lupșa Mare. În naosul bisericii, pictorul Nicolae din Lupșa Mare a zugrăvit "Ciclul Patimilor" iar în absida altarului a fost pictată "jertfa lui Avraam", "Sf. Troiță" și "friza patriarhilor". Icoanele împărătești au fost pictate cu o decorațiune în ipsos și datează din secolul XVIII-lea. Zugravul Nicolae de la Lupșa Mare a realizat la biserica de lemn din
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
pereții exteriori fiind consolidați și tencuiți cu praf de piatră. Pictura interioară a fost refăcută în anii 1996-2000 în tehnica frescă și în stil bizantin de Mădălina Arhirii Reuț. Biserica "Sf. Arhangheli" din Mihoveni are formă de cruce (treflată), cu absida altarului și abside laterale de formă semicirculară și o turlă octogonală susținută la bază de pandantivi. Edificiul are următoarele dimensiuni: lungime - 31 m, lățime - 12 m și înălțime - 31 m. Biserica este construită din cărămidă (pereții și bolțile) pe fundație
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
consolidați și tencuiți cu praf de piatră. Pictura interioară a fost refăcută în anii 1996-2000 în tehnica frescă și în stil bizantin de Mădălina Arhirii Reuț. Biserica "Sf. Arhangheli" din Mihoveni are formă de cruce (treflată), cu absida altarului și abside laterale de formă semicirculară și o turlă octogonală susținută la bază de pandantivi. Edificiul are următoarele dimensiuni: lungime - 31 m, lățime - 12 m și înălțime - 31 m. Biserica este construită din cărămidă (pereții și bolțile) pe fundație de piatră. Pereții
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
epoca lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Monumentul a fost construit în perioada domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527), în care a existat un conflict violent între domnitor și boieri, ce s-a sfârșit cu asasinarea voievodului. Biserica are plan dreptunghiular, fără abside laterale și turle, asemănându-se ca stil și soluție constructivă cu alte monumente precum bisericile din Borzești, Dobrovăț, Piatra Neamț, Reuseni, Vaslui sau Volovăț. Absida altarului are formă semicirculară. Lăcașul de cult este luminat prin cinci ferestre înguste și mici (câte
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
între domnitor și boieri, ce s-a sfârșit cu asasinarea voievodului. Biserica are plan dreptunghiular, fără abside laterale și turle, asemănându-se ca stil și soluție constructivă cu alte monumente precum bisericile din Borzești, Dobrovăț, Piatra Neamț, Reuseni, Vaslui sau Volovăț. Absida altarului are formă semicirculară. Lăcașul de cult este luminat prin cinci ferestre înguste și mici (câte două dispuse simetric pe fațadele de sud și de nord și una în axa absidei altarului), care sunt încadrate de muluri încheiate cu un
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
bisericile din Borzești, Dobrovăț, Piatra Neamț, Reuseni, Vaslui sau Volovăț. Absida altarului are formă semicirculară. Lăcașul de cult este luminat prin cinci ferestre înguste și mici (câte două dispuse simetric pe fațadele de sud și de nord și una în axa absidei altarului), care sunt încadrate de muluri încheiate cu un arc în plin cintru. Aspectul unic al acestui edificiu religios este dat de pridvorul deschis cu etaj. În încăperea de la parter se intră prin cele două arcade ale pridvorului dispuse în
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
și pisania veche. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Huși are plan triconc, cu turlă pe naos și turn-clopotniță pe pronaos. Fațadele monumentului sunt realizate în stil baroc, fiind păstrată organizarea tradițională pe două registre separate de un brâu. Absida altarului are formă poligonală în exterior, cu șapte laturi. Deasupra pronaosului se află o calotă pe pandantivi și arcuri dublou. Turla de deasupra naosului are formă octogonală, fiind sprijinită pe arcuri dublou și coloane adosate. Deasupra altarului și absidelor laterale
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
brâu. Absida altarului are formă poligonală în exterior, cu șapte laturi. Deasupra pronaosului se află o calotă pe pandantivi și arcuri dublou. Turla de deasupra naosului are formă octogonală, fiind sprijinită pe arcuri dublou și coloane adosate. Deasupra altarului și absidelor laterale sunt bolți semicilindrice. Pictura murală a fost realizată de pictorul Gheorghe Tattarescu între anii 1890-1891. Ca urmare a faptului că a fost înnegrită de fum în timp, Comisiunea Monumentelor Istorice l-a desemnat pe pictorul Gh. Tomescu pentru a
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]