695 matches
-
minge, ochii strălucitori, de ființă mereu la pîndă, și felul În care Își Încrețește nasul, atît de drăgălaș. Uneori, doar așa, de amuzament, Îi pun o băsmăluță pe cap și i-o Înnod sub bărbie, și cred că, dacă zic adorabil, am spus tot. Mama ! În partea cea mai de sus a unui perete erau două ferestruici. Geamurile erau negre de funingine și praf și abia dacă se vedea prin ele, Însă și-a putut da seama că e Încă noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
urîtă, are parte de aceeași deferență obișnuită. O reverență adîncă, o piruetă cavalerească, două șfichiuituri rapide În aer și Puterea gîndirii pozitive și Artrita și bunul simț se află la picioarele ei. Bravo, bătrîne amice Athos, bravo. Însă cele mai adorabile momente ale lui Norman se Întîmplau În zilele ploioase, cînd nu erau clienți În magazin, iar el se plimba pe coridoare Înarmat cu un pămătuf din pene de curcan, și ștergea praful În dreapta, ștergea praful În stînga, fredonînd sau fluierînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
uite la ăștia, Joe, nici o carie”. Exact ca băiețelul din broșură, care spune, zîmbind larg „Uite, mami, nici o carie !” Uite, mami, nici o carie. Of, Flo, drăguța de Flo, avea ea țăcănelile ei, țăcăneli care Îmi par cît se poate de adorabile acum, mersul ei ciudat, sforăitul ei asurzitor, laptele ei cu gust straniu. Nici o carie, doar amintirea, corozivă, ca o carie. Constat că nu mai rîdeți la glumele mele. Nu vi se mai pare amuzant ce spun ? Odată ce am avut acces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Început tusea și foiala obișnuite. Apoi proiectorul a Înviat iar zumzăind și a Început parada Îngerilor. De această dată a fost Pisicuțe Înnebunite după bărbați, unul dintre filmele mele preferate. Două frumoase costumate În pisici, cu niște favoriți și urechi adorabile, se chinuiau să prindă un bărbat costumat În șobolan, sau poate un șoarece. L-au fugărit nu știu cît timp printr-o casă enormă, practic un conac, Însă el era mult mai agil decît ele, sărea peste mobilă, se cățăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
zici de așa o chestie? — Eu zic că șobolanii sunt ceva așa de scârbos! spuse Eva, fără să stea măcar o clipă pe gânduri. Sally râse și-i puse o mână pe genunchi. — Of, Eva, draga mea! murmură ea. Ești adorabil de prozaică, pe cuvânt! Nu, n-am de gând să te duc înapoi pe Parkview Avenue. Vii la mine acasă, să bem un pahar și să luăm masa împreună. Pur și simplu mor să te văd în pijamalele alea galben-lămâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
înțelegea importanța stimulării clitoridiene ca aspect coro-nu-știu-cum al unei penetrări interpersonale cu adevărat satisfăcătoare? Erau oameni cărora încă li se mai părea apetisantă. Așa erau Patrick Mottram și John Frost, cel care o învăța olăritul, iar Sally spusese că era adorabilă. Eva rămase așa, așezată și privind în gol, în golul dintre suportul pentru vasele spălate și mixerul Kenwood pe care Henry i-l luase de Crăciun, și se gândi la Sally și la privirea ciudată pe care i-o aruncase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Eva se schimbase în pijamaua ei limonie. Sally stătea în cadrul ușii de la dormitorul soților Pringsheim, fuma o țigară și îi urmărea mișcările cu o premeditare senzuală care o făcuse să roșească pe Eva. — Draga mea, ai un corp așa de adorabil! îi spusese Sally când Eva se întorsese grăbită și se năpustise în pantalonii de pijama, ca să evite să lase la vedere gaura pe care o avea în chiloți. N-ar trebui să-l lași să se veștejească degeaba. Chiar crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
felul de proiecte și contracte care de care mai atrăgătoare. De felul ei era o zăpăcită, frumoasă, talentată, dar plutind de când o știu în nori parfumați înșelată de prieteni, de amanți, părăsită de soț. Rămasă cu un copil, o fetiță adorabilă, de la ultima aventură, era ca o corabie în derivă pe vreme de furtună, fără pânze, fără cârmă, fără busolă. Mie situația asta disperată a ei mi-a prins bine, dedicându-mi toată energia și toate gândurile pentru a salva ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
