1,941 matches
-
le cer uneori copiilor compuneri scurte cu titlu dat: „Povestea unei lămâi care voia să fie dulce”, „Povestea unui miner căruia îi era teamă de întuneric”, „O zi a mea la bătrânețe”. Am scris aceste rânduri cu o intenție concretă, adresarea acestei rugăminți: să criticăm școala în continuare, dacă vedem că cei mici nu sunt atrași, în ciuda dorinței lor de a cunoaște, ca și a susținerii noastre și a respectului pentru studiu. Dar să criticăm școala pentru modul în care transmite
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi () [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
15). Demersul generic al interviului este îndreptat spre un intervievat de la care se vizează obținerea de date utile în informarea lectorului. Jurnalistul care adresează întrebările are un rol activ, neblocându-se în a fi doar un simplu spectator al unei adresări a intervievatului către un public. În aceeași linie, intervievatul este o persoană care are ce spune și care chiar spune ceva lectorului interesat de tema, subiectul, problematica abordată ca răspuns la întrebări ori ca o completare de comentarii, explicații, explicitări
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
nevoile și interesele elevilor, antipatie unilaterală sau reciprocă). Profesorul va căuta să promoveze acele relații pozitive dezirabile, în defavoarea celor negative, indezirabile pentru rezultate bune în actul de instruire. El va trebui să-și revizuiască permanent propria atitudine și modul de adresare către elevi, în vederea obținerii de rezultate optime. Este o realitate astăzi faptul că nu numai elevii învață de la profesorul lor, ci și profesorul învață de la elevii săi. Acei profesori care nu acceptă această realitate actuală și se vor comporta conservatorist
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ () [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
hazardului morții. Salvarea sufletului, care se face în ceruri, la vamă, în conformitate cu mărturia celui din dreapta lui Dumnezeu, este pe Terra, echivalentă artei, Vita brevis, ars longa: „primește / această felie de viață, / întinsă / pe această felie de pâine / unsă cu moarte”. Adresarea este făcută unui cititor ipotetic, precum Miron Costin, ascendent spiritual, de la care poeții au luat dragostea de a-și chema din textul pe care l-au scris, cu o voce deșteptătoare, plină de dragoste, cititorul (când acesta crede că nimeni
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
circuitul comunicării chemări (la grevă, la solidaritate etc.). Organizațiile umanitare elaborează proclamații. Indivizii își dau de înțeles. Producțiile literar-filosofice propagă tâlcuri. Tot ce există poartă, capătă sau menține o semnificație. Toate aceste situații de întâlnire interumană sunt caracterizate de o adresare. Suportul intern pe care se sprijină adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje (Vladutescu, 2006). Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
circuitul comunicării chemări (la grevă, la solidaritate etc.). Organizațiile umanitare elaborează proclamații. Indivizii își dau de înțeles. Producțiile literar-filosofice propagă tâlcuri. Tot ce există poartă, capătă sau menține o semnificație. Toate aceste situații de întâlnire interumană sunt caracterizate de o adresare. Suportul intern pe care se sprijină adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul viață. 2 puncte 4. Precizează tema dialogului dintre personajele din textul dat. 4 puncte 5. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe. 4 puncte Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Centrul Național de Evaluare și Examinare Probă scrisă - Limba și literatura română Varianta 10 2 6. Menționează o modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text, justificând răspunsul printr-o secvență
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
și să dezvolte subiectul propus. REZOLVARE Subiectul I subit = brusc, neprevăzut; melancolia = tristețea, nostalgia. Cratima marchează căderea unei vocale și rostirea într-o silabă a două cuvinte diferite. De câteva zile, Marin învață mai cu viață. Sfârșitul vacanței. Mărci ale adresării directe din text: verb la modul imperativ - dați și substantiv în vocativ - domnule. O modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text este caracterizarea directă: „ȘTEFAN (scuturându-se din melancolia care i-a cuprins pe toți): Bună treabă mi-ai
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
circuitul comunicării chemări (la grevă, la solidaritate etc.). Organizațiile umanitare elaborează proclamații. Indivizii își dau de înțeles. Producțiile literar-filosofice propagă tâlcuri. Tot ce există poartă, capătă sau menține o semnificație. Toate aceste situații de întâlnire interumană sunt caracterizate de o adresare. Suportul intern pe care se sprijină adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
