1,908 matches
-
parametri importanți, deoarece de acestea depind succesul întrebuințării adsorbantului pentru scopul propus. Un bun adsorbant trebuie să reziste la multe cicluri, fără să-și piardă capacitatea de adsorbție inițială. Pierderile da capacitate sunt nedorite, o ușoară creștere a capacității de adsorbție se observă după un anumit număr de cicluri. Adsorbția detergenților. Detergenții sunt partea constituentă principală a majorității apelor reziduale. Printre aceștia, cei mai răspândiți sunt alchilenbenzenii sulfonați care au un volum molar hidrodinamic de mărime medie. Conducerea procesului adsorbției detergenților
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
pentru scopul propus. Un bun adsorbant trebuie să reziste la multe cicluri, fără să-și piardă capacitatea de adsorbție inițială. Pierderile da capacitate sunt nedorite, o ușoară creștere a capacității de adsorbție se observă după un anumit număr de cicluri. Adsorbția detergenților. Detergenții sunt partea constituentă principală a majorității apelor reziduale. Printre aceștia, cei mai răspândiți sunt alchilenbenzenii sulfonați care au un volum molar hidrodinamic de mărime medie. Conducerea procesului adsorbției detergenților pe coloană adsorbantă, a dovedit superioritatea adsorbanților reticulați în comparație cu
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de adsorbție se observă după un anumit număr de cicluri. Adsorbția detergenților. Detergenții sunt partea constituentă principală a majorității apelor reziduale. Printre aceștia, cei mai răspândiți sunt alchilenbenzenii sulfonați care au un volum molar hidrodinamic de mărime medie. Conducerea procesului adsorbției detergenților pe coloană adsorbantă, a dovedit superioritatea adsorbanților reticulați în comparație cu cărbunele activ, deși acesta are o suprafață foarte mare (cca 1050 mp/g). Tratarea apelor industriale de la industria textilă. Majoritatea intreprinderilor textile deversează ape reziduale care conțin coloranți. Aceștia sunt
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
serioasă a tratamentului apelor. Adsorbanții reticulați nepolari adsorb efectiv majoritatea coloranților din soluțiile neapoase. Din datele experimentale s-a constatat ca o regulă generală că adsorbanții care au cea mai mare afinitate pentru coloranți vor fi cei mai activi în adsorbția componentei colorate. În schimb cedarea colorantului la eluție se va face mai greu (pH-ul soluției influențează asupra capacității de adsorbție a adsorbantului). Aceasta se datorează faptului că majoritatea coloranților conțin grupe funcționale acide care la un pH de 1
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
o regulă generală că adsorbanții care au cea mai mare afinitate pentru coloranți vor fi cei mai activi în adsorbția componentei colorate. În schimb cedarea colorantului la eluție se va face mai greu (pH-ul soluției influențează asupra capacității de adsorbție a adsorbantului). Aceasta se datorează faptului că majoritatea coloranților conțin grupe funcționale acide care la un pH de 1, 85 sunt mai puțin disociate. Adsorbanții pe bază de St-DVB sintetizați în anumite condiții, adsorb ε caprolactama din apele reziduale provenite
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
fi mult mai utilă comparativ cu (co)polimerii reticulați nepolari, pe bază de stiren-divinilbenzen care au o selectivitate mică. Întrebuințarea unor monomeri polari conduce la structuri macromoleculare cu o anumită polaritate, care poate juca un rol important în procesul de adsorbție /72/. Utilizarea unor anumite combinații de monomeri și agenți porogenici, precum si o stabilizare adecvata a suspensiilor, duce la obținerea de perle cu structuri macromoleculare optime care să prezinte maximă porozitate pentru un anumit scop /73,74/. Obținerea unor umpluturi cromatografice
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
aer și la poluanții din el (cum ar fi sulful și compușii săi sau NaCl). Viteza de coroziune este funcție de umiditatea relativă și de concentrația poluanților din aer. S-au observat trei etape ale coroziunii atmosferice. Astfel, inițial are loc adsorbția prin hidroxilare a moleculelor de apă în stratul metalic superficial de oxid/hidroxid, fenomen urmat de formarea câtorva straturi moleculare. În etapa intermediară are loc absorbția și disoluția unor gaze (O2, CO2, SO2, HCl, H2S) sau săruri (NaCl, (NH4)2SO4
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
