6,732 matches
-
în 2002, marii patrioți de azi că și-au bătut joc de țară mai ceva decât sălbaticele hoarde migratoare? Desigur, dând vina de străinătate, pe complotul mondial împotriva prea-purilor aflați la conducerea țării. Pentru ei și nevestele lor, topite de admirație în fața afluxului de geniu politic, ar putea fi o consolare. Pentru restul populației, însă, doar nota de diapazon a prohodului.
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
am recunoscut vocea ciudată a lui Bergson, o voce care poruncea părînd că imploră. - Pot să-i cer delegației române să voteze pentru suma de care avem nevoie ca să completăm creditele necesare Comisiei de Cooperare Intelectuală? Bergson putea conta pe admirația fără rezerve a majorității românilor; am avut deci bucuria să-l asigur anticipat de acordul lor. Drept este și că, față de sumele pe care SDN și țările noastre le acordau zilnic celor care efectuau anchete sau lucrări oarecare, cei șaptesprezece
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
și adunând cu discreție bani pentru tratamentele lui sau găsim versurile naive ale Veronicăi Micle, ori articole apărute la moartea poetului între care cel din 'Revista Politică' la 1 aug. 1889 la Suceava are tonul naiv, emoționat și pios al admirației fără limite, oferind, nonșalant și comic, informații despre autopsia poetului alăturate convingerilor lui: După părerea doctorilor, moartea a provenit din apoplexie. Eminescu a fost conservator în vederile lui politice." Clișeele stilistice romantice din scrisori sau poemele reproduse aici și sobrietatea
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
că nu înțeleg să mai suporte jugul austro - ungar, în special cehii și polonii. Pentru noi clasele de jos, nu aveau nici un pic de ură, prin ziarele lor citeam însă aprecieri asupra armatei române care trădau o mare ciudă și admirație în același timp. Mi-aduc aminte de pildă un caracteristic și lung articol din suplimentul ziarului Contelui Czernin "Tremdemblatt" în care se vorbea despre luptele de la Oituz pe larg cu groază și admirație. Armata are tot cei trebuie căci s-
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
române care trădau o mare ciudă și admirație în același timp. Mi-aduc aminte de pildă un caracteristic și lung articol din suplimentul ziarului Contelui Czernin "Tremdemblatt" în care se vorbea despre luptele de la Oituz pe larg cu groază și admirație. Armata are tot cei trebuie căci s-a rechiziționat tot - populația civilă însă suferă căci toate articolele mai cu seamă cele de manufactură s-au scumpit exorbitant (15 lei mosorul de ață - 30 lei un brici de ras care valora
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
securitatea regională. în plus, ea este o marfă miraculoasă: exportată, rămâne și în țara de origine. Dacă vindem bine poezia lui Nichita Stănescu în Japonia, aceasta nu înseamnă că poezia lui Nichita Stănescu va lipsi din România. Merită întreaga noastră admirație reprezentanții României în străinătate care care fac din cultura română un mijloc de acreditare a țării în conștiința lumii. Este nu numai o dovadă de devotament față de România, ci și una de inteligență. Mutând discuția din plan economic sau militar
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
identică (moarte, singurătate, sinucidere) modul de abordare este complet diferit. Bibliografiile sînt cu totul altele. În timp ce Paler apelează la mai marii culturii, Cioran caută autori marginali, necunoscuți și își autentifică în acest fel discursul. El chiar spune în Exerciții de admirație că i-ar fi plăcut Borges dacă n-ar fi devenit un autor atît de la modă. În timp ce Emil Cioran își individualizează experiența, o face un rezultat al biografiei, Paler generalizează, caută să își întemeieze un destin. Apoi, Paler repetă subtil
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
de prejudecata că scriitorii recenți, unii fără volume, n-au ce căuta în școală. Poate doar Ghica să fie o lipsă importantă, menționat totuși în legătură cu Alecsandri și printre colaboratorii Convorbirilor literare. Despre Junimea și Convorbiri, Hodoș are pagini curate, de admirație pentru acțiunea grupului literar ieșean și a revistei celei mai bune și cu cea mai veche apariție, cum spune, la începutul anilor '90. Ca și la Densusianu, este un capitol despre limbă și dialecte, dar așezat la urmă și prilej
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
Și acest text a fost victima confuziei regretabile dintre memorialistică și document. Este clar că nu poți da drept certă o afirmație diaristică - eventual, pui sub semnul întrebării anumite certitudini personale (cum foarte sugestiv face Andrei Codrescu - își revizuiește o admirație necondiționată pentru Mircea Eliade). Ridicole sînt "semințele" de polemică! Un punct de pornire a fost, spre exemplu, articolul domnului Gabriel Liiceanu, "Sebastian, mon frère". O figură de stil mai mult sau mai puțin reușită, un patos exagerat. De la reproșurile de
