33,912 matches
-
a decedat la vârsta de 78 de ani. Născut la Chișinău, Andrieș a absolvit Facultatea de Matematică și Fizică a Universității de stat din Chișinău. Pentru deosebitele sale merite științifice, Andrei Andrieș a fost ales membru și apoi președinte al Academiei de Stiinte din Moldova, rămânând în istoria acestei prestigioase instituții prin numeroase succese, între care recunoașterea limbii vorbite în Republică Moldova că limba română. În anul 1991, acad. Andrei Andrieș a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
În ziua de 24 octombrie 2014, în Aula Academiei, domnul Gheorghe Păun și-a rostit discursul de recepție printre nemuritori. Un discurs dens, lămuritor în chestiuni de strictă specialitate matematică și fizică: „Căutând calculatoare în celula biologică”. De ani de zile domnul academician Păun caută răspuns la întrebarea: „Calculează
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
a fost bucureștean; este Cetățean de Onoare al acestui oraș în care, de câțiva ani, editează revista lunară de cultură Curtea de la Argeș; de cetățean al Europei, în care zeci de universități l-au invitat și l-au omagiat iar Academia Europaea l-a ales ca membru; de cetățean al lumii, cu savanți de pe toate continentele aplecați asupra cercetărilor sale. Cine sunteți? l-a întrebat un gazetar. „Sunt un țăran argeșean dus de viață până prin Academia Română; ba și prin cea a
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
de dragu inimii” care conține piese din zona Sălajului, album realizat cu orchestra condusă de maestrul Ovidiu Barteș. Studentă în ultimul an la facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Vlăduța este în același timp și membră a Ansamblului “Icoane” al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj precum și a Ansamblului studențesc “Mărțișorul” condus de maestrul Dumitru Fărcaș. Alexandru Brădățan vine din dulcea și frumoasa Bucovină, de la Gura Humorului, Suceava loc încărcat cu tradiții, obiceiuri, dar și spiritualitate! Laureat la numeroase festivaluri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
publicate în reviste de prestigiu din întreaga lume. A fost distins cu premii de înalt prestigiu științific: ‘Premiul Passano’ (1964), ‘Premiul Albert Lasker’ (1966), ‘Premiul Ț. Duckett Jones’ (1966). A fost ales membru al multor asociații științifice și al multor academii naționale de știință. Membru de onoare al Academiei Române (31 mart. 1975), președinte de onoare al Fundației Naționale pentru Știință și Arta a Academiei Române, consilier la ‘Național Science Fundation’ și membru fondator al revistei ‘Journal of Cell Biology’. A primit titlul
19 noiembrie – Ziua cercetătorului și proiectantului [Corola-blog/BlogPost/93933_a_95225]
-
Science Fundation’ și membru fondator al revistei ‘Journal of Cell Biology’. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea mai multor universități. Prin descoperirile sale în domeniul biologiei moleculare s-a afirmat că deschizător de noi drumuri. În octombrie 1974, Academia Suedeză i-a conferit, alături de Albert Claude și Cristian de Duve, Premiul Nobel pentru Medicina, cea mai înaltă distincție științifică. A fost premiat de președintele SUA, Ronald Reagan, la 12 martie 1986, cu Medalia Națională de Stiință (Național Medal of
19 noiembrie – Ziua cercetătorului și proiectantului [Corola-blog/BlogPost/93933_a_95225]
-
îi comentează, iar oamenii - chiar și cei simpli - se mândresc în continuare cu ei. Ei continuă să fie - în universalismul lor - și simboluri ale spiritualității naționale engleze, spaniole sau ungare. Nu au fost decretați ca atare de parlamente, nici de academii și nici măcar de confrații lor, ci au intrat în chip firesc în conștiința publică, dincolo de voința cuiva. La fel este - de ce ar fi la noi altfel? - și cu Eminescu! El a fost omul vremii sale, cu mărimile și cu micimile
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
de români, bătrâni și tineri, dornici să înțeleagă cum a fost posibil ca generații întregi să se nască, să trăiască, să iubească și să moară sclavi într-o Românie comunistă. Urrmaresc cu interes, totuși, participând la manifestările pe care Fundația Academia Civică le organizează în Capitală. Recent am vizitat, pe strada Jean Louis Calderon, expoziția temporară (aprilie-mai) realizată împreună cu Doamna Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu, la comemorarea a 55 de ani de la procesul și execuția membrilor grupării de la Arnatoiu, expoziție în care nu
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
operele” colaboratorilor domniei sale. Cazul partizanului anticomunist TRAIAN MARINESCU GEAGU, tratat înainte de Decembrie 1989 că o simplă legendă locală, a fost făcut cunoscut publicului larg de foști deținuți politici, de istorici, de sociologi, inclusiv în publicații apărute chiar sub egida Fundației Academia Civică. Menționez în continuare doar câteva lucrări PRINȚ care ating limitele intervalului 1993 - 2006, în care presupun că se încadrează și postarea ONLINE, respectiv materialul PRINȚ apărut sub numele D-lui Romulus Rusan pe site-ul Memorialului de la Sighet. 1993
