415,373 matches
-
Hermeneutica ideii de literatură, formează prima enciclopedie literară românească. Imperfectă, cu anumite lacune, corectabile. Totuși este prima. Un început de la care generația următoare, sau cine se va interesa de astfel de probleme, să poată să continue. Eu nu sunt de acord că o critică literară românească trebuie să fie numaidecât sucursala arondismentului 6 al Parisului, a lui Roland Barthes sau așa mai departe. De altfel, eu mi-am diversificat puțin raza de acțiune, deși am publicat la Paris, cum știți, am
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
După '89 au scris-o doi americani și acuma, foarte recent, văd că Florin Constantiniu a publicat o istorie a românilor. Noi nu avem o istorie a Transilvaniei ca lumea. Nu ne place Histoire de la Transylvanie editată la Budapesta, de acord. Dar să facem una mai bună! Nu s-a făcut. Noi avem nevoie de aceste lucrări de referință. Eu mă mențin la acest nivel, cultural. Vă repet încă o dată, nu am nici o pretenție de critică literară, dar de critic cultural
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
de lucrări fundamentale. Nu avem o Enciclopedie a României și să nu uităm că ungurii au deja două de la începutul secolului. Noi suntem mereu într-un decalaj de publicistică și de poeți și așa mai departe. Nu, nu sunt de acord cu această orientare și, evident, nu pot fi foarte popular. Acum douăzeci-treizeci de ani mă afecta acest lucru. Acuma am ajuns la, hai să-i spunem așa, la un fel de înțelepciune, blazare, distanțare și, zic eu, că lucrurile sunt
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
din această familie de spirite. Regret sincer această colaborare, care mi-a provocat mari supărări și m-a aruncat unde m-a aruncat. Nu vreau să vorbesc despre pușcărie, fiindcă, v-am spus, nu am intenția să eroizez, să-mi acord merite și așa mai departe. M.I.: După 1964 ați venit la Cluj. Cum v-ați adaptat la ambianța culturală clujeană? Dumneavoastră erați totuși ieșean. A.M.: Nu m-am adaptat deloc. Pentru mine Clujul a însemnat al doilea domiciliu obligatoriu. Eu
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
făcut după - fără să fie o adaptare, voi reveni la subiect - după benzile desenate ale lui Frank Miller. Or, Robert Rodriguez a vrut ca acesta să apară ca și coregizor. Dorință cu care Ghilda Regizorilor Americani nu a fost de acord, invocând ca motiv principal că nu poți să numești regizor un om care nu a filmat o scenă în viața lui. La care Rodriguez s-a încăpățânat, s-a retras din respectiva asociație, iar Frank Miller coregizează filmul. De altfel
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
se aud gândurile, ba chiar unul vorbește către spectator. Faptul că Rodriguez urmează cu ferocitate storyboard-ul lui Miller îi conferă disciplina narativă de care avea atâta nevoie, comentează criticul american de film Roger Ebert. Nu sunt sută la sută de acord cu această informație dar, ca să explic de ce, trebuie să relatez un pic din film (fără să îl stric pentru viitorii spectatori). Există trei povești, cu trei eroi, încadrate de un prolog și un epilog conectate prin intermediul aceluiași personaj, ucigaș plătit
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
lucrurilor, o școală a cărei însemnătate, trecută minunarea copilului prins, de pe margine, de miza vreunei conversații, se arată cu anii. Urmează ,primara", la Mântuleasa, liceul, la Spiru Haret, cu amintiri lipsite de dulcegăria, înduioșătoare, chiar și ea, a dedicațiilor în acorduri de Gaudemus... dar mărturisind, în schimb, față de prezentul care nu mai seamănă cu ce era, o anume, discretă, încredere. O distanță de connaisseur care doar caută bucăți din ce-a fost în ce va mai fi. Și-i tot întoarce
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
reflecțiile pe marginea scrierii cărții, metadiscursul scriitorului în diversele lui ipostaze. Probabil la nici un alt scriitor român nu vom găsi o mai organică asumare a fragmentului, cărțile lui Livius Ciocârlie fiind, în întregime, o apologie a scrisului "haotic" în deplin acord cu propria-i structură interioară și cu propria existență socială: "Avantajul scrierii fragmentare este că-ți permite să fii incoerent. Nu vreau să am o linie de gîndire. Vreau să tatonez" și "Idei ce se vor serioase, aiureli, lamentații, idei
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
moment; important e că el a reușit să facă o breșă, ce tinde să se lărgească, în stupida producție de moment a spațiului anglofon, care a uitat gustul subtil al experimentului și a început să hăhăie penibil melodii în două acorduri, și acelea mai mult false. O incursiune spre locul de obârșie al acestui curent propun maeștrii cântăreți Maria Răducanu și Maxim Belciug cu albumul "La Tarara": creuzetul iberic, matcă a unui metisaj muzical fericit exploatat în secole mai inteligente și
