4,644 matches
-
ocazii active de a cunoaște semnele caracteristice ale plăcerii - voluptatea care-ți gâdilă într-un mod agreabil simțurile, ca să vorbim precum Cicero -, iată o posibilă definiție a hedonismului. Pura prezență disponibilă în lume, capacitatea de a resimți voluptăți și bucurii, adeziunea la real sunt tot atâtea moduri de a te vindeca de suferințele psihice, misiuni pe care Aristip le atribuie filosofiei. în talmeș-balmeșul de fragmente cirenaice, câteva permit distingerea fericirii de plăcere: cea de-a doua este punctuală, locală și izolată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
foarte bine să-și desfășoare argumentația, să facă digresiuni după digresiuni, să dezvolte analize subtile, să arunce praf în ochi înseriind, disociind, definind sau contrapunând: el efectuează o performanță de actor jucând rolul retorului, al dialecticianului, al filosofului care obține adeziunea publicului cu o ușurință uluitoare. Cu un absent și cu un amărât, hedonismul nu prezintă mari riscuri. Refutația anunțată seamănă mai degrabă cu o răfuială. Philebos înfățișează un Socrate care se pregătește să-i trimită un glonte între ochi lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Floarea darurilor», din 2008); «[...] își poartă povara biografică în zarea meditației [...]; a descoperi cântecul din lucruri pare să fie programul demersului său liric; dar nu orice fel de cântec; numai incantația magică, aburul ritualului eleusian, sonurile voievodale se bucură de adeziunea eului asediat de boarea melancoliei [...]» (Constantin M. Popa, în «Ramuri», nr. 8 / 15 august 1985); Poetul se află necontenit în căutarea unor esențe expresive [...], căci poetul și-a însușit organic lecția unor creatori precum Brâncuși și Blaga [...]» / « Domină în creația
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
la “post”. Într-o zi tot l-au dibuit. Venea de la cariera de piatră a comunei cu căruța plină spre șoseaua comunală, să scape de obligațiile față de primărie pentru care era șantajat cu aderarea la ceape. Refuzând în continuare semnarea adeziunii de a intra în ceape, a fost reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi l-au scos din
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
acasă. În cea de a treia zi l-au scos din beci și cum tușiera era pe biroul milițianului lângă cererea de intrare în ceape, Foca milițianul, i-a luat degetul, la lipit cu forța pe tușieră și apoi pe adeziune și așa a devenit tata membru al ceape-ului ca analfabet, el absolvent a cinci clase, cu un scris mai frumos ca al multor angajați ai primăriei și pe deasupra și epitrop al bisericii comunale, deci cunoscător și de contabilitate financiară. Venea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea să nu aibă propriul lui vin. Era renumit pentru calitatea și aroma vinului în comună de aceea toți
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
pierde întreaga avere, rămânându-ne doar casa și cei patru mii cinci sute de metri pătrați de curte pentru care acum nu mai aveau nici acte de proprietate, fiind lot dat în folosința părinților, el aparținând ceapeului de la data semnarii adeziunii de intrare in colectiv, considerându-se doar “lot ajutător” lăsat părinților. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă de pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
cu furia mamei mele, eu știind că sunt pe mâini bune și de data aceea dacă am reușit să intru în camera ei. Îmi amintesc cu nostalgie cum în vara lui 1957, înainte de a-l forța pe tata să “semneze” adeziunea de intrare în ceapeu, eram la vie cu bunica, ultimul an când am mai păzit-o împreună și s-a pornit o ploaie de vară cu tunete și fulgere cum nu am mai văzut niciodată. Tuna așa de tare de parcă
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
a candidaturii pe care și-o pusese, trezind riposta împotriva propagandei lor electorale care afișa atitudini de oameni unși cu toate alifiile. Fapt pentru care praful acesta s-a putut așeza și lipi pe alifii, ca un strat izolator față de adeziunea electoratului. Iar alegătorul a preferat mai degrabă unul care se părea mai puțin sclipitor și mai precaut, tocmai pentru că nu era uns cu asemenea alifii. Mi-e jenă să caracterizez recentul eșec electoral cu vulgarul termen de „respingerea alifiilor”, dar
CINE E CÂŞTIGĂTORUL? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362401_a_363730]
-
