666 matches
-
lăsa în spate relicve neizbutite, iar dacă Schubert ar fi procedat aidoma, azi puținătatea operei ne-ar fi dezgustat. Așa însă, judecată după scurtul răstimp în care a fost creată, opera lui Schubert e prodigioasă. Volumul lui Gibbs urmărește cu acribie firul creațiilor lui Schubert, biografia fiind atinsă doar din nevoia de a da cîteva repere elementare. Prin urmare accentul care pe muzica creatorului, nu pe ființa lui de carne și oase, de aici impresia de cercetare doctă făcută în numele valorii
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
a invizibilului implică, totodată, dimensiunea vindecării și a purificării, grație revelației aduse de dezordine. Așa că, atunci când vorbește despre epidemia salvatoare, Artaud intuiește perfect schema tradițională: refacerea unei dezordini - sau, dacă vrem, vindecarea după o vătămare organică". Monique Borie examinează cu acribie și cu o cunoaștere internă a spațiului cercetat toate sursele gândirii și fantasmelor lui Artaud: modelul Heliogabal, modelul oriental, Mexicul și gândirea sintetică, culturile magice. Toate acestea colaborează, în cele din urmă, la ceea ce Artaud și-ar dori să fie
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
că se vor convinge ei înșiși de contrariul și, poate, vor scrie, la rândul lor, o Istorie a literaturii române, critică sau nu. Și vor avea nevoie de toate aceste mărturii, deocamdată în stadiu de pionierat, precum acelea strânse cu acribie de Irina Petraș. Ca să nu mai vorbim de cronologia evenimentelor de tot felul. Să nu uităm că istoriografia noastră a început cu niște înșirări de date numite cronografe. Primă formă de consemnare a ceea ce se întâmpla în viața societății. Fără
Viața literară la Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3178_a_4503]
-
de livresc. Senzația de viață, de lume vorbită, pipăită și simțită, iluzia de frescă socială văzută de la geamul autobuzului suburban induc în eroare. Sorin pretinde, cu nonșalanță, că face reportaj. Că înregistrează sec, (oarecum) obiectiv, cu seriozitatea jurnalistului și cu acribia antropologului. De fapt, el face proză, ficționalizează, recuperează, literar și cultural, cotidianul: "Și uite, că prima mea amintire legată de sarmale nu-mi vine în minte. Aș putea inventa una numai că nu vreau. Punct" (Sarmaua). E un fel de
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
care se complace nu are sens decît prin sacrul la a cărui denaturare a contribuit, el simte că poate trăi foarte bine și așa. Și, neavînd organ pentru origini, își construiește totuși un aparat sofisticat pentru a le numi cu acribie. Apoi se declară agnostic și îmbrățișează tehnica, a cărei magie îl scoate din condiție umană, iar a-i spune că Dumnezeul cel viu nu e Dumnezeul filosofilor ar fi pentru el o insultă. Așa sună critica pe care Alexei Nesteruk
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
G.C.L.R.) cu N. Iorga și aghiotantul său de la revista "Cuget clar", N. Georgescu-Cocoș, care-l acuzau pe Arghezi fără încetare de pornografie. Memorialistului îi place și cultivă șueta, chiar dacă umbrită pe alocuri de prea multe "filologicale" și de o exagerată acribie bibliografică. Se simte în permanență prezența pasionatului bibliofil și colecționar - despre care a comunicat informații extrem de prețioase nora sa, Simona Cioculescu, în volumul Printre cărți și manuscrise, apărut acum câțiva ani. Tot ea semnează și ediția de față a Amintirilor
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
Maria An-toaneta, Franz Ferdinand, Nicolae al Il-lea împreună cu întreaga-i familie, Abraham Lincoln, Kennedy. La noi, sordidul cuplu Ceaușescu. Episod ce-l alătură unor personaje de-o extracție mult diferită, prin-tr-un joc cinic al istoriei, reconstituit cu o mare acribie și cu un dar al suspansului, în trăsături cvasidefinitive, de către jurnalistul Grigore Cartianu. Citindu-i voluminoasa scriere pe nerăsuflate (nu s-ar putea altminteri), avem prilejul de-a ne confirma unele presupuneri, grație copioasei documentări ce ni se pune la
Cum au sfîrșit dictatorii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6034_a_7359]
-
foarte înzestrat, "primul care a arătat pitorescul autentic al Donului" (Korolenko), cunoscător profund al sufletului cazacilor. Precum jurații într-un proces, cititorii sunt puși să asculte atât argumentele pro, cât și cele contra, pe care A. Korabliov le citează cu acribie și fără părtinire. La acest punct al discuției, împărtășim considerațiile autorului: "Dacă e să privești de pe tușă această gâlceavă și să păstrezi oarecare distanță intelectuală și estetică, se poate spune că ea n-are sfârșit, ca o clipă dintr-o
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