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
organele de Securitate”. 2004 - Cicerone Ionitoiu, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, intermnitati, uciși. Dicționar, volumul 6 (litera M). pag. 111 - “MARINESCU, Traian Gh. (zis Geagu). Născut la 26 aprilie 1923. Din satul Izvoarele, comuna Voinești . Dâmbovița. Funcționar și student la Academia Comercială . Membru P.N.Ț. A participat la protestul consătenilor față de falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 (reprezentanții comuniștilor au fost prinși introducând buletine false de vot în urnă, în urma dispoziției prefectului Gogu Popescu). În 1949 s-a alăturat mișcării de rezistență
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
noștri și comunitățile noastre, deopotrivă. Primiți, stimate coleg și prieten, salutările mele, cele mai sincere, Thomas Bach In România, această zi a fost sărbătorită în București, dar, de pe acum se pot face planuri, proiecte, ca la nivelul COSR și a Academiei Olimpice din România, pentru ca începând din 2015, ziua de 6 aprilie să devină, după cum spunea Thomas Bach : „ o nouă ocazie de promovare a sportului și a activității fizice ca limbaj universal și mijloc inovator pentru educație, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea
Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace [Corola-blog/BlogPost/93985_a_95277]
-
istorie și civilizație romanesca sunt sprijinite de Guvernul României „intru cinstirea vrednicilor Domnitori români Constantin Brâncoveanu și Dimitire Cantemir” - la 300 de ani de la martirajul pentru Hristos și Credința creștin-ortodoxă a familiei Brâncoveanu și 300 de ani de la intrarea în Academia de la Berlin a genialului savant Dimitrie Cantemir, primul român și cetățean al Rusiei devenit Academician European. La 12 și 13 noiembrie 2014, ora 18.00, spectacolul „Creștini în Europa” va avea loc la Cahul și, respectiv, Orhei, unde iubitorii de
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
să o ia, care mi s-a confesionat că voia cu tot dinadinsul ca elevii de peste Nistru să nu rămînă, la scris, de colegii lor din restul R.M. După ce lucrarea a ajuns la elevi și profesori, într-o ședință de la Academia de Științe a Moldovei pe tema grafiei latine academicianul X, țintindu-mă cu privirea, a rostit următoarea frază: „Noi vom elabora propriile reguli de scriere în grafie latină!”. Și, într-adevăr, oponenții utilizării acelorași norme ortografice și ortoepice în R.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
la 3 noiembrie 1903, doctor docent Florian Ulmeanu, a fost unul din fondatorii si animatorii Facultății de Medicină sportivă din București. Lucrările sale de specialitate au fost recunoscute și elogiate în țară și în străinătate, fiind premiate în 1936 de Academia de Medicină a Franței, iar în 1970, de Federația de medicină a sportului din Italia. Patriot înflăcărat si neobosit animator cultural in cadrul Societății Culturale ASTRA, Florian Ulmeanu reunește tineretul din comună și din împrejurimi creând o societate culturală intitulată
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
INTERVIU ILEANA OCOLIȘAN BABA Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește Una dintre îndrăgitele interprete de muzică populară românească, Ileana Ocolișan Baba, redactoarea mai multor emisiuni radiofonice la Postul de Radio Novi Sad, la finele anului trecut a debutat și în apele literare, publicând o carte
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
ocazionale, am semnat ilustrații muzicale pentru piesele de teatru radiofonic etc. Referitor la actualul tezaur folcloric românesc din Voivodina aș cita acea zicătoare din bătrâni: „Aveți bucate bune, dar nu le știți pune”. Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește. Nu-i adunăm pe toți laolaltă, nu le oferim tuturora prilej de a se exprima și nu le oferim aceleași condiții. Sunt convinsă că un artist muzical român simte mult mai profund muzica populară românească
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Cu adevărat o uriașă pierdere pentru istoria și cercetarea românească. Fie-i pe veci lumina de odihnă și cinstire! Gheorghe Buzatu (1939-2013) - Știința istorică româneasca pierde una dintre cele mai ilustre personalități Gen. (r) prof. univ. dr. Vasile Cândea - Presedintele Academiei Oamenilor de Știință din România În ziua de 20 mai 2013 a încetat din viață Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România. Gheorghe Buzatu a fost unul dintre cei mai importanți istorici români
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
