4,105 matches
-
și publică alături de Davidescu... Capul de afiș al presei literare îl ține ancheta „Luceafărului”, de la Sibiu (director era Goga), pe tema poporanismului. În 1909, Duiliu Zamfirescu rostise, la Academie, discursul de recepție Poporanismul în literatură, care aprinsese spiritele. Săgețile proaspătului academician zburaseră în toate părțile. Îi răspund, în „Luceafărul”, nume grele: Caragiale, Sadoveanu, Gherea (un fel de a spune, cu o eschivă dibace), Lovinescu, Rădulescu-Motru, Chendi, Agârbiceanu, Slavici. Părerile sunt împărțite, de la credința că talentul transcende etichetele, la apărări previzibile ale
Anul literar 1910 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5740_a_7065]
-
au scutit de neplăceri. În 1955-1956 se pregătea, de către Academie, participarea României la Congresul internațional de lingvistică și filologie romanică ce urma a se ține la Florența, în aprilie 1956. Lingvistica românească era reprezentată, în primul rînd, de către cei trei academicieni, Iorgu Iordan, Al. Rosetti și Tudor Vianu. Indicația pe care o primise profesorul Iorgu Iordan, conducătorul „delegației", obliga pe academicieni să ia un „cadru tînăr" alături de ei. În acea vreme, sincronizîndu-se cu lingvistica sovietică, unii lingviști români — B. Cazacu, Al.
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
ce urma a se ține la Florența, în aprilie 1956. Lingvistica românească era reprezentată, în primul rînd, de către cei trei academicieni, Iorgu Iordan, Al. Rosetti și Tudor Vianu. Indicația pe care o primise profesorul Iorgu Iordan, conducătorul „delegației", obliga pe academicieni să ia un „cadru tînăr" alături de ei. În acea vreme, sincronizîndu-se cu lingvistica sovietică, unii lingviști români — B. Cazacu, Al. Rosetti, J. Byck și mai ales Tudor Vianu — se ocupau de „limba română literară". Printre aceștia, și eu! Scrisesem, atunci
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
eminenți profesori ascultau și mă corectau. Plecarea în Italia (via Budapesta-Viena) era stabilită: 8 aprilie 1956. Dar, cu puțin timp înainte de plecare, aflăm că „acad. prof." Tudor Vianu „nu primise aprobare de pașaport"! Îmi aduc aminte de indignarea celorlalți doi academicieni, de profunda tristețe cu care constatam că un proaspăt ales academician, eminent profesor universitar, nu avea permisiunea de a părăsi țara! Nu știam atunci din ce cauză. Cu atît mai puțin cu cît, la Institutul de lingvistică, Tudor Vianu conducea
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
era stabilită: 8 aprilie 1956. Dar, cu puțin timp înainte de plecare, aflăm că „acad. prof." Tudor Vianu „nu primise aprobare de pașaport"! Îmi aduc aminte de indignarea celorlalți doi academicieni, de profunda tristețe cu care constatam că un proaspăt ales academician, eminent profesor universitar, nu avea permisiunea de a părăsi țara! Nu știam atunci din ce cauză. Cu atît mai puțin cu cît, la Institutul de lingvistică, Tudor Vianu conducea, atunci, un „colectiv" de limbă literară care începuse a lucra pentru
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
Roxana Covrig O afacere de peste șapte miliarde de dolari la nivel mondial, spune directorul Institutului "Victor Babeș" despre terapia cu celule stem. Adaugă: "nu avem niciun pacient vinovat". Academicianul Laurențiu M. Popescu, directorul institutului "Victor Babeș", a spus, la Școala Internațională de vară de Neurologie de la Eforie Nord, că " Toată lumea știe că este o excitație internațională în legătură cu folosirea celulelor stem. Dar, ca să fiu foarte sincer, nimeni nu știe destinația
Celulele stem, o afacere de miliarde. "Niciun pacient vindecat" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/61963_a_63288]
-
