9,640 matches
-
națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. (...) ... ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 57. Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu există o problemă de drept reală și cu un grad ridicat de dificultate, pentru că instanța de sesizare solicită de fapt o soluție pe fondul cauzei, ce
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
analizării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este ținută să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
drept. ... ... 72. În considerarea argumentelor expuse, sesizarea de față nu este admisibilă, deoarece mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă poate fi utilizat doar ca urmare a întrunirii condițiilor restrictive de admisibilitate evocate, rolul său unificator putând fi exercitat numai în privința chestiunilor de drept noi, care se impun cu pregnanță a fi lămurite și care prezintă o dificultate suficient de mare în măsură să reclame intervenția instanței supreme. ... ÎNALTA CURTE DE
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
de înregistrare a sesizării: 1708/1/2022 Data înregistrării sesizării: 8.08.2022 Conținutul sesizării: 1. Dispozițiile art. 426 lit. b și art. 431 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că instanța care soluționează contestația în anulare are competența, în etapa admisibilității în principiu, să reanalizeze care dintre legile penale care s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport de o lege succesivă care nu a
COMUNICAT din 8 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207909]
-
a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, urmează a se stabili dacă: 1. Efectul suspensiv prevăzut de dispozițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 operează de drept în cazul văditei neîndepliniri a condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. a și lit. b și/sau a condițiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 77/2016? ... 2. Neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.
COMUNICAT din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207876]
-
art. 4 alin. (1) lit. a și b și/sau a condițiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 77/2016 poate analiza în cadrul acestei proceduri condițiile de admisibilitate menționate în precedent? ... Minuta deciziei nr. 42 din 27 iunie 2022 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Prahova - Secția I civilă, în dosarul nr. 2542/331/2020*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 6 alin.
COMUNICAT din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207876]
-
obligațiilor asumate prin credite, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă: 1. Efectul suspensiv prevăzut de dispozițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 operează de drept în cazul văditei neîndepliniri a condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. a și lit. b și/sau a condițiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 77/2016? ... 2. Neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.
COMUNICAT din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207876]
-
art. 4 alin. (1) lit. a și b și/sau a condițiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 77/2016 poate analiza în cadrul acestei proceduri condițiile de admisibilitate menționate în precedent? ... Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
COMUNICAT din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207876]
-
din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, paragraful 24, prin care Curtea a subliniat că legiuitorul, în materia căilor extraordinare de atac, are posibilitatea de a reglementa condiții de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei în care a fost pronunțată hotărârea, în acel caz fiind vorba despre hotărâri pronunțate în materie de carte funciară, sau Decizia nr. 532 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
7) pct. 2 din Codul de procedură penală, având următorul conținut: „(2) Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul de soluționare și dispune citarea petentului și a intimaților și încunoștințarea procurorului, cu mențiunea că pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală, petentul și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. […] (7) În cauzele în care s-
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
lit. e) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia, în procedura admisibilității în principiu a contestației în anulare formulate de autor împotriva Încheierii penale nr. 63 din 20 mai 2019, pronunțată, în camera preliminară, de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul penal nr. 2.421/107/2018/a1. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul
DECIZIA nr. 705 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250630]
-
atât, din caracterul nedevolutiv al recursului, care presupune că nu are loc o rejudecare a fondului, și din motivele de casare enumerate în art. 488 din Codul procedură civilă, reiese faptul că este o cale de atac limitată sub aspectul admisibilității, prin intermediul căreia se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii. ... 12. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că înfrângerea principiului egalității este motivată prin
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 - a art. 426 lit. a) și c)-h) din Codul de procedură penală, prin adăugarea condiției specifice referitoare la faza apelului, a pus capăt controversei din doctrină și jurisprudența cu privire la admisibilitatea contestației în anulare și în privința unor hotărâri pentru care legea nu reglementa nicio cale de atac sau reglementa calea de atac ordinară a contestației. Așa fiind, Curtea a constatat că în aceste condiții este înfăptuită justiția, sens în care
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
privește dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, susține că acestea sunt neconstituționale, întrucât numai unul dintre cei trei membri ai completului de judecată care urmează să soluționeze cererea este abilitat să se pronunțe asupra admisibilității în principiu, iar judecata se desfășoară fără citarea părților și fără participarea procurorului. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, menționează că unele motive de recurs în casație
