1,030 matches
-
OFICIAL nr. 83 din 25 ianuarie 2005. 221109 consilier zoolog 243102 conservator opere de artă și monumente istorice 713102 constructor acoperișuri 712907 constructor căi ferate 731205 constructor claviatură 712908 constructor linii tramvai 721421 constructor-montator de structuri metalice 731206 constructor-reparator de acordeoane și armonici 731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuție) 731213 constructor-restaurator de orgi ----------- Ocupația "constructor-restaurator de orgi" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 334 din 18 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
schi/călărie/golf/tenis/înot/sporturi extreme, etc." conform anexei la ORDINUL nr. 308 din 1 martie 2006 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 15 martie 2006. 824009 montator accesorii pentru calapoade 828207 montator acumulatori 731211 montator ajustor de acordeoane 721426 montator ajustor spete 828702 montator aparate aer condiționat ----------- Ocupația "montator aparate aer condi��ionat" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 334 din 18 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 514109 montator
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
înălțimea sunetului necesar, cu unelte manuale sau electrice. Aceștia, de obicei, se specializează pentru un singur tip de instrument, cum ar fi instrumente cu coarde, instrumente de suflat din trestie, instrumente de percuție, instrumente de suflat din alamă. 731201 acordor acordeoane, armonici 731202 acordor piane, pianine, orgă, țambal 731203 cașerator și șlefuitor de celuloid pentru carcase acordeoane 731204 ceruitor de piastrine pentru acordeoane 731205 constructor claviatură 731206 constructor-reparator de acordeoane și armonici 731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuție) 731208
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
tip de instrument, cum ar fi instrumente cu coarde, instrumente de suflat din trestie, instrumente de percuție, instrumente de suflat din alamă. 731201 acordor acordeoane, armonici 731202 acordor piane, pianine, orgă, țambal 731203 cașerator și șlefuitor de celuloid pentru carcase acordeoane 731204 ceruitor de piastrine pentru acordeoane 731205 constructor claviatură 731206 constructor-reparator de acordeoane și armonici 731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuție) 731208 filator corzi pentru piane 731209 montator corp sonor la piane 731210 montator-reglor piane 731211 montator-ajustor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
instrumente cu coarde, instrumente de suflat din trestie, instrumente de percuție, instrumente de suflat din alamă. 731201 acordor acordeoane, armonici 731202 acordor piane, pianine, orgă, țambal 731203 cașerator și șlefuitor de celuloid pentru carcase acordeoane 731204 ceruitor de piastrine pentru acordeoane 731205 constructor claviatură 731206 constructor-reparator de acordeoane și armonici 731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuție) 731208 filator corzi pentru piane 731209 montator corp sonor la piane 731210 montator-reglor piane 731211 montator-ajustor de acordeoane 731212 lutier 731213 constructor restaurator
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
trestie, instrumente de percuție, instrumente de suflat din alamă. 731201 acordor acordeoane, armonici 731202 acordor piane, pianine, orgă, țambal 731203 cașerator și șlefuitor de celuloid pentru carcase acordeoane 731204 ceruitor de piastrine pentru acordeoane 731205 constructor claviatură 731206 constructor-reparator de acordeoane și armonici 731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuție) 731208 filator corzi pentru piane 731209 montator corp sonor la piane 731210 montator-reglor piane 731211 montator-ajustor de acordeoane 731212 lutier 731213 constructor restaurator de orgi 7313 Giuvaergii și lucrători în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
