1,765 matches
-
izbitor dintre mediul de viață cu care era obișnuită și ceea ce vede acum o face să se gândească serios la faptul că, rădăcinile descoperite de curând o vor trage în jos și îi vor afecta viitorul. Ioana revine la părinții adoptivi, și pentru prima dată ia în serios vioara, aprofundând în special, teoria muzicii - materie față de care arătase până atunci dezinteres total. Avându-l profesor pe Modest Iftinchi, un talent recunoscut al viorii, depune o muncă asiduă și în 1973 Ioana
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > MAICA SUFLETELOR NOASTRE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 593 din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului În trup, o maică-avem de fiecare, Da-n Duh avem cu toții sus, la astre, O adoptiva Sfântă Maica Mare, O caldă Maică-a sufletelor noastre... * Pe toți ne ține Maica în frăție, Ne mângâie-n tristețea omenească Și deznădejdii noastre-i da tărie Durerea Ei din viața pământeasca. * Acolo sus, la Fiul, Maica Sfântă Ne pregătește
MAICA SUFLETELOR NOASTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355009_a_356338]
-
să absoarbă lucrări dintre cele mai complexe, departe de tendințele predominanțe comerciale ale majorității operelor de artă vehiculate în galerii locale. Privind astăzi retrospectiv, mi se pare că, atunci când ești exilat și încerci totuși să te inserezi într-o cultură adoptiva, precum cea canadiană, la vârsta maturității, riști să te izbești de rezistență, și să fii respins. Marea mea șansă a fost aceea însă de a nu fi la milă oficialilor culturali locali, ci de a putea să-mi prezint lucrările
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
cu toate rudele din sat, cu toate credințele și sărbătorile noastre, cu dealurile și câmpiile de-acasă, cu mirosul vetrei, cu freamătul pădurii sau mirosul fanului proaspăt cosit. Și astfel, în ciuda atâtor preschimbări impuse de traiul în noile noatre patrii adoptive, purtăm totuși pretutindeni, ascuns în noi, dorul nestins față de cei care suntem cu adevarat, sufletește, ca pe un însemn de recunoaștere fără greș, ca un indiciu definitiv al codului nostru genetic românesc. Mai puteți găsi amănunte pe website-urile: www.petrubotezatu
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
unde să câștige mai mult. M-am dus singură la orfelinat, nu era departe de noi, în plus aveam o vecină care avea șase copii, doi dintre ei îi dăduse chiar ea la orfelinat pentru a li se găsi părinți adoptivi. Mă lua cu ea adeseori. Dar o doamnă de acolo mi-a spus, după ce eu i-am povestit cât de greu îi este unchiului meu să mă întrețină, că nu se poate decât dacă vine el și spune că nu
EMA, UN INGER DE COPIL! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346199_a_347528]
-
despre noi că sântem sănătoși cu toții până în prezent ceea ce îți dorim și ție la fel. Gheorghiță află despre noi că am primit trei scrisori de la tine odată, pe ziua de 7 și ne-am bucurat tare mult dar Nenea (tatăl adoptiv al destinatarului, fratele autoarei scrisorii, n.mea) nu a fost acasă chiar în ziua aia a plecat și ne-a lăsat vorbă că dacă vine scrisoare de la băiat scrieții imediat că așteaptă răspuns de la noi. Gheorghiță am citit scrisorile și
MOŞTENIRE DE LA MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356061_a_357390]
-
de litoral. - Îmi pare foarte bine,eu sunt Mihai ! - Mihai ? Nu e un nume atât de potrivit ! Aici majoritatea suntem greci, o să te cheme Mikos ! Nu-i displăcea atât de mult ,înțelegea că acum locuia în altă parte ,iar părinții adoptivi doreau să-l denumească în alt fel. Și-un văr de-al lui ,plecat în America,devenise Nick, în timp destul de scurt .Nu-ți mai dorești neapărat să fii strigat pe numele adevărat, nu îți dorești decât să fii strigat
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
scria ea niciodată ci avea un caligraf. Însă caligrafia și otrava erau prietene bune în mâinile ei. Pe toți zeii! Dacă nu mi-ar fi fost mamă aș fi acuzat-o de moartea lui Augustus, însă eu și tatăl meu adoptiv, știți bine, nu ne-am înțeles prea bine niciodată! Divinul obișnuia să mănânce fructele unui smochin din grădina sa. Dulci... smochinele acelea! spuse Tiberius îngustându-și privirea cu subînțeles. Să revenim însă la problema noastră, spuse din nou împăratul, schimbând
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