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
nevoie pentru a-i influența pe alții și a-i face și mai dependenți de noi. Pentru a-i face să ne insufle, prin entuziasmul pe care tot noi li-l inspirăm, energia propriei lor vieți, prin ricoșeu. Totuși, dacă admirația lor ne reînsuflețește (Tom Riddle se reîncarnează din imaginea pe care și-o fac despre el aceia care îl citesc), aceeași admirație - și tot printr-un efect de bumerang - pe cititori, cu încetul, îi ucide. De prezentul celorlalți, al celor
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
insufle, prin entuziasmul pe care tot noi li-l inspirăm, energia propriei lor vieți, prin ricoșeu. Totuși, dacă admirația lor ne reînsuflețește (Tom Riddle se reîncarnează din imaginea pe care și-o fac despre el aceia care îl citesc), aceeași admirație - și tot printr-un efect de bumerang - pe cititori, cu încetul, îi ucide. De prezentul celorlalți, al celor ce trăiesc doar în prezent, avem nevoie pentru ca, înfruntîndu-i, confruntîndu-ne cu ei, să revenim și noi, măcar din timp în timp, într-
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
spus - fiecare dintre aceștia au însemnat evoluție culturală și spirituală. Există și o intrigă în toată această "declarație de iubire" - ea este vizibilă mai ales în eseul despre Noica. Acolo cititorul poate identifica un gust amar care contaminează "exercițiile de admirație". Noica a intuit perfect problema pe care cei doi, Liiceanu și Pleșu aveau s-o înfrunte - pericolul de a renunța la cultură. Liiceanu scrie: "Pe scurt, și Pleșu și eu am pierdut meciul în unicul fel în care puteam să
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
oameni fără importanță) pot rivaliza prin profunzime și complexitate psihologică cu cele create de un Dostoievski sau un Thomas Mann. Dar, o privire mai atentă și avizată, scoate în evidență conexiuni discrete și îl relevă pe Moretti cel crescut în admirația filmul lui De Santis, (căruia i-a adus, de altfel, un subtil omagiu în Caro diario/Dragă jurnalule/ când a inclus, printre imaginile emblematice ale culturii vizuale ale secolului XX, și celebra secvență a dansului Silvanei Mangano) sau pe Moretti
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
mănînc părul și unghiile/ după ce mă sui pe cocoașa lui dumnezeu și-ncep în loc s-alerg călare pe el ca pe-o cămilă infatigabilă nemuritoare să mănînc tăbăcita cocoașa-a lui dumnezeu/ mă așez în fața oglinzii mă privesc cu multă admirație și pornesc încet încet să-mi scot ochii/ și mă-ncumet înmuindu-mi mîinile în căușile pline cu sînge de pe obraz să scriu poeme roșii pe aerul alb și tare al orizontului/ și atunci dona juana deja mai mult de
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
ar fi avut în rîndurile sale. Revenind la paginile scrise în memoria lui, să spunem că acest om minunat a lăsat în urmă o lumină caldă și o seninătate care răzbate în scrisul celor care îl evocă, dincolo de respectul și admirația lor față de acest mare cărturar. Cu un singur lucru nu putem fi de acord, deși înțelegem ce va să zică. Zigu, care era un specialist în alcătuirea unei ediții și un neobosit scotocitor prin arcanele Bibliotecii, nu făcea parte dintr-o specie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
emisiunilor Apostrophes, cum s-a spus, tocmai în asta constă. Eu nu sînt scriitor, regret acest lucru, dar această suferință veche, adîncă, ascunsă, nu m-a făcut să-mi fie ciudă, nu m-a acrit, dimpotrivă, mi-a stîrnit o admirație sinceră, dar nu prostească, și o nestăpînită curiozitate pentru orice persoană care a convins editori ca Gallimard, Fayard, Actes Sud sau Bernard Barrault să-și imprime numele lîngă al lor pe coperta unei cărți. Restul nu e decît muncă, lectură
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
o iluzie. Privind lucrurile mai de aproape, ne dăm seama că, azi, moștenirea lovinesciană apare frecvent primedjuită, că apele principiilor sale se tulbură din nou, într-un chip cu atît mai insidios, cu cît sînt păstrate aparențele recunoașterii, formele protocolului admirației, gata a luneca în poncif (deși nu lipsesc nici contestările ad oculos). Nu ne aflăm departe de un impas al lovinescianismului, adică al direcției estetice, inaugurate, pe tărîm românesc, de T. Maiorescu. Căci descendența autorului Pașilor pe nisip din fondatorul
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