731204 ceruitor de piastrine pentru acordeoane 731205 constructor claviatură 731206 constructor-reparator de acordeoane și armonici 731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuție) 731208 filator corzi pentru piane 731209 montator corp sonor la piane 731210 montator-reglor piane 731211 montator-ajustor de acordeoane 731212 lutier 731213 constructor restaurator de orgi 7313 Giuvaergii și lucrători în metale prețioase Giuvaergiii și lucrătorii în metale prețioase se ocupă cu proiectarea, fabricarea, ajustarea, repararea sau evaluarea bijuteriilor, articolelor de ceremonie ori religioase, obiectelor din aur, argint sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
doilea cel mai important taraf bucureștean din perioada anilor `60, dominând zona Iancului și Dudești, restul Bucureștiului fiind dominat de principalul rival, taraful lui Ion Nămol, transformat deja într-o bandă veritabilă, cu o formula de 7 muzicieni: Gheorghiță Trandafir (acordeon), Mitică Ciuciu (țambal), Panait "Harmonistu`" David (armonică cu 40 de bași), Titi Coadă (contrabas), Costache "Hopa-Mitica" Florea (trompetă), Ion Nămol (vioară și voce) și Florică Calu` (vioară). Din 1965, începe să devină cunoscut drept unul dintre cei mai buni acordeoniști
Bebe Șerban () [Corola-website/Science/323443_a_324772]
-
părăsit-o cu Un duel întrerupt!»" A avut, de asemenea, și o bogată activitate publicistică, fiind în același timp și coautor al unei culegeri de cântece ucrainene. Volume antume publicate cronologic: Volume nepublicate: „Iurii Lucan cânta minunat la baian și acordeon, era un dansator desăvârșit, bun fotbalist și voleibalist. Bun instructor de formații artistice, inclusiv regizor de teatru. De altfel, toți frații lui cântau la diferite instrumente, într-o formație intitulată „Taraful fraților Lucan”, fiind invitați să cânte la nunți, cumetrii
Iuri Lucan () [Corola-website/Science/327032_a_328361]
-
cele din urmă, a reușit să supraviețuiască și să revină la viața normală. Rămănând cu niște pareze temporare la mâna dreaptă și la două degete de la mâna stângă, a fost nevoit să întrerupă pianul, dar a izbutit să cânte la acordeon. La 14 ani, în urma divorțului părinților săi, s-a mutat în kibuțul Naan în calitate de "copil extern" și a avut astfel șansa de a se afla sub îndrumarea unor reprezentanți iluștri ai așezării și, în acelaș timp, ai muzicii israeliene în
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
munte (bach), definind personalitatea omului și maestrului Ioan Fernbach, ce dezvăluie mereu noi și noi chipuri nebănuite, în aparenta sa nestatornicie. Bunicul din partea mamei a fost un bun clarinetist, iar sora sa, Felicia, a început să cânte, mai întâi, la acordeon (instrument tradițional al șvabilor), iar, apoi, a studiat pianul, instrument ce ocupa un loc de cinste în casa familiei Fernbach. Hansi a fost îndrumat de părinți spre studiul viorii. La vârsta de 6 ani, a luat primele lecții de vioară
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
cântat într-o orchestră alcătuită din cele mai bune elemente din București, condusă de dirijorul Ionel Budișteanu. În anul 1959 obține Premiul I la Festivalul de la Viena, pentru interpretarea lucrării de muzică clasică „La Campanella” de Paganini în transcripție pentru acordeon. În 1962 înregistrează primele sale piese la Electrecord (cu orchestra lui Nicu Stănescu) și la Radiodifuziunea Română, apărându-i și primul disc de vinil. Între 1963-1964 este angajat la Orchestra Ansamblului Sfatului Popular al Capitalei, în particular cântând la numeroase
Nicolae Florian () [Corola-website/Science/333337_a_334666]
-
(născută 26 martie 1992, or.Vadul lui Vodă , Moldova) model, Cîștigătoarea concusului internațional "Miss Humanity Universe" 2016, Magistru în drept. s-a născut în or. Vadul lui Vodă ,Republica Moldova. A făcut școală muzicală din or. Vadul lui Vodă , specialitatea acordeon. (2009). Și-a făcut studiile la Universitatea de Studii Europene din Moldova , facultatea drept (2015), iar în prezent își face studiile de master la aceeasi universitate cu specializarea în drept economic. În 2011 a absolvit școală de modelling din or
Viorela Dimici () [Corola-website/Science/337628_a_338957]
-
acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
la taraful I. M. Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada 1980-1992 a activat la Ansamblul „Doina Motrului”, dirijat de Doru Căpăstraru. Din taraful său actual fac parte: fratele său, Dumitru Burlan (vioară), soția sa, Gheorghița (voce), Ecaterina Muscurici (acordeon) și Vasile Muscurici (bas).