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
ne aflăm în fața uneia dintre cele mai articulate viziuni de factură erotică, oferită de arta românească în ultimul pătrar de veac. Ambii creatori, de altfel, manifestă o evidentă bucurie în fața subiectelor cu caracter "frivol", ceea ce mă face să îmi revizuiesc acordul față de cei care consideră că arta românească se caracterizează printr-un exces de gravitate și apetit doar pentru subiecte "serioase", când este un loc comun faptul că nu există o ierarhizare valorică a temelor, ci doar a seriozității cu care
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
mai există încă o distanță, un clivaj între mască și persoană, la alții masca și persoana s-au contopit. Se crede că prin cuvinte oamenii pot exprima mai mult decît prin gesturile lor sau prin mișcările corpului.Nu-i adevărat! Acord o mare atenție răspunsului la întrebarea " ce-mi poate spune corpul?" Descifrarea acestui limbaj și fixarea lui pe pelicula fotografică - mi se pare de maximă importanță. Metamorfozele limbajului corporal sunt flagrante mai ales în imaginile din albumul Urmele Puterii. La
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
romantice dintotdeauna vizibile la Mircea Cărtărescu. Dar patetismul aproape mereu nemulțumitului creator se împletește cu dramatismul chinuitului om în zona limită a intimității emoționale, unde bunele și relele se ambiguizează reciproc: Nu mă iubesc, nu mă admir, nu sînt în acord cu mine, ca o idilă tîmpită. Îmi pare rău că am fost și sînt așa, dar nu cred că sînt doar așa. De cînd trăiesc o viață cît de cît conștientă, încerc să rămîn de partea cea bună (și nu
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
mai putea nici să vorbească în public, nici să scrie. Ducea lipsă de bani și insista să apară aici la Geneva, contra unui onorar consistent, în fața unei vaste asistențe, dar fără nici o publicitate - asta era de importanță vitală. Era de acord cu orice fel de temă. Mă întrebam ce-ar fi fost mai puțin periculos pentru el. Un lucru era sigur: că anonimatul apariției sale nu putea fi păstrat, că din momentul în care pășise în casa mea, fiecare pas îi
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
seară ale partidului său pe un vorbitor de rangul lui Keyserling; totul trebuia să se petreacă în cadru privat, fără participarea presei; datorită orientării politice a organizatorului, în Germania nu se va trece la sancțiuni. Filosoful se declară imediat de acord. Tema: fascism; termen: poimâine. Cartierul general al partidului se găsea la primul sau al doilea etaj al unui mare imobil de închiriat, în spatele hotelului Métropole. Când am ajuns acolo la ora stabilită, ni s-a deschis o ușă de oțel
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Adevărul sînt de urmărit în GÂNDUL, fiecare pe felia lui: Magda Mihăilescu la film, Diana Popescu la muzici, Gheorghiță Aurelian Ion și C. Stănescu la literatură, Cristina Modreanu la toate, fiind și șefa departamentului. Poți să fii sau nu de acord cu opiniile lor, dar de citit îi citești pînă la capăt. Totuși, parcă lipsește un cap limpede. Astfel, în nr. din 4 iunie, într-o informație referitoare la lansarea, în Tîrgul de Carte, a colecției "Scriitori români" la Editura Corint
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
Paris) etc. Liliana Ionescu Ruxăndoiu (București) a prezentat rezultatele echipei de tineri cercetători care se ocupă de mai mulți ani de constituirea unui corpus de română vorbită și de interpretarea lui; intervențiile participanților - Ariadna Ștefănescu (despre tipuri de amplificare a acordului), Marioara Ion (despre negocierea comercială), Ioana Cristina Pârvu (secvențele metacomunicative), Carmen Radu (tipurile de dezacord), Răzvan Săftoiu (conversația fatică), Andra Șerbănescu (strategiile de disociere în discursul cooperativ) au demonstrat utilitatea demersului și coeziunea școlii bucureștene de pragmatică. Limite de spațiu
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
Pușkin și Lermontov. Tatăl său, Alexandru Hâjdeu, era mare admirator al lui Pușkin. La moartea acestuia în duel, Hâjdeu i-a dedicat o poezie în limba rusă, pe care a publicat-o în revista moscovită Telescop. Istoricii literari sînt de acord că jurnalul în limba rusă, din prima tinerețe a lui B.P. Hasdeu, Însemnările unui iuncher, "e scris cu intenție vădit literară și într-un spirit byronian-lermontovian." "Byron însă e interpretat rusește - adaugă G. Călinescu -, orgia romantică devine scandal cazon".23