s-a întîmplat mult mai demult) pentru că au lezat spiritul de gașcă al sus-zisei publicații [...] care a ajuns să adune toate tinichelele ruginite pe care legea măcar naturală a pensionării nu le-a scos la reformă". Un eseist cu atîta acribie ca dl George ar fi trebuit să verifice sursa informațiilor înainte de a ne arunca în obraz astfel de grave acuzații. Ar fi descoperit mai multe lucruri: că promițătorii tineri critici n-au fost excluși, ci au plecat singuri; că spiritul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
capitolul dedicat lui Ovidiu Papadima, istoric literar și folclorist în care G. Călinescu, în ciuda deosebirilor politice și estetice, a avut mare încredere. Corespondența inedită cu Teodor Vârgolici ne dezvăluie și vocația sa profesorală, iar referatele de uz intern pentru RITL, acribia sa „nemțească". Mai importantă, din punct de vedere literar, este corespondența Gala Galaction - Tudor Arghezi, ce apare în cadrul profilului dedicat primului. Aflăm din aceste documente, arhivate la Muzeul Literaturii Române, informații prețioase despre începuturile literare ale celor doi, în special
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
Sorin Lavric Ca să întocmești un dicționar al scriitorilor români de formație medicală trebuie să îndeplinești trei condiții: să îndrăgești literatura, să ții la breasla medicilor și să fii tu însuți medic. Mihail Mihailide le îndeplinește pe toate trei, de unde și acribia cu care s-a înhămat în ultimele decenii la o întreprindere atît de laborioasă. Cum însușirile unui asemenea instrument de lucru se impun de la sine - avem în sfîrșit un lexicon adus la zi al medicilor-scriitori din România - nu mă voi
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
de a fi un bun mijlocitor, înzestrat fiind cu darul de a fi un colportor onest al ideilor altora: un comentator care își asumă nuanțele gînditorului pe care îl cercetează (de la Kant la Eminescu, de la Călinescu la Bergson). Onestitatea și acribia accentelor îi împrumută un aer didactic, Viorel Chițea avînd migală profesorală în redarea ideilor altora. Și fiindcă vorbește în cunoștință de cauză, textele sale inspiră încredere, motiv pentru care eseurile pot fi privite ca introduceri pertinente în opera cîtorva figuri
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
înființării unei case memoriale Eugen Lovinescu începe să prindă contur tot mai clar. La fel ca timpurile în care trăim, notațiile din acest ultim jurnal sunt făcute cu sufletul la gură. Majoritatea sunt scurte, scrupuloase, nervoase, factuale. Diarista notează cu acribie conținutul convorbirilor telefonice, al corespondenței, rezumă în câteva vorbe conversațiile pe care le poartă cu unii și cu alții. Într-un fel, tot acest jurnal este o încercare disperată de a trăi în prezent, de a nu se lăsa copleșită
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
în jurul secolului VIII înainte de Hristos. Chiar dacă livresc cultura greacă începe cu Homer, textele lui nu au apărut din neant, Homer fiind de fapt produsul unei epoci al cărei spirit a pătruns în Iliada și Odiseea, și de aceea cine are acribie poate depista spiritul epocii din cercetarea literei homerice. Pentru a nu-și îngreuna efortul cu capcane în care alți cercetători s-au îngropat definitiv, Frenkian își impune cîteva restricții de metodă. Mai întîi, clasicistul privește cele două poeme epice ca
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]
-
om care, prin izolare și amabilitate superioară, își capătă reputația de "indiferent" este, în fond, unul dintre cei mai frămîntați vînători de "eterne efemere". Admirator al valorilor clasice, moștenește de la tatăl său, Alexandru I. Philippide, filolog cu renume și academician, acribia abordărilor culturale. Deși criticii și istoricii literari reclamă o frustrantă lipsă de biografie, din puținele date cunoscute despre poet se pot reconstitui schelele "șantierului" în care s-a zămislit sobra sa personalitate. Rădăcinile i se trag din Miliés, de la poalele
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
au discutat mai ales partea a doua a cărții (ce cuprinde Cazurile literare insolite și Reconstituirile biografice), sintezele de la început (Aventura poeziei în plan teoretic și Cu privire la roman) părând să-i intereseze mai puțin. Paradoxul face ca, ocupându-se cu acribie de umplerea acestui gol, prefațatorul să contribuie, fără să vrea, la perpetuarea vechiului reflex: atât de bine contextualizate (inclusiv cu referințe de dată foarte recentă), studiile dedicate poeziei și romanului să nu mai lase loc de alte glose. În plus
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
compatibile sunt cele două viziuni. Gabriel Petric procedează comparativ: află ce-i tragicul și apoi vede dacă trăsăturile lui sunt de găsit în creștinism. Fără pretenția de a fi original în ideile exprimate, autorul se dovedește un bun colecționar: are acribia unui cercetător cu pretenții exhaustive, străduindu-se să nu-i scape nimic din distincțiile făcute pe marginea temei. Are elanul arhivistic al unui bibliotecar hotărît să adune metodic toate cunoștințele. Și împinge minuția documentară pînă la a se lăsa în