extraordinar, într-o lume a discordiei, a dislocării, este faptul că Antologia doamnei Ligya Diaconescu unește scriitoare cunoscute atât în cultura română cât și în diaspora. Multe dintre cele intervievate sunt scriitoare de limba română, dar și de limba patriei adoptive, unitatea constând în calitatea actului literar. Întâlnim, de asemenea, scriitoare aparținând atât Ligii Scriitorilor, dar și Uniunii Scriitorilor, sau altele care aparțin atât Ligii cât și USR. Credem că e un câștig pentru cultura si literatura romană din aceste timpuri
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
China”. De condeiul scriitoarei nu scapă nici Ontario, apoi pe rând ne poartă în Arizona pe valea râului Colorado la Marele Canyon, apoi prin „uriașa metropolă Chicago” pe care îl numește „Orașul de sub nori”. Dar autoarea nu omite nici patria adoptivă, Canada, prezentând imagini de o frumusețe rară din ținuturile montane, dar și orașe ca Toronto și Ottawa. Lecturând volumul de impresii de călătorie „Frumoasele vacanțe” în care autoarea redescoperă arta reportajului turistic, realizezi câte frumuseți ne oferă natura și câte
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
experiență. Dar, chiar și așa, chiar având un statut legal la sosire (care nu e puțin lucru), totuși, începutul nu a fost simplu nici așa. De ce? Pentru că la început ești derutat de ceea ce te înconjoară, căci nu înțelegi complet lumea adoptivă. La vremea plecării noastre nici nu era atâta informație disponibilă cum este acum și n-am prea știut la ce să ne așteptăm. Un prag necesar este găsirea unui loc de muncă. Aici depinde de meseria fiecăruia, dacă e ușor
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
orașul de destinație. Cu momentul emigrării. S-a remarcat corect că motivațiile din perioada emigrației au determinat chiar compoziția exilului. Modul de comportare. Bănuiesc că diversele comunități românești au avut de răzbătut în mod diferit, în funcție de condițiile oferite de societățile adoptive. Exilul (de oriunde) ajunge deci să funcționeze în condiții foarte diverse, care depind de o grămadă de factori. Totuși, indiferent de aceste variabile, mi-ar place să cred că emigrația română păstrează același gen de implicare cu țara mamă și
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
sau vom fi. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care-și caută o altă patrie? Milena MUNTEANU: Cum sunt priviți cei ce-și caută o altă patrie? Întrebați cum sunt ei priviți de către țara adoptivă? Probabil că din nou, asta depinde atât de persoană, dar și de cei ce privesc, de țara în care emigrează. În Europa, cred că exilul românesc este mai criticat decât în Canada, de exemplu. De ce? Din multe motive. În primul
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
poamă. Sunt fiul, Codrului des Și-al florilor frate mai sunt, Sunt fătul din versuri cules Și frate al dorului sfânt. Sunt fiul acestor izvoare Și fratele râului lin, Sunt fiul eternului soare Și frate cu cerul senin. Sunt fiu adoptiv al durerii Și frate cu visele vieții, Sunt fiul tainelor serii Și frate cu umbra tristeții. Sunt fiul nebunului vânt Și frate cu doinele dulci, Sunt fiul acestui pamânt Și frate cu iarba din lunci. Sunt fiu al parinților mei
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
fenomenul, întrucât, dacă o țară lasă să îi curgă printre degete cu atâta nepăsare și ușurință elemente de patrimoniu, ce ar mai conta câteva milioane de copii care pleacă peste granițe și își uită limba maternă? Trăiesc într-o țară adoptiva, în care autoritățile cumpăra pe bani grei cultură, iar noi o vindem pe a noastră cu propriile mâini, așa cum, de altfel, ne vindem inteligență și valorile umane, mânate peste granițe de indiferență cu care sunt tratate în propria lor țară
PATRIMONIUL NATIONAL SOS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353236_a_354565]
-
aceea ne-a trimis soarta să participăm amândoi la acel seminar. De atunci nu ne-am mai despărțit și uite că au trecut deja șase ani. - Mulți înainte și cu multă dragoste și fericire! - Mulțumesc. - Aveți iată și o fiică adoptivă, care peste câțiva ani vă va aduce și nepoței. - Deocamdată să se facă bine și vom vedea după aceea ce va mai fi. Terminară de servit prânzul și Ștefan îi propuse doamnei Trifan să servească cafeaua la barul din salonul
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
Prima ediție fusese tipărită în 1941, anul intrării noastre în războiul antisovietic, fără cine știe ce accente ale politicii vremii, însă mediul de baștină din care provenea scriitoarea, unul rural și modest n-a contat, autoritățile comuniste luând drept criteriu pe cel adoptiv și care se „arunca sus” biografic, partinic și profesional, într-o Românie decadentă și reacționară, cu forțe politice de aceeași coloratură și care se face „vinovată” de nivelul de dezvoltare pentru care arătatul cu degetul este cel dinainte. Vinovații sunt