gospodăria noastră" a surorii, a nepoatei și, într-un fel, a mea. Am tăiat toate cheltuielile nesăbuite, am pus ordine în conturi și la bănci, am "periat" lista "prietenilor și adoratorilor", am devenit, în concluzie, impresarul unic și general al adorabilei mele surori. În paralel, mi-am luat în serios și atribuțiile de mătușă, de fapt de mamă, pentru nepoțica mea, un copil nespus de frumos și de tandru, care îmi semăna nu numai fizic, ci și în gesturi și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
viitor asigurat. Sora continua să aibă succes, să fie căutată, iar nepoata înflorise într-o adolescentă gingașă, dulce și nespus de frumoasă, blondă, cu ochi albaștri, calzi și mângâietori, cu un trup armonios, cu un mers de prințesă un Frăgezel adorabil pe care o păzeam ca pe ochii din cap. Mă iubea mult și eu la fel, eram mamă și fiică, eram prietene, tovarășe de joacă, de povești, de plimbări, de vise. Dându-mi seama că o atrage muzica, mergeam des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să le completez... numele, ocupația, cea mai apropiată rudă în viață... am avut de ales. Puteam fi Resi Noth, muncitoare la fabrica de țigări, cu nici o rudă nicăieri. Dar puteam fi Helga Noth, actriță, soția unui dramaturg din S.U.A., frumos, adorabil, strălucit. Spune-mi..., zise ea aplecându-se spre mine, pe care din două s-o fi ales? Iartă-mă, Doamne! am acceptat-o încă o dată pe Resi ca fiind Helga mea. De îndată însă ce-a primit această a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
băură. Generalul se amețise de-a binelea, păstrând totuși dignitatea. Voia cu orice chip să vadă relațiile între Felix și Georgeta mai cordiale. - Mă rog matale, insistă el pe lângă Felix, care se simțeajenat, Georgeta e o perlă, e o fată adorabilă, pe care țiu s-o cultivi, te invit s-o cultivi. Îmi datorești această finețe. Predau în mâinile dumitale o pupilă scumpă. În tot acest timp, moș Costache, mulțumit că scăpase de insinuațiile lui Stănică, mânca harnic și bea mereu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cărui birjar, impacientat, plesnea din bici. Gîndește-te mai bine! Norodul te așteaptă, de ce nu vrei să mergi? De altfel, orice sfânt se retrage câtăva vreme în pustiu, într-o chilie, ca să se purifice. Dacă vrei, te ducem într-o mânăstire adorabilă, unde vei putea medita absolut singur. Nu vin acolo decât îngeri îmbrăcați în alb, dimineața la nouă și seara. Acolo este locul dumitale, maestre! - Și e pustiu? - Pe onoarea mea! Mai pustiu ca-n Thebaida. Un cap zbârlit se lipi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Am auzit la radio și mi-am Închipuit c-o să veniți. La radio au spus că s-a-ntîmplat la miezul nopții, așa că am un alibi. Locuiește o stradă mai Încolo și pot să-l chem pe loc. Kathy era o fată adorabilă și nu știu cine ar fi putut face o asemenea chestie. Voi, băieți, nu veniți de obicei cîte doi? — Ai terminat? — Nu. Alibiul meu este avocatul meu, care Încă mai stă o stradă mai Încolo și e foarte bine văzut la Uniunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de inteligentă, cît era de dulce, cît era de duioasă copila asta. Julius o Întreba mereu: și mai cum era? și ce mai făcea? și ar fi ascultat-o la nesfîrșit. Chiar dacă povestea aceleași Întîmplări, folosind aceleași adjective, duioasa, dulcea, adorabila Cinthia. Mai veneau și medicii; veneau Împreună, o dată pe săptămînă și-l examinau din cap pînă-n picioare. Apoi stăteau de vorbă o groază de timp, acolo, În fața lui, dar el era cu gîndul la Cinthia. Lăsau o grămadă de rețete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se vadă din nou și pictorul a făgăduit să continue tabloul a doua zi. Acasă Îi aștepta o scrisoare din Franța, de la doamna pentru Vilma. Scria că primiseră scrisoarea de la Julius chiar cînd se pregăteau să plece din Madrid; era adorabilă, Încîntătoare, Îl rugau să le mai scrie. Erau pe Coasta de Azur, dar timpul nu era prea bun. Santiaguito făcuse cunoștință cu o fată de vîrsta lui, italiancă și nu voia să mai plece de acolo În ruptul capului, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care urlă În loc să cînte, fără să se teamă de ridicol și mai aude un glas minunat de partea cealaltă: glasul lui Susan, care cîntă Încetișor și are un timbru foarte plăcut, de parcă ar crede că Dumnezeu o ascultă cu adevărat. „Adorabila mea ipocrită, Își spuse: și-a pus În cap să fie caritabilă și pînă la urmă o să reușească tot prefăcîndu-se cu atîta zel“. Dar chiar În