ales avocat de mare succes, retribuit în consecință. La cincizeci de ani intra în Academie, puțin timp după Duiliu Zamfirescu, iar lumea începea să-l considere „mare scriitor", ca și pe autorul Vieții la țară, probabil tot în virtutea titlului de academician. Urmîndu-l pe același Duiliu Zamfirescu, și-a construit o reputație literară recunoscută, ca reflex al strălucitei cariere politice și avocățești. Spre deosebire însă de Zamfirescu, Delavrancea a plecat, social vorbind, foarte de jos: era fiul unui mahalagiu bucureștean analfabet, căruțaș
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
Eugen Negrici, Mircea Martin, Ion Pop, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Balotă, Livius Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu și Paul Goma. Dar ce dăunează anchetei este că intenția ei nobilă cade în derizoriu din cauza caracterului de referendum. Elita celor care chiar merită să fie academicieni e înecată de pletora „egalitaristă”, de-a dreptul haotică, atât a anonimilor propuși spre „academizare”, cât și a anonimilor care îi propun. Cîteva exemple: ce legătură este între Ion Taloș sau Vasile Tărîțanu și Academie? Și nu trebuia ca Aura
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4869_a_6194]
-
Președintele Traian Băsescu a dovedit o totală neștiință atunci când , este de părere academicianul Dinu C. Giurescu. "Să îl faci trădător pe un om care a jucat un rol atât de important în istoria României și a Europei mi se pare o neștiință totală", a spus academicianul Dinu Giurescu, invitat joi seara la emisiunea
Dinu C. Giurescu: E o neştiinţă totală să-l numeşti "trădător" pe Regele Mihai - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/48172_a_49497]
-
o totală neștiință atunci când , este de părere academicianul Dinu C. Giurescu. "Să îl faci trădător pe un om care a jucat un rol atât de important în istoria României și a Europei mi se pare o neștiință totală", a spus academicianul Dinu Giurescu, invitat joi seara la emisiunea "Sinteza zilei", de la Antena 3. Dinu Giurescu a comentat și aprecierile despre Regele Mihai, dar și reacția oficialilor ruși cu privire la declarațiile șefului statului. Academicianul este de părere că reacția MAE rus este foarte
Dinu C. Giurescu: E o neştiinţă totală să-l numeşti "trădător" pe Regele Mihai - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/48172_a_49497]
-
Europei mi se pare o neștiință totală", a spus academicianul Dinu Giurescu, invitat joi seara la emisiunea "Sinteza zilei", de la Antena 3. Dinu Giurescu a comentat și aprecierile despre Regele Mihai, dar și reacția oficialilor ruși cu privire la declarațiile șefului statului. Academicianul este de părere că reacția MAE rus este foarte dură în termeni diplomatici. Citește și:
Dinu C. Giurescu: E o neştiinţă totală să-l numeşti "trădător" pe Regele Mihai - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/48172_a_49497]
-
la nici un instrument, descifra cu greutate partiturile, dar avea o foarte bună ureche muzicală, o memorie uimitoare, calitați probate și în schițe și comedii, prin ușurința cu care înregistra inflexiunile graiului viu. Își fluiera mereu, ariile, de la marșuri până la simfonii. Academicianul G. Tițeica, bun cunoscător al muzicii, a rămas impresionat de priceperea cu care Caragiale vorbea despre tehnica și conținutul simfoniilor lui Beethoven. Corespondența cu Zarifopol menționează și momente neplăcute trăite de Caragiale, când acesta, fredonând câte o melodie, constată cu
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
de tipul ocluziei mentale, adică acei constipați care se dau de ceasul morții pînă reușesc să-și urnească frazele, intelectualii aceia sînt contraindicați pentru meseria de cronicar. Lentoarea, lingoarea și siesta sine die în așteptarea inspirației sînt condiții prielnice criticilor, academicienilor, îngrijitorilor de ediții, traducătorilor, dar nu cronicarilor. De aceea, presiunea timpului e criteriul de separare a cronicarilor de autorii cu digestie literară anevoioasă. În al doilea rînd, empatia față de volum. Cine nu simte atmosfera unei cărți, murmurul ei prelexical, adică