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
să dea satisfacție", prevalîndu-se de art. 75 din Codul de onoare, întocmit de maiorul Iosef Drăghici, conform căruia provocarea la duel ar fi trebuit să fie făcută în termen de 48 de ore de la producerea ofensei. Martorii nu sînt de acord cu Blaga, considerînd că - mai ales în cazul jignirilor aduse prin intermediul presei - ar trebui păstrat termenul de 48 de ore, dar nu de la producerea ofensei, ci de la aflarea insultei de către partea ofensată. Ei citează în sprijinul lor o "autoritate necontestată
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Există mari familii poetice, explică și exemplifică Mircea Cărtărescu (Dimov-Brumaru-Foarță, Angela Marinescu-Ion Mureșan-Mariana Marin), și a interpreta versurile unui autor fără să-l fi introdus în paradigma de care aparține înseamnă a rata tocmai actul hermeneutic. Sunt întru totul de acord cu această fundamentare pe principiul adecvării la diferite structuri de sensibilitate. Problema este că susținătorul ei nu reușește (sau nu dorește) să o ilustreze prin comentariul critic curent, în care derapează, de mai multe ori, spre un evident parti pris
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
care ar fi trebuit să-l maturizeze, îi va stimula visurile. Soț și soție, ei vor rămîne mai departe copii. Vor trăi împreună, în voie bună, sigilați, departe de lume. El visează oameni care sar pe fereastră, de mînă, în acord superstițios de timid. Ea nu știe de unde vin visurile și mărturisește că nici nu o interesează. Amîndoi sînt speriați de profeți, dar răspund diferit la sperietură. Ea simte că profețiile sînt periculoase și că e bine să ții seama de
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
mai mare ca acum, când omenirea intenționează să se avânte pe căi neumblate, cari vor duce, poate, la o înțelegere și fericire generală! Atingem acum un punct mai delicat. Încotro merge politica noastră? Vor reuși oare oamenii să realizeze un acord universal, și care ar fi situațiunea lor subt o lege unică? Să consultăm pe H.G. Wells și cele ce le-a scris în cartea sa Istoria universală, carte foarte clară și precisă, plină de bun-simț și adevăr. Părerea sa e
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
NEC, profesorul Andrei Pleșu, în dialog cu Ovidiu Șimonca. De la motivele renunțării la funcția de consilier, protejate cu discreție, discuția alunecă spre (se putea?) "cearta intelectualilor". Pledoaria pentru împliniri mari în locul vorbelor grele ("regret și acum că am fost de acord, dacă nu chiar am încurajat, apariția celor două numere ale Dilemei pe această temă și că în general m-am angajat în această dispută. ș...ț E o bătălie de orgolii, de frustrări, de ambiții care se simt contrariate, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
la aproape treizeci de ani de la prima ediție, interval în care au fost publicate multe alte contribuții pe aceeași temă - să amintim doar excelenta carte a lui Eugen Simion, Dimineața poeților), dar ele sînt foarte bine sistematizate. Toată lumea este de acord astăzi că primul poet român modern, pe de-a întregul original, este I. Budai-Deleanu. Importanța sa depășește însă acest aspect pentru că, remarcă Leon Volovici, "pentru conștiința literară românească, el face pasul hotărîtor de la amatorismul primilor poeți la profesionalism, în sensul
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
originalului se vede la fiecare pas: în punctuație, mai ales în utilizarea virgulei în conformitate cu regulile englezești și în contradicție cu cele românești - "A nu sesiza pericolul, este o mare vinovăție"; în morfosintaxă - de pildă prin frecvența cuvîntului popor (= people) cu acordul predicatului la plural, sau în exprimarea și repetarea pronumelui-subiect ("ea a fost nevoită să se întoarcă înapoi și ea și-a predat viața din nou lui Hristos. Ea îl slujește pe El acum"). Numeroase sînt cuvintele folosite cu sensuri și
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
ceva spectacular!" și mai ales abaterile de la topica uzuală: "Pastorii, conducătorii și sfinții Domnului vorbesc de ea bine și de slujba ei"; "Darurile Duhului Sfânt cu demonstrații sunt manifestate în adunările ei". Unele enunțuri conțin un cumul de greșeli de acord, articulare, formă a cuvintelor: "Nu te va mântui cultul, datina, religia, legea or obiceiuri". Mai puțin grave, dar riscante din punct de vedere stilistic, sînt anumite actualizări lexicale: în iad "chiar și aerul era poluat "; "în acea clipă a apărut
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]