clipa aceea cineva Îl apucă ușor de braț, e Arminda: „La pagina douăzeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mult ca el de Încîntătoarea neatenție a lui Susan: „Dar, draga mea, Îi spuse, supa pe care o mănînci e rece și așa trebuie servită“. O iubi și mai mult cînd ea Își sprijini cotul de masă cu un gest adorabil și-și Îngropă bărbia În palmă, deschizînd niște ochi imenși și distrați și făcînd un efort disperat de a se Întoarce la realitate și de a-și aduce aminte că gazpacho este un fel de supă care-i place lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ai distrus viața, nenorocitule“. Gerry și Kelvin se mișcau incomozi. Jack strica toată distracția de vineri seara. Dă-o-ncolo, spuse Kelvin, într-o încercare violentă de a întoarce lucrurile în direcția corectă. Nu vi se pare că Ashling e adorabilă? —Minunată. Ca o soră mai mică drăguță, aprobă Gerry. Și arată și bine, adăugă Kelvin generos. Doar că nu te dă pe spate ca Lisa sau Mercedes. O vagă senzație de disconfort îl încerca acum pe Jack. Ashling îl făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ori la Paris, Întîlnindu-se În baruri de hotel așa cum alții se Întîlnesc pentru a se duce la cinema. Iarna trecută se plimbau Între Bursă și Operă și, Înainte de a Închiria o cameră la Ambasador-Concorde, Catriona Îi spusese pe stradă, cu adorabilul ei accent, exact cum ar fi cerut cuiva care se duce la cumpărături să-i aducă o surpriză: „N-ai vrea să mi-o tragi?“. Că doar nu degeaba lucra Catriona În publicitate. Avea simțul formulei concise. Faptul că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să Înțelegeți singura parte ceva mai cărnoasă care se lăsa văzută Între tivul rochiei și șosete. Cele care purtau deja ciorapi de nylon erau rare. Mi-aduc aminte de o familie numeroasă ale cărei două fete mai mari erau niște adorabile liceene care cu siguranță l-ar fi inspirat pe Francis Jammes: aveau niște picioare de alabastru. Am reușit uneori să Îngenunchez alături de ele pe pernele băncii unde se ședea În așteptarea Împărtășaniei. Îi aduceam lui Hristos ofranda sentimentelor caste pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
corespondență abundentă care Îi reproșa că alesese Frumoasa roșcovană, un titlu care putea oferi pricină de scandal În clasă și putea Îndemna la visări primejdioase. În acest poem, apare rațiunea, rațiunea arzătoare: ea are aspectul fermecător, scrie Apollinaire, al unei adorabile roșcovane. Nu e Într-adevăr fermecător? Și nu era oare un bun procedeu de a-i pregăti pe elevi să abordeze mai tîrziu rațiunea după Kant? Datorită tinerilor preoți de la Colegiul Saint-Marc, am Început să mă deblochez un pic. Aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de interes aducerea În atenția opiniei publice ceea ce ziariștii, cel puțin trei sferturi dintre ei, cunosc de mult câte ceva. A fost moartea lui Malin firească? A fost ajutat să moară? Este vorba de un asasinat? ținând cont că acel copil adorabil a fost fiul unui deținut politic și cunoscut oponent al comunismului și lui Ceaușescu personal. Să dăm puțin istoria Înapoi apelând la memorie, deoarece acte scrise nu sunt, si sa notam că În noaptea de 21-22 decembrie 1986, În jurul orei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
izvorăsc lacrimi În ochii lui, am Început și eu să plîng, căci emoția și dragostea i se citeau atît de limpede În priviri În timp ce rostea cuvintele. Annabel și Sadie au purtat coșulețele cu petale de flori, amîndouă peste măsură de adorabile În rochițele lor de domnișoare de onoare, cu părul strîns În codițe, și arătînd extrem de serioase În timp ce pășeau spre altar, dar izbucnind În chicoteli la jumătatea drumului, căci toți invitații Își Înșfăcaseră aparatele de fotografiat ca să le facă poze. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ca, de pildă, despre cărți, știri și cunoscuți de-ai noștri. Sporovăim și rîdem. Nu aducem niciodată vorba de chestiuni importante, cum ar fi cele privindu-i pe Michael, pe Dan sau pe copii, mai puțin poveștile despre cît de adorabili sînt aceștia și ce lucruri amuzante au mai făcut. Pe vremuri, credeam că Linda nu era de acord cu mine, că ea considera că știe cel mai bine și că se pricepe mai bine la toate, inclusiv la creșterea copiiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]