și la antagonist. Două roluri a căror etichetă e interșanjabilă căci noțiunile de bine și rău sînt incerte. Fiindcă este vorba despre un pygmalion jovial, un ins obscur, dar plin de bani care continuă și la maturitate să trăiască în admirația talentului fostului său coleg de liceu, care a și uitat de pasiunea din adolescență. Cu o tenacitate formidabilă, amicul generos, binevoitor și dezinteresat, începe să-i netezească atent calea spre creația literară. Oferindu-i mai întîi o mașină extravagantă, omorîndu-i
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
apropiată decât orice făptură de Fiul ei și nedespărțită de El. Cu cât iubeau mai mult pe Dumnezeu, cu atât mai mult iubeau și cunoșteau pe Născătoarea de Dumnezeu. Iubirea Sfinților Părinți față de Maica Domnului a fost rod al cunoașterii, admirației și recunoștinței. Uneori Îi vedem Întâlnindu-se la niveluri teologice pentru noi cei mulți de neînțeles, exprimându-se Într-un limbaj tainic, Îngeresc, neaccesibil celor neinițiați<footnote Teoclit Dionisiatul, op. cit., p. 47 footnote>. Sfântul Simeon Noul Teolog ne Învață că
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
filocalici În colecția „Filocalia”, În limba greacă, la anul 1782, era cuprins de o nesătulă iubire pentru Maica Domnului. Deci, sfinții au avut o dorință nepotolită de preamărire a Împărătesei Cerurilor. Cu cât Înțelegeau din mărețiile ei, se minunau și admirația lor se transforma În iubire manifestată În imne și cântări. Și „tot ce nu puteau să prindă cu mintea, ci numai cu simțirea, devenea substanță a altor tresăriri și aclamații ale sufletului”<footnote Ibidem, p. 57 footnote>. Chiar prin plecarea
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
108). "Ce trib de zei" exclamă Aura Christi și înghesuie pe fiecare pagină cuvinte mari care afundă și mai mult eseul în obscuritate: "absolut", "limanurile supraomului", "miraculos", "olimp", "tectonica" primordială a ființei", "infinit", "idealitate" etc. Patetică, exaltată, orbită de atâta admirație și cu gândul la deviza Țvetaevei: Scrieți, scrieți, scrieți cât mai mult!", Aura Christi formulează și reformulează fraze infinite care nu pot sfârși decât în redundanță. Textul plutește deasupra semnificațiilor, eseurile eterogene nu ajung nicăieri sau, mai exact, se pierd
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
interpretării. Faptul însă că după ore istovitoare de spital medicii au puterea să-și transforme hobby-ul într-un act artistic profesionist (susținut extraordinar de Stryker Horomedica Osteonics și de Fundația Spitalul de Urgență), nu face decît să-mi amplifice admirația și respectul. Tradiția și umanismul se mai transmit încă în această breaslă. Marii doctori și profesori nu lipsesc de la nici o premieră teatrală. I-am regăsit, emoționați, și la Ateneul Român, plin pînă la refuz. Sobrietatea, eleganța și căldura purtau ceva
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
raportarea la grigorescianismul tardiv - la marile compoziții istorice, cu bărbați celebri, cu bătălii crîncene și cavalcade amețitoare, nu a fost tocmai ușoară și nici lipsită de importanță. Însă rapiditatea cu care a rezolvat proba de examen la Academia Julian, în admirația comisiei și chiar a bătrînului profesor 1, dovedește, fără prea mari îndoieli, că tînărul Stoenescu avea o excepțională dexteritate și o putere aproape naturală de a găsi cu promptitudine soluții convingătoare. Cel mai important moment din această perioadă, dar și
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
în limba franceză, L'onde rose: "Critica literară a observat, de altfel, că volumul lui Hérédia, Les Trophées, model de artă parnasiană, a îndeplinit un rol important în formația lui Macedonski. Evocarea bijuteriilor și a pietrelor prețioase, priveliștea cetății moarte, admirația trezită de vasul cizelat și de emailuri, "japonezeriile" și "egipțianismele" - cum le definește Adrian Marino - sînt motive stil Hérédia macedonskienizate în unele poeme de tinerețe (Castelul, Niponul, Vasul) și, mai cu seamă, în Rondelurile de porțelan. Reabilitarea formei fixe a
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
în momentul de față Shakespeare e pentru unii domeniu interzis tocmai pentru că e idolatrizat, iar pentru alții de asemenea interzis pentru că reprezintă valoarea în sensul incorect politic, pentru criticul britanic, dramaturgul e fundamentalmente tangibil. Adică viu, receptiv la reproș și admirație în egală măsură. Lui Kermode, unele expresii, monologuri, replici îi displac teribil; altele îl încîntă. Și pe unele și pe celelalte le discută, le reașază într-un context istoric, le problematizează cu instrumentele unei retorici istorice mai degrabă decît ale
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]