reține unele dintre cele mai relevante figuri ale lumii românești, nelipsind cele ale lumii mondene, „cu vălătuci, ifose, damfuri și fitze”. Sunt urmărite înainte de toate forțele interne ce mișcă angrenajul stilului ce face nota distinctă a unei formule existențiale. Organizarea adresării este aceea a scrisorii publice îndreptate către o persoană și aflată la dispoziția tuturor. Radiografiile epistolare vibrează către o nuanță ce se transformă în amprentă, în efigie a personalității. Mihaela Rădulescu este evocată-invocată astfel: „genul ideal de femeie pentru gustul
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
să irite pe nimeni. Totuși, în ordinea realității, autorul încearcă să dreagă busuiocul printr-un gest salutar și arată: „Nu vreau s-o supăr nici pe Andreea Berecleanu”. În linia aceleiași lecturi a comparabilelor pentru descoperirea incomparabilului, ne oprim la adresarea mângâietoare către Gheorghe Dinică și emitem o ipoteză. Acest răvaș este, în fapt, o dublă și egalitară evocare, a lui „nenea Gigi” și a lui Ștefan Iordache: „Ne-ai părăsit nu la mult timp după fratele și prietenul Ștefan Iordache
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
despre cel al persuasiunii”, se manifestă mai mult „capriciile oamenilor (persuasiunea) decât rațiunea lor (convingerea rațională)”. A În persuasiv prezidează emoționalul. După cum se vede, în raport de capacitățile intelectuale ale celor doi „cititori” (Ipingescu și Jupân Dumitrache) registrul persuasiv de adresare este unul adaptat. Receptarea lor este una auto-persuasivă. Pe demersul persuasiv, ei grefează o achiesare auto-persuasivă. Ei sunt de acord necondiționat și consimt ca și cum jurnalistul ar fi unul de-al lor: „vezi cum vine vorba lui: să nu mai mănânce
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
se limiteze la semnificația textului, a lexemelor. Din această perspectivă interpretarea celor două personaje caragialiene este una defectuoasă, eronată, bazată pe comprehensiunea deficitară a unor lexeme și pe gândirea în afara sensului textului de bază. Interpretarea comică pierde lucrul textului, direcția adresării și mesajul de profunzime. Persuasiunea și interpretarea eronată sunt două dintre sursele comicului caragialian. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
te-ngrop în mine,/ Tu, îndepărtată mea singurătate,/ Și ocolindu-te, la amândoi fac bine,/Târziu când toate fi-vor judecate” („Cântec de ziua noastră”). În cadrul acestei lumi ce se întoarce spre sine, căutând valori, se delimitează câteva modalități de adresare și de răspuns. Materia lirica este modulata în tonuri elegiace: litanie, spovedanie, rugăciune și cântec de leagăn. Volumul conturează o viziune elegiaca unei lumi a onestității, a onoarei, a cuvântului dat. „Imnurile fățărniciei” este cartea unui poet reflexiv, acaparat de
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
circuitul comunicării chemări (la grevă, la solidaritate etc.). Organizațiile umanitare elaborează proclamații. Indivizii își dau de înțeles. Producțiile literar-filosofice propagă tâlcuri. Tot ce există poartă, capătă sau menține o semnificație. Toate aceste situații de întâlnire interumană sunt caracterizate de o adresare. Suportul intern pe care se sprijină adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
declarații, susțineri, conferințe de presă, luări de poziție. Aceasta este o situare în câmpul realității cotidiene și se bazează pe ideea că aici scriitorul este om și nimic mai mult. Ce-a de-a doua convenție reține ca situație specifică adresarea realizată de scriitor prin intermediul operelor sale. În jurnal sunt mobilizate două existențe. Ele se exprimă în cadrul unuia și aceluiași discurs prin intermediul unui mesaj existențial modulat social și ficțional. Cuvântul diaristului („jurnal”-istului) are o dublă rezonanță și un conjugat efect
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
ajutorul cuvintelor, vorbirea lor este greu descifrabilă reflexiv. Fotojurnalul instantaneu este o specie foto-narativă în care epicul se îmbină cu instantaneul fotografiei. Este o modalitate de a trăi în literatură și de a face literatură din trăire. Acest tip de adresare literară este o contribuție paradoxistă importantă la sincretismul artelor. Pentru Florentin Smarandache fotojurnalul instantaneu este un mod de a trăi, este un element de formulă existențială. Fotojurnalul face parte din viață și în același timp face parte din literatură: el