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
50 de personalități care evocă riscul de alienare și divizare după ce șeful cabinetului de la Londra a spus că Marea Britanie este o țară creștină, informează AFP. Publicată de cotidianul The Telegraph, o scrisoare deschisă semnată de scriitori, oameni de știință și academicieni atrage atenția asupra ''consecințelor negative'' ale afirmațiilor lui Cameron. Într-un articol publicat săptămâna trecută de Church Times, cotidianul comunității anglicane, premierul David Cameron a evocat propria sa credință, care i-a permis să își găsească 'pacea'. El a mai
David Cameron, criticat pentru că a spus că Anglia e o țară creștină by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/54392_a_55717]
-
la UNESCO ai României și Moldovei, Nicolae Manolescu și Oleg Serebrian, secretarul general al Uniunii Latine, José Luis Dicenta, ministrul secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor, Vasile Timiș, și omologul său din Republica Moldova, Gheorghe Postica. Au prezentat comunicări academicienii Ioan- Aurel Pop și Marius Sala, Marco Lucchesi, profesor la Universitatea Federală din Rio de Janeiro, latinista Alexandra Ciocârlie, scriitorul francez Yves Rouquette, istoricul italian Aldo Schiavone, Ion Negrei, istoric de la Chișinău, Elena Prus și Petru Negură, universitari din Chișinău
Alba-Iulia, centru cultural by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5167_a_6492]
-
fie unic și universal valabil, adică o altă variantă de unanimitate obținută cu forța. Lucian Boia nu cade în nici una din aceste greșeli: nu deformează, nu omite și nu scoate din context. Îi caută pe intelectulii români (studenți, publiciști, universitari, academicieni etc.) sub toate unghiurile vieții lor publice, fără să-i cruțe în părțile neplăcute ale biografiei. Mai mult, e o încîntare să-l urmărești pe Boia în acele puncte delicate ale istoriei în privința cărora știi deja cum procedează istoricii pentru
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
să recapitalizeze băncile și să oprească exodul capitalului. Scenariul, care ia în calcul intervalul de la închiderea bursei din SUA vineri până la deschiderea pieței din Noua Zeelandă luni, a fost realizat de Bloomberg prin sinteza analizelor a 21 de economiști, analiști și academicieni, scrie Mediafax. În cele două zile, liderii Greciei ar trebui să calmeze tulburările sociale în timp ce administrează o posibilă încetare de plăți a statului, recapitalizează băncile, opresc ieșirile de capital și caută modalități de a plăti facturile și după întreruperea ajutorului
Grecia ar avea 46 de ore pentru a ieși din zona euro () [Corola-journal/Journalistic/52170_a_53495]
-
Cronicar Caietele de la Putna A apărut de curînd numărul 3 (350 pagini) al revistei CAIETELE DE LA PUTNA, publicație ce însoțește anual Simpozionul internațional de la Mînăstirea Putna, închinat academicianului Zoe Dumitrescu-Bușulenga (unsă în călugărie sub numele de Maica Benedicta). Cum fiecare număr al revistei reflectă comunicările ținute cu un an în urmă, numărul de față cuprinde prelegerile și intervențiile care s-au defășurat în perioada 25-28 august 2010, sub
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5234_a_6559]
-
Iordachescu Ionut Jurnalistul Radu Tudor le-a cerut scuze academicianului Dinu C. Giurescu și economistului Ilie Șerbănescu în numele lui Mugur Ciuvică, după ce președintele Grupului de Investigații Politice, vorbind pe tema exploatării resurselor naturale ale României de către companii străine, a sugerat că cei doi au idei "leniniste". Radu Tudor i-a
Contre dure Radu Tudor - Ciuvică: ce l-a iritat pe jurnalist by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/66754_a_68079]
-