Dumnezeu guvernează Lumea, spre a-i controla dreptatea (după cunoscutul mecanism al greșelii și al răsplătirii), misticul refuză dorința de a se comunica pe sine în integralitate. Cele două voci au ca numitor comun în Eul psalmistului, posedarea realului, adică adeziunea activă cu Divinitatea, realitatea realităților, „ deoarece psalmul revelează omul atins de Dumnezeu și pe Dumnezeu înlăuntrul omului” (v. Tâlhărind înfloritul luminii, pp. 20-23, La ce v-ajută moartea mea, răspunse Iov, pp. 27-29, Spovedania lui Iov pp. 30-33, Psalmul 151
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAME DIVERSE (4) Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Epigrame diverse (4) Adeziune ?! „Zici c-ai intrat și tu-n partid ??!” Amicul își privi pantofu' așa mirat și întrebă-ntr-o doară, cam timid : Ia spune dragă , în ce crezi c- am intrat ?! Trai decent Lipsă bani, lipsă mâncare ! Soața de foame l-a-ntrebat
EPIGRAME DIVERSE (4) de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367515_a_368844]
-
ce întregeau fața Gorgonei din mitologie, care împietrea pe oricine o privea. În esență, discursul ei recapitula sloganurile limbajului politic sovietic din care nu lipseau salvarea țării noastre de ocupantul fascist, luptând alături de Armata roșie eliberatoare; în concluzie, ne cerea adeziunea la cererea ce urma să fie trimisă Generalissimului. Cuvântarea ei a fost punctată de frenetice aplauze, dar numai din partea celor de la masa roșie. Cele câteva rare și zgomotoase aplauze ale câtorva activiști plasați strategic printre noi ca să ne antreneze în
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
lui Dumnezeu, ajunge la capătul teologiei pozitive, în plină teologie negativă și mai apoi, prin străduință ascetică deosebită, la teologia apofatică, a experierii lui Dumnezeu, deasupra oricărei exprimări pozitive sau negative. Cunoștința duhovnicească se naște din credința simplă, ca o adeziune la adevărurile revelate și conduce către credința adevărată sau din vedere, la contemplație. Ea are la bază teama sau frica de Dumnezeu. Între acestea două, există o relație interioară. Temerea de Dumnezeu - consideră Sfântul Maxim Mărturisitorul - este primul dar, ce
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
iar dacă nu, va fi anchetată pentru relații subversive cu cetățeni arabi împotriva statului. Speriată de situația creată și de pericolul că viața i se va încheia la o altă „facultate” din cauza nesăbuinței sale, a fost de acord să semneze adeziunea de cooperare. Halil avea dreptate când o bănuia de infidelitate. Devenise sclava sexuală a conferențiarului de care se îndrăgostise lulea, mai ales că multe examene depindeau, în general, de acesta. Cum era monitorizată de securitate în relația cu sirianul, se
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
în revistă „unu” la rubrica „Acvarium”, Sașa Pană vorbește chiar despre „noua morală sexuală”. Suntem la un an de la lansarea revistei „Pula” și în cel al procesului lui Geo Bogza în chestiunea Poemului invectiva. Așadar, ceea ce a trezit curiozitatea și adeziunea avangardei istorice în și la filmul lui Room a fost acest aspect, legat nu atât de imaginea cinematică, ci cât de scenariu, redactat, nu întâmplător, tot de un avangardist de la Opoiaz, viitor reprezentant al Școlii formale ruse alături de Roman Jakobson
EDIŢIA A II-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363709_a_365038]
-
iar dacă nu, va fi anchetată pentru relații subversive cu cetățeni arabi împotriva statului. Speriată de situația creată și de pericolul că viața i se va încheia la o altă „facultate” din cauza nesăbuinței sale, a fost de acord să semneze adeziunea de cooperare. Halil avea dreptate când o bănuia de infidelitate. Devenise sclava sexuală a conferențiarului de care se îndrăgostise lulea, mai ales că multe examene depindeau, în general, de acesta. Cum era monitorizată de securitate în relația cu sirianul, se
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
asupră de măsură să fie numiți Părinții Fondatori ai României Moderne. Din nefericire, aceste calități - cultura, generozitatea, curajul - s-au diluat catastrofal în timp, astfel încît clasa politică interbelică era de-abia o copie palidă a celei a Părinților Fondatori. Adeziunea la valorile modernității era adesea o simplă maimuțăreală, o simulare. Prima noastră modernizare n-a depășit, de altfel, niciodată o anume superficialitate. În această privință, experiența noastră seamănă izbitor cu cea similară a Japoniei antebelice. Dar acesta este doar unul
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
realizăm că nu există motive să ne uimească puținele rezultate. Am putea, eventual, să ne mirăm că lucrurile nu merg încă și mai încet și mai greu decît par să meargă acum. Toate aceste fenomene ne arată destul de limpede că adeziunea noastră la valorile modernității, care înseamnă, în același timp, capitalism și democrație, este cînd foarte superficială, dacă nu pur formală, cînd bazată pe malentendu-uri. Vom fi moderni atunci cînd aceste valori vor fi funcționale, adică incorporate în legi și instituții