FLORENTIN SMARANDACHE: Extensica şi estetica paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339641_a_340970]
-
se configurează chipuri și oameni strălucitori așezați în locuri unde se întâmplă lucruri de rezonanță esențială. Scena este învăluită în cuvinte evocatoare și purtătoare de conotații de plecăciune și smerenie. Acum prozatorul dovedește o remarcabilă capabilitate de a păstra sfiala adresării și ispitirea rugăciunii în limitele literaturității. Intervenții narative, precum „Vânduți pe doi Hristoși”, „Rugăciune”, „Preotul de familie” sau „O ursitoare a Sfântului Scaun” ilustrează potențialitatea de a face din smerenie și modestie o experiență estetică. Cele trei stiluri nu se
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
clar. Să pun ștampila pe cineva împotriva lui Sorin Oprescu la primăria generală și împotriva lui Robert Negoiță la Sectorul 3. Era ceva în modul în care Oprescu arunca vorbele, din colțul gurii, cu o formă de aroganță mascată în adresări aparent respectoase. O spuneam și cu alte ocazii, din gura acestui individ, doamnă sună tot timpul a madam încărcat de silă, vă rog are tot timpul accentul acela de dă-te drecu d'aci' al taximetriștilor care înjură șoferițele prin
Revolta dusă niciodată la capăt în țara minciunilor sponsored () [Corola-blog/BlogPost/339122_a_340451]
-
în lumina viitorului”, „Curs de viață spirituală” (vol. 1, 2 și 3), „Oameni mari din Vechiul Testament”, „Viața de familie”, „Să ne cunoaștem crezul”. „Alege viața” - o carte apel Cartea lui Iosif Țon - „Alege viața” este un strigăt, un apel, o adresare plină de căldură și sensibilitate către orice om, pentru a merge în direcția cea bună, a-L alege pe Hristos și a urma destinul celor ce vor fi mântuiți. De fapt, „Alege viața” nu este o carte, ci un mesaj
OPT PREDICI, UN SINGUR VOLUM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341834_a_343163]
-
pe vremea mea'' în discuție cât pentru a evoca o altă lume. Am fost foarte bucuroasă atunci când ,,Tata'' M.O. colega mea poreclită așa din cauza domnului profesor de limba română care privind-o de la catedră a folosit o formulă de adresare mai puțin obișnuită ,,măi , tată, măi'' și așa a primit botezul, a luptat să ne aducă pe noi cei care aproape tot timpul eram prea ocupați cu noi înșine în băncile părăsite de ceva vreme, pentru câteva ore. La douăzeci și cinci
ÎNTÂLNIRI de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342325_a_343654]
-
mine... Nu cred că m-ar fi acceptat, dar, când e vorba de puțină dragoste... Poate voi avea timp să trec pe aici. O încercare moarte n-are!" - Sărut mâinile, scumpă domnișoară! Vă rog să-mi iertați nefericita modalitate de adresare! In fine, am reușit să-i readuc zâmbetul pe buze și ne-am înțeles de minune. A priceput rapid despre ce-i vorba. Am oferit jumătate din suma pentru o zi pe cameră, fără înregistrare și chitanță și, la invitația
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
mai ascundem după scuze și motive, ci să căutăm ocazii pentru atingeri, zâmbete, surprize, cadouri și cât mai multe îmbrățișări (de minimum 30 de secunde fiecare). 2.Să ne reîmprospătăm memoria relațională și erotică - pofta vine mâncând, motiv pentru care adresarea unor întrebări despre începuturile relației pot aduce la suprafață din memoria noastră multe trăiri și senzații plăcute. Vă încurajez să răspundeți cu cât mai multă sinceritate la următoare întrebări: Care a fost primul gând care v-a trecut prin minte
Noi trei în patul conjugal. Eu, tu și încă ceva () [Corola-blog/BlogPost/337709_a_339038]
-
aprobarea cererii de acordare a ajutorului; ... 4. declarația pe propria răspundere a solicitantului prin care se obligă să folosească ajutorul aprobat numai în scopul pentru care a fost solicitat, iar în caz contrar se obligă să îl restituie; ... 5. dovada adresării către sistemul public de asigurări de sănătate pentru care a optat solicitantul și răspunsul primit; ... 6. dovada privind cheltuielile efectuate sau care urmează a fi efectuate; ... 7. adresa de răspuns a colegiului teritorial cu privire la cererea de acordare a
DECIZIE nr. 25/2CN din 6 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292400]
-
în De musica respectivul aspect este prezentat la urmă), iar faptul că De dialectica nu este un dialog, decurge - așa cum a explicat Augustin în Retractationes - din caracterul de schiță al acestei opere. Însă tonul predominant al discursului, ilustrat prin abundența adresării la persoana a II-a singular, este cela al magistrului către discipolul său, ceea ce face dovada evidentă că, într-adevăr, autorul avea intenția să-i dea forma unui dialog. În sfârșit, argumentul cel mai concludent în sprijinul paternității este prezența
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]