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
ultimele decenii". În adevăr, spațiul de documentare se dovedește a fi vast. Datele critice, biografice, amintirile, paginile de jurnal datorate multor personalități ale epocii, totul este mânuit cu finețe și cu sensibilitate, cu intuiția deplină a cadrului dramatic radiofonic, cu acribia autorului îndrăgostit de subiectul atenției sale. Muzica însăși, Enescu cântând la vioară, la pian, Enescu dirijând, apoi câteva dintre marile imprimări discografice ale epocii, imprimări aparținînd diferitelor perioade istorice, într-un cuvânt muzica enesciană... se constituie într-un veritabil principiu
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
Luiza Palanciuc Unei poetici a emfazei și a hiperbolelor epidictice, i-a succedat, în modernitatea secolului al XX-lea, o poetică minuțioasă care consimte să demonteze cu acribie, într-un pe-cale-de-a-se-face (facerea căii), poematica poeticului la nivelul prim al acelei technę a sa. [...] Poetul contemporan este de bunăvoie și poetician. Îi place să se rotească în (și cu) cercul care rostogolește gândirea-poeticii și poetica-gândirii." Michel Deguy, Réouverture aprčs
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
literare pe fundalul oscilației evenimentelor politice (le numește însă cam fără criteriu), din care, pînă la urmă, autorul păstrează doar trei intervale semnificative: 1944-1963, dogmatismul proletcultist, 1964-1980, alternativa dintre sincronism și protocronism și, în fine, configurarea postmodernismului. După ce urmărește cu acribie conturarea tot mai accentuată, ideologic vorbind, a proletcultismului preluat în pripă de la sovietici și a realismului socialist, apoi a protocronismului și a polemicilor pe care le stîrnește ideea lui Edgar Papu preluată și transformată în militantismul bine știut, incursiunea lui
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
nimic nu-i displăcea mai mult decît lucrul de mântuială, lipsa de rigoare, datoria făcută pe jumătate. Cheltuia energie imensă pentru a citi și reciti ceea ce făcuseră sau scriseseră alții, de multe ori colaboratori pe care și-i alesese singur. Acribia lui era proverbiala și, departe de a fi simplă exigenta belferească, era respect față de sine și respingere a comodității și a inerției." Dar cele mai impresionante gînduri au fost rostite cu acel prilej de fiul celui omagiat, Adrian Papahagi: "tatăl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
-n valuri de suspin/ Să regasești speranța" etc. etc.). v Că la orice revista care se respectă, paginile de mijloc au o pondere aparte. În ambele numere, ele sînt semnate de prof. Alexandru Gaița de la Arhivele Naționale Buzău. Cercetînd cu acribie documentele, coroborîndu-le cu bibliografie mai veche sau de tot nouă, investigînd detectivistic printre urmașii unor vechi familii buzoiene, pasionatul profesor Al. Gaița aduce la lumină trecute vieți legate într-un fel sau altul de istoria și cultura noastră. În nr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
Bogdan Zdrojewski, i-a decernat medalia de aur Gloria Artis, distincție acordată celor mai de seamă creatori. Am convingerea că dramaturgul și scriitorul polonez, intrat în circuitul literar universal, o merita din plin. Cum Stan Velea s-a aplecat cu acribie ani de-a rândul asupra creației artistului, voi evoca numai faptul că Mrożek a intrat în conștiința mea ca un creator răzvrătit, insolit, al generației sale, ca un individ de mare curaj. Am cunoscut în primul rând desenele pe care
Polonia: Mrożek la 80 de ani by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/5938_a_7263]
-
care în mod vădit n-ai citit-o decît, cel mult, pe sărite. Este un lucru inadmisibil. Am simțit de cîteva ori că recenzia nu are legătură directă cu cartea, că autorii recenziei sînt departe de a fi citit cu acribie paginile pe care le comentează. Pe urmă poți să-i semnalezi autorului scăpări bibliografice - sîntem într-un moment în care n-ai cum, dacă ești normal, să acoperi toate titlurile - dar să sugerezi cu asta că ai de a face
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
Un personaj carismatic cu un cert talent politic, Harvey Milk reușește în decursul a câțiva ani să solidarizeze tinerii și mai puțin tinerii homosexuali pentru a le susține dreptul legitim la un tratament nediscriminatoriu ca cetățeni americani. Regizorul urmărește cu acribie, ascensiunea ca politician a lui Harvey Milk, modul în care-și dirijează staff-ul din care fac parte și infatigabilii Cleve Jones (Emile Hirsch) și Anne Kronenberg (Alison Pill). În cele din urmă printr-o serie de campanii inteligent construite
Queer Milk Shake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7691_a_9016]