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
adecvate pentru evenimentele din 1821, istoricul Andrei Oțetea a subliniat că mișcarea, al cărui conducător a fost Tudor Vladimirescu, a fost, cu adevărat, o revoluția națională. Între argumentele invocate de Andrei Oțetea erau și cele care priveau participarea țăranilor și adeziunea populației orășenești, componența armatei revoluționare, participarea și rolul boierilor în evenimente, dar și rolul jucat de moșneni care puteau să reprezinte clasa de mijloc, dar care nu aveau însă suficientă vigoare economică și ideologică în societatea românească de atunci. Sunt
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
discursul oficial al Puterii legat de capacitatea de consum a populației creștea, realitatea de pe teren spunând altceva, cu atât scădea și mai vizibil încrederea maselor în legitimitatea sistemului socialist demagogic. În același timp însă, paradoxal, au existat destule forme de adeziune (unele false, altele părând pornite din convingeri sau din interese abil mascate) la programele autorităților locale; paralel cu acestea întâlnim nu puține încercări de respingere, interpretate de cei vizați ca forme de abatere de la disciplina de partid sau ca manifestări
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
pot să ofer și alte date. De ele va fi nevoie când se vor începe cercetările în procesul ce va urma curând. Precizez că există acordul scris al tuturor persoanelor numite în Colegiul director amintit mai sus, așa cum există și adeziunea scrisă a multor persoane - membri de onoare, redactori și redactori asociați, colaboratori - ai revistei furate, "Regatul cuvântului", care va avea continuitate sub conducerea domnului Nicolae Negulescu și a doamnei Cezarină Adamescu. Subliniez că doamna Viorela C. Tiron a sfidat, în
REGATUL CUVÂNTULUI FURAT DE O REVISTĂ PIRAT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348502_a_349831]
-
Sav, Marian Papahagi, Mariana Bojan, Ion Pop, Ion Mircea, Olimpia Radu, Eugen Uricaru, Adrian Popescu, Marcel Constantin Runcanu. Echinoxismul a însemnat, fără îndoială, un spirit al locului, devenind extrem de contaminant după apariția revistei. Gruparea originară însăși a fost permisivă la adeziunile ulterioare, ratificându-i retroactiv pe Gavril Moldovan, Ștefan Damian, Mariana Bojan, Mircea Ghițulescu, Mircea Muthu, Vasile Muscă, Andrei Marga, Aurel Șorobetea ș.a. Există, deci, echinoxiști de redacție, legitimați, și echinoxiști prin adopție, de regulă colaboratori. Pentru o persoană care nu
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
scurt și vibrant mesaj pe prima pagină al revistei: „Urez studențimii clujene și revistei ECHINOX o perpetuă primăvară...” . Pentru a se plia cerințelor epocii, tânăra redacție a publicat pe prima pagina, pe frontispiciu lângă titlu o scrisoare de mulțumire și adeziune tov. Nicoale Ceaușescu, secretar general al PCR. Iată ce scriau tinerii scriitori sub semnătura redacției: „Vă adresăm cuvântul de călduroasă recunoștință al studenților din Universitatea clujeană, care, începând cu acest număr al revistei noastre vor putea să-și exprime opiniile
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
canoane la Învierea Dreptului Lazăr, la duminica Mironosițelor, la nașterea Maicii Domnului, la zămislirea Sfintei Ana, etc., creații din care se inspiră masiv Sfântul Teodor Studitul. A scris și un mic poem de 128 trimetri iambici în care-și exprimă adeziunea la hotărârile Sinodului VI Ecumenic, din anul 651. Monument al imnografiei creștine răsăritene Opera clasică a Sfântului Andrei Criteanul este Canonul cel Mare, un vast poem, remarcabil prin profunzimea evlaviei și a pocăinței. Canoanele liturgice au apărut la sfârșitul secolului
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
separarea lui Israel de celelalte neamuri, o punere de o parte, ca proprietate specială a lui Iahve”.[50] În consecință, această demnitate particulară din partea lui Iahve, îi ,,impune” lui Israel -înțelegând aici nu anihilarea libertății omului, ci afirmarea ei prin adeziune liberă la actul chemării - în mod necondiționat, adorarea exclusivă a lui Iahve (Ieș. 20, 2), ,,fapt ce sugerează apartenența la un Dumnezeu zelos (Ieș. 20, 5), care l-a răscumpărat pe Israel pentru Sine”.[51] Cartea Psalmilor exprimă foarte sugestiv
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]