româneasca pierde una dintre cele mai ilustre personalități Gen. (r) prof. univ. dr. Vasile Cândea - Presedintele Academiei Oamenilor de Știință din România În ziua de 20 mai 2013 a încetat din viață Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România. Gheorghe Buzatu a fost unul dintre cei mai importanți istorici români, ale cărui contribuții științifice au vizat o arie problematică foarte largă. Istoria petrolului, primul și mai ales cel de-Al Doilea Război, activitatea unor
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
contribuție majoră la promovarea istoriei autentice, întemeiată pe documente de arhivă și susținerea cu curaj a unor noi interpretări, chiar dacă acestea nu se înscriau pe linia unor «directive politice» mai vechi sau mai noi. A desfășurat o bogată activitate în cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România, mărturie fiind studiile publicate în revista « Annals » a secției de științe istorice și arheologie, precum și participările sale pline de substanță la simpozioanele și congresele științifice ale Academiei Oamenilor de Știință din România. Prin fulgeratoarea moarte
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
mai noi. A desfășurat o bogată activitate în cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România, mărturie fiind studiile publicate în revista « Annals » a secției de științe istorice și arheologie, precum și participările sale pline de substanță la simpozioanele și congresele științifice ale Academiei Oamenilor de Știință din România. Prin fulgeratoarea moarte a domnului Gh. Buzatu, știința istorică româneasca pierde una dintre cele mai ilustre personalități, iar Academia Oamenilor de Știință din România un membru valoros și extrem de activ. Gheorghe Buzatu - un mare istoric
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
științe istorice și arheologie, precum și participările sale pline de substanță la simpozioanele și congresele științifice ale Academiei Oamenilor de Știință din România. Prin fulgeratoarea moarte a domnului Gh. Buzatu, știința istorică româneasca pierde una dintre cele mai ilustre personalități, iar Academia Oamenilor de Știință din România un membru valoros și extrem de activ. Gheorghe Buzatu - un mare istoric și patriot român - Prof. univ. dr. Ioan Scurtu Veste morții lui Gheorghe Buzatu, în ziua de luni 20 mai 2013, m-a uluit. Am
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
685 p.). Am răspuns invitațiilor sale de a prezenta comunicări la conferințele și simpozioanele interne și internaționale pe care le organiza, după cum profesorul nu m-a refuzat niciodată și a fost prezent la manifestările științifice ale Societății de Stiințe Istorice, Academiei Oamenilor de Stiință, Arhivele Naționale etc. Profesorul Buzatu lasă în urma sa o operă impresionantă, privind o tematică variată: istoria petrolului, istoria marilor spioni, cel de-al Doilea Război Mondial, monografii dedicate lui Nicolae Titulescu și Mareșalului Antonescu, lui Nicolae Iorga
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
stăpânim durerea că pleacă dintre noi cel care era cel mai bun... Și să ne bucurăm că Domnul Dumnezeul părinților noștri nu ne lasă singuri și fără apărare dinaintea minciunii instituționalizate, a minciunii devenită profesie onorată și răsplătită de toate academiile și guvernările! Căci Gheorghe Buzatu, ca un adevărat Învățător, a strâns în jurul său o mână de oameni dăruiți puternic, fără șovăială, cauzei Adevărului! Non omnis moriar!, o poate spune cu toată încredințarea Gheorghe Buzatu, cu gândul la cărțile pe care
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
lumina zile. Locul său trebuie meritoriu să se regăsească în Panteonul marilor oameni se știință ai Țării, pe care a iubit-o și respectat-o cum numai el a știut. Ar fi o initiativa deosebita ca Institutul de Istorie al Academiei de la Iasi sa poarte numele ilustru al Profesorului Gheorghe Buzatu. Dumnezeu să-l odihnească și să-l aseze în locul ce i se cuvine. O viață dăruită istoriei adevărate a românilor. Veșnica pomenire, domnului profesor de identitate națională! - General (r) Aurel
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
și o lectură de-sine-stătătoare în măsură să-i valideze propria autonomie și, mai ales, rezistența estetică, confirmînd, deopotrivă, aprecierile critice de la data apariției, precum și cele două importante distincții primite (Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor și Premiul "Ion Creangă" al Academiei). Narațiune la persoana întîi, romanul - după cum remarca Nicolae Manolescu la apariție - este "alcătuit din scene scurte într-un montaj inteligent" ("România literară", 6 noiembrie 1975), incisiv chiar, cu tăieturi ferme între capitole, dar avînd o curgere, de fapt, felină, în
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]