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale. Excepția a fost ridicată de Rudel Obreja într-o cauză având ca obiect o cerere de recurs în casație aflată în etapa verificării admisibilității în principiu. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 încalcă principiile fundamentale privind statul de
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
echitabil, dreptul la apărare, precum și independența și inamovibilitatea judecătorilor. Consideră că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât numai unul dintre cei trei membri ai completului de judecată care urmează să soluționeze cererea este abilitat să se pronunțe asupra admisibilității în principiu, iar judecata se desfășoară fără citarea părților și fără participarea procurorului, în condițiile în care prevederile art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală îngăduie interpretarea potrivit căreia, cu ocazia verificării respectării dispozițiilor art. 438 din același
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
ci examinează dacă, în raport cu motivele arătate, sunt incidente cazurile de recurs în casație, antamând, astfel, judecata pe fondul cererii. De asemenea, arată că dispozițiile art. 440 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală prevăd că examinarea admisibilității cererii de recurs în casație se realizează „fără citarea părților și fără participarea procurorului“. Or, având în vedere că termenii „citare“ și „participare“ au accepțiuni complet diferite, s-ar putea interpreta că numai participarea procurorului este interzisă, nu și a
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
sunt supuse acestei căi extraordinare de atac. Față de specificul recursului în casație, legea impune condiții stricte cu privire la termenul de declarare, la cuprinsul cererii, la titularii căii de atac, precum și cu privire la procedura de verificare a admisibilității în principiu a căii de atac, în scopul asigurării unei rigori și discipline procesuale și al evitării introducerii, în mod abuziv, a unor recursuri care nu se încadrează în motivele prevăzute de lege. Arată, de asemenea, că formalismul aparent excesiv
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
se rejudecă fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii. ... 16. În ceea ce privește dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, față de critica formulată de autor, potrivit căreia examinarea admisibilității cererii de recurs în casație se realizează fără citarea părților și fără participarea procurorului, prin Decizia nr. 91 din 10 martie 2022, mai sus menționată, paragrafele 29-32, Curtea a reținut că - anterior modificării dispozițiilor art. 440 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
1) din Codul de procedură penală, reținând (în paragrafele 18-23 ale Deciziei nr. 591 din 1 octombrie 2015), că dispozițiile procesual penale ce reglementează soluționarea recursului în casație nu prevăd în mod expres neparticiparea procurorului la procedura de examinare a admisibilității în principiu a cererii. Așa fiind, având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 3 din 19 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
prin dispozițiile art. 440 din Codul de procedură penală apare ca fiind obligatorie, fiind aplicabilă în acest caz norma generală, respectiv prevederile art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală. Totodată, Curtea a observat că procedura de examinare a admisibilității cererii de recurs în casație, reglementată de dispozițiile art. 440 din Codul de procedură penală, nu prevede în mod expres că aceasta se realizează fără citarea părților. Curtea a reținut că prevederile art. 353 din Codul de procedură penală reglementează
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
prevederile art. 353 și 363 din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că acestea sunt norme cu caracter general aplicabile oricărei proceduri de judecată, în lipsa unor dispoziții speciale contrare. În aceste condiții, Curtea a constatat că în procedura admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație ar urma să fie aplicabile dispozițiile generale în materia citării, adică prevederile art. 353 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, potrivit cărora inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
art. 353 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, potrivit cărora inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente și, după caz, reprezentanții legali ai acestora se citează din oficiu de către instanță. Concluzionând, Curtea a reținut că examinarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație trebuie realizată cu citarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a părților, conform art. 353 alin. (1) din Codul de procedură penală, și cu participarea procurorului, potrivit art. 363 alin.
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
penală, și cu participarea procurorului, potrivit art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală. Aceasta, în condițiile în care, dacă intenția legiuitorului ar fi fost aceea de a exclude participarea procurorului și citarea părților din procedura de examinare a admisibilității în principiu a recursului în casație, acest lucru ar fi fost reglementat în mod expres în cuprinsul Codului de procedură penală, ca excepție de la dispozițiile art. 353 alin. (1) și ale art. 363 alin. (1). Curtea a observat însă
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
1). Curtea a observat însă că jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție relevă un aspect diferit de cel reținut de instanța de control constituțional, în sensul că, în toate cazurile, cererile de recurs în casație sunt examinate din perspectiva admisibilității în principiu a acestora fără participarea procurorului și fără citarea părților, conform procedurii prevăzute la art. 440 din Codul de procedură penală. Astfel, Curtea a constatat că lipsa aplicării dispozițiilor art. 353 alin. (1) și ale art. 363 alin. (1
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]