lui Lenin s-ar îmbujora puțin" dacă ar ști că ideile sale încă mai sunt purtate de minți ale secolului XXI. Analistul politic Radu Tudor a luat cuvântul, vizibil iritat de "jignirile" colegului de platou, și le-a cerut scuze academicianului și economistului în numele lui Mugur Ciuvică. "D-le Radu Tudor, tocmai in ideea asta am îndrăznit să-mi exprim, ghici ce... tocmai o opinie. Eu fiind telespectator mă gândesc că am dreptul" să am o opinie referitoare la o emisiune
Contre dure Radu Tudor - Ciuvică: ce l-a iritat pe jurnalist by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/66754_a_68079]
-
între anii 1969-1976 și 1982-1986 (născut în 1927). Nu a murit doar pentru că i se urâse cu viața sau pentru că moartea îl îndrăgise, ci a fost asasinat pe stradă, în Stockholm. 28 februarie 2000 - A murit Nicolae Victor Teodorescu, matematician, academician, considerat creatorul școlii românești de teoria ecuațiilor cu derivate parțiale (născut în 1908). Deși se pricepea foarte bine la cifre, se pare că în 2000 calculul vieții i-a dat zero. Și alte zile au avut evenimente. Citește-le:
Istoria la zi. Ce s-a întâmplat pe 28 februarie () [Corola-journal/Journalistic/67210_a_68535]
-
ai Sfântului Sinod și, apoi, vor fi așezate spre închinare într-un baldachin. La ora 17,00, la Biblioteca Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim vor fi organizate o manifestare comemorativă și o expoziție de fotografii și documente inedite dedicate preotului academician Niculae M. Popescu la împlinirea a 50 de ani de la moartea sa (1963). Vineri, Sfânta Liturghie va fi oficiată în Catedrala Patriarhală începând cu ora 9,15. Sâmbătă, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, Sfânta Liturghie va
De Sfântul Dimitrie cel Nou, între 24 și 29 octombrie, pelerinaj la Patriarhie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/66110_a_67435]
-
Bratu Iulian O cercetare realizată de sociologul Dumitru Sandu desființează proiectul regionalizării realizat după doleanțele baronilor. Prof. Sandu este unul dintre experții Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), format din academicieni, cercetători și universitari. Un material realizat de prof. Sandu și prezentat la o conferință a Băncii Naționale dezvăluie cum ar trebui să arate regiunile pentru a fi eficiente și cum au ajuns, la presiunile liderilor locali. Profesorul Dumitru Sandu, de la
Regionalizarea baronilor, desființată chiar de experții din comisia lui Dragnea. Mazăre și Iohannis au rupt harta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/65332_a_66657]
-
redus pentru alimentarea și îngrijirea copilului. Articolul 35 Confirmarea personalului pe funcții de cercetare științifică se face de o comisie formată din: directorul sau directorul adjunct al unității, șefii de secție, de laborator sau atelier confirmați, cercetători științifici principali confirmați, academicieni sau membri corespondenți ai Academiei Republicii Socialiste România, profesori și conferențiari universitari, delegatul sindicatului din unitate, precum și un delegat al organului ierarhic. Pentru personalul din afara unității se va lua acordul conducerii unității din care acesta face parte. Președintele și membrii
DECRET nr. 689 din 1973 cu privire la aprobarea Statutului pentru organizarea activităţii şi promovarea personalului de cercetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106383_a_107712]
-
și pe oameni. Autor: Andreea Stegărescu Cercetătorii chinezi au realizat cu succes primul transplant experimental de telocite în infarct miocardic la animale, dovedind astfel că aceste celule pot reprezenta, în viitor, un tratament în regenerarea organelor vitale, a declarat, marți, academicianul Laurențiu M. Popescu. Telocitele - celule aflate în orice organ și descoperite de academicianul Popescu, împreună cu echipa sa de la Institutul Național de Patologie "Victor Babeș" din București - sunt considerate de către specialiști o soluție pentru regenerarea organelor vitale. Prima piatră de hotar
Primul transplant de telocite în infarct, realizat în China () [Corola-journal/Journalistic/65435_a_66760]