SCRIITOAREA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354246_a_355575]
-
genunchi, în adorație pioasă înaintea acestui mic Copil prevestit de îngeri și născut în chip atât de minunat de blânda și frumoasa ta Soție. Era Dumnezeu, dar un Dumnezeu făcut om, care acum ședea în brațele tale. Era fiul tău adoptiv pe care L-ai iubit încă dinainte de a se naște, pe care L-ai așteptat cu emoție firească și pe care acum aveai dreptul legitim de a-L ține cu respect în brațe, a-L strânge la piept, de a
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
niciodată de mine și veniți, veniți cât mai aproape, în brațe cu Acela care s-a oferit să mă răscumpere. Numai voi îmi puteți opri lacrimile și-mi puteți reda strălucirea feței și pacea sufletească. Veniți, veniți scumpii mei părinți adoptivi, veniți alături de mine și-n mine, împreună cu Pruncul Isus pe care-L ador ca pe Unicul Mire cu care mă voi logodi în curând, la nunta din ceruri! * CEZARINA ADAMESCU 19 martie 2012 SOLEMNITATEA SFÂNTULUI IOSIF Referință Bibliografică: CÂTEVA MEDITAȚII
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
ar dori erou Trecem azi printr-un baraj de foc, Și-ncă mai avem pân’ la potou Pe noi ne-a strâns în chingi furtuna Masca-n sine este un motiv Să legitimăm de fapt minciuna Ca pe fiul nostru adoptiv Alții-n urma noastră-au să se nască Fiecare are dreptul să viseze Până intră-n albia firească Lucrurile, o să mai dureze Ai făcut la București o haltă Le vei duce darea ta de seamă Statuia nu se naște fără
RAPORT DE COMPLEZENŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354723_a_356052]
-
iar viața lor țese istoria și traiectoria societăților umane în care au poposit, s-au integrat și asupra cărora și-au pus amprenta. Viața românilor din Occident este un amestec armonios de cultură și tradiții natale, cu cele ale țării adoptive”. Din motive subiective, ca emigrant, dar mai ales din motive obiective ca un cititor care reflectează asupra celor citite, apreciez în mod deosebit această carte pentru ineditul ei,căOctavian Curpaș știe săpunăîn valoare însemnătatea faptului aparent minor, care se scurge
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
pentru că în ea trăiește puterea Duhului lui Dumnezeu). Crezând în cuvântul făgăduinței dumnezeiești, care îi numește pe toți cei ce urmează învățăturile lui Iisus Hristos drept „prietenii" și „frații" lui Iisus Hristos (cf. Romani 8, 17) și prin El fii adoptivi ai lui Dumnezeu, Sfânta Biserică, mărturisește căile pe care lui Dumnezeu I-a plăcut să conducă omenirea căzută și moartă spre refacerea unității în duhul harului și al vieții. De aceea, pomenindu-i pe proorocii care reprezintă perioada Vechiului Testament
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
supără pe nimeni, iar ei, puțini îi pot stinge neliniștea și supărarea!”, mărturisește Brândușa Covalciuc, interpretă de muzică populară. Dar, din glasul și privirea de cobalt, a Mariei Șalaru nu răzbate tristețea! ,, Este o mamă minunată”, spune despre ea fiica adoptivă, Alexandra, „un om absolut admirabil. Îi știu frământările și bucuriile, dar foarte rar se exteriorizează, așa încât buna dispoziție este dăruită publicului pentru care cântă. Este un om puternic, perseverent, are încredere în propriile forțe. A avut întotdeauna grijă ca publicul
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
când mai văd câteodată grămezi de semințe pe arii, anevoie pun capăt fierbintei dorinți de-a le atinge cu fața. Zelică era un coleg de-al meu din clasele primare. Neputând să facă copii, și dorindu-și unul, părinții lui adoptivi, care lucrau în cadrul colhozului, l-au luat de crescut la o vârstă pe care abia și-o mai aducea aminte. Fiind cel mai bun prieten a lui, stăteam toată ziua împreună, mai ales în vacanțele de vară, când ne petreceam
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
toată ziua împreună, mai ales în vacanțele de vară, când ne petreceam timpul pe la coliba tatălui său, unde era paznic la pepeni, păzindu-i cu arma de vânătoare la spate. Îngrijorați să nu-i lipsească ceva copilului, afecțiunea părinților săi adoptivi era așa de mare încât devenise aproape sufocantă. Deși o ducea foarte bine în sânul noii sale familii, care-i făcea mai toate poftele, cocoloșindu-l, numai ca să-i intre în voie și să nu-l supere cu ceva, ghiftuit
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]