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
clubului din Constantă, unde l-a avut ca profesor pe Ion Rădulescu. La 13 ani a mers cu taraful într-un turneu în Franța. A urmat Școală de Muzică din Constantă: percuție și pian; Școală Populară de Arte din Constantă: acordeon, canto. În adolescență, a intrat la Liceul de informatică “Ovidius”, unde a format o trupă de rock Agartha. Cu Dorin Topala și Lăură Mihăilă (soprana la filarmonica din Constantă) a format trupa dance Valahia. În 1998, fiind prezent la repetițiile
Costi Ioniță () [Corola-website/Science/307270_a_308599]
-
1921 la Măr del Plata, port pescăresc pe coasta Atlanticului, care avea să devină în anii următori o vestită stațiune balneara. În 1924 familia se mută la New York, oraș unde, începând din 1929, va începe să cânte la "bandonéon" (asemănător acordeonului, creat de constructorul de instrumente muzicale german H. Band și devenit foarte popular în Argentina). În 1932 compune primul său tango, "La catinga", si întâlnește pe compozitorul Carlos Gardel, care îi dă un mic rol în filmul "El dia que
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
negru, capa, si niste pantaloni de culoarea vinului foarte strâmți și pălărie neagră cu o dunga albă care vorbește. Schemele sale, în mod evident suficient de puternic, folosește toate schemele sale mimice și îi transformă în mimi cântând la un acordeon le-a transformat pe Șam și Alex în mimi în episodul Mimează-ți de treabă ta.El mai apare în 3 episoade din sezonul 5 reușind să scape de la inchisoare însă Șam află de noul plan al acestuia și se
Lista personajelor din Spioanele () [Corola-website/Science/306355_a_307684]
-
la 165 de km la sud de Moscova, în Regiunea Tula din Rusia centrală. Prin oraș curge râul Upa. Orașul este un centru industrial de prelucrare a fierului și fabricare a armelor. Tula este cunoscut în Rusia pentru producția de acordeoane și Samovar (o mașină de făcut ceai). Aici se produce și Lebkuchen. Tula are o populație de 472.300 de locuitori (2004) și este împărțit în 5 raioane: La recensământul din 2002 locuiau 481.216 de oameni în oraș, iar
Tula, Rusia () [Corola-website/Science/305518_a_306847]
-
lăutăresc, dar mai ales stilul vocal de interpretare. În 1949 debutează în cadrul unei formații militare când își satisface stagiul militar la București. Din 1953 devine colaboratorul Mariei Tănase. După moartea acesteia (1963), acesta cunoaște o vertiginoasă carieră de virtuoz al acordeonului și dirijor al unor formații profesioniste. În perioada 1952-1956 face parte ca instrumentist în formația de muzică populară a Teatrului de Estradă din București, iar în 1956 trece la formația Teatrului de revistă „Constantin Tănase”. În 1967, ca actor, joacă
Fărâmiță Lambru () [Corola-website/Science/306500_a_307829]
-
viață normală că oricare dintre locuitorii satului. Ei au fost iobagi ai mănăstirii stabiliți probabil în zonă, odată cu construcția acesteia ocupația de bază a țiganilor din Govora Sat a fost și este muzică lautareasca.Ei cântă la vioară trompeta țambal acordeon... Govora este un sat sărac, agricultura fiind ocupația de bază a locuitorilor. Potențialul turistic oferit de mănăstirea Govora este insuficient utilizat de către autoritățile locale. Un amănunt important îl constituie faptul că aici a locuit și a slujit biserică satului preotul
Govora, Vâlcea () [Corola-website/Science/302028_a_303357]
-
un număr restrâns de sincope, făcându-se uz și de elemente specifice muzicii repetitive sau pe secțiuni instrumentale restrânse. Mai mult, „On the Floor” se evidențiază atât datorită armoniilor vocale, cât și datorită instrumentalului care se compune, printre altele, din acordeon sau sintetizator. Percepția criticilor asupra înregistrării a fost una majoritar pozitivă. Bill Lamb de la About.com a oferit compoziției patru puncte dintr-un total de cinci posibile, felicitând interpretarea „autoritară” a lui Lopez și stilul dance-pop descris drept „irezistibil”, amintind
On the Floor () [Corola-website/Science/322264_a_323593]
-
Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
sârbească și a fost interzis pentru caracterul său „poluat”. Muzica bănățeană se servea de instrumente împrumutate din genul pop, precum chitara electrică, chitara bas, orga electronică, sintetizatorul și bateria, în schimb renunțând la tradiționalul țambal (uneori și la vioară sau acordeon), astfel încât ansamblurile ajunseseră foarte apropiate de „formațiile de chitare electrice”. Muzica bănățeană și alte specii de muzică pop puternic influențate de culturile balcanice, reunite sub denumirea de proto-manele, au fost cenzurate laolaltă. Deosebit de atrăgătoare pentru publicul de condiție simplă, ele
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
سماعي) - de exemplu formula x//x/ în ostinato - și “Dawr/ Ahaat” (آهات) - în forma melismatică. Instrumentația implică o largă varietate de timbre: instrumente cu coarde (vioară electrică, contrabas, chitară clasică, electroacustică sau electrică, chitară bas), suflători (fluier, nai, clarinet, saxofon, acordeon, mai rar trompetă și trombon), percuții (baterie, tarabane, bongo-uri, talăngi, tamburine și multe altele) și instrumente electronice (sintetizatorul, ce poate lua locul multor instrumente acustice, acordeon electronic, baterist electronic). Textele folosite în manelelor abordează subiecte precum: dragostea (entuziasmul îndrăgostitului, dorul
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]