catalitice omogene în privința formării complexului activat. Deoarece reacțiile se petrec numai la suprafața catalizatorului, înseamnă că mărimea și proprietățile suprafeței, compoziția chimică a stratului superficial etc. intervin asupra reacției chimice. Interacțiunea dintre catalizator și reactanți are loc prin procesul de adsorbție (atragere și reținere la suprafața solidului a moleculelor din mediul de reacție). Suprafețele catalizatorilor nu sunt perfect plane. Ele prezintă diferite tipuri de asperități: peak-uri (atomi proeminenți), creste (muchii de cristalite), văi (pori, spații înguste). Atomii proeminenți sunt mai slab
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
restul rețelei și deci sunt mai reactivi față de moleculele de reactant comparativ cu restul atomilor din suprafață. Aceste asperități constituie centrii activi ai catalizatorului. După Langmuir, reacția de suprafață implică mai multe etape: 1. difuzia reactanților spre suprafața catalizatorului; 2. adsorbția reactanților; 3. reacția chimică propriu-zisă; 4. desorbția produșilor de reacție; 5. difuzia produșilor de la suprafața catalizatorului în mediul de reacție. Aceste etape au loc cu viteze diferite, sunt dependente de temperatură, viteza procesului fiind dată de etapa cu viteza cea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reacția chimică propriu-zisă; 4. desorbția produșilor de reacție; 5. difuzia produșilor de la suprafața catalizatorului în mediul de reacție. Aceste etape au loc cu viteze diferite, sunt dependente de temperatură, viteza procesului fiind dată de etapa cu viteza cea mai mică. Adsorbția reactanților pe suprafața catalizatorului poate fi fizică (prin forțe van der Waals) sau chimică (chemosorbție, cu formare de legături chimice). Chemosorbția trebuie să fie reversibilă pentru a nu bloca suprafața catalizatorului. Activitatea catalitică a unei substanțe va fi cu atât
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
formați sunt solubili la diluții avansate. Precipitarea completă a unui constituent în urme se realizează prin adăugarea unei cantități dintr o altă substanță care precipită și funcționează ca un colector al constituentului de separat. Mecanismul de bază este cel de adsorbție. De exemplu, se utilizează sulfura de cupru pentru colectarea sulfurii de mercur (se recuperează 0,02 µg Hg dintr-un litru de apă). În mod asemănător, sulfura de plumb antrenează 1 µg de aur din 1000 litri (1 m3) apă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Țvet, în 1906 și a fost folosită întâi pentru separarea unor substanțe colorate pe coloană sau ca eluate colorate. Dacă substanțele sunt incolore, prezența lor pe coloană sau în eluate se recunoaște prin alte metode. Metodele cromatografice sunt bazate pe adsorbția amestecului de substanțe (solid lichid; lichid-lichid; gaz-lichid) pe un material adsorbant, urmată de desorbția succesivă (cu ajutorul unui dizolvant adecvat - eluant) a componentelor din amestec. 86 Coloana de adsorbant poate fi înlocuită, în unele variante cu o foaie de hârtie poroasă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
comună. Oricum, toate datele cantitative sunt dependente de prepararea standardelor și calibrările succesive ale coloanei folosind aceste standarde. Fără exactitate și calibrare precisă a datelor, nici o dată cromatografică nu poate fi considerată exactă. Sunt 5 categorii de procedee cromatografice: de adsorbție; de partiție; cu schimb de ioni; prin excluziune moleculară; de afinitate. Metodele de cromatografie pot fi de asemenea clasificate în două moduri: cromatografia plană și cromatografia pe coloană. Ele sunt bazate pe interacțiunea fizică, ceea ce înseamnă că faza staționară și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
tub cu ajutorul presiunii sau a greutății proprii. În contrast, cromatografia plană folosește o fază staționară care este depusă pe o suprafață plană sau în hârtie. Faza mobilă se deplasează prin faza staționară datorită acțiunii capilare sau a greutății. Cromatografia de adsorbție utilizează o fază staționară solidă și o fază mobilă care este un lichid sau un gaz. Solutul poate fi adsorbit la suprafața particulelor solide, unde echilibrul dintre starea adsorbită și soluție produce separarea moleculelor solutului. În cromatografia de partiție faza
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
un răspuns liniar în funcție de concentrație pentru toți componenții separați, indiferent de natura lor chimică. Detectoarele se clasifică după cum funcționarea lor se bazează pe măsurarea unei proprietăți a lichidului eluant sau pe măsurarea unei proprietăți fizice caracteristice componentului separat. Cromatografia de adsorbție în fază lichidă este o metodă de separare bazată pe migrarea diferențiată a componenților într-o coloană cu fază staționară solidă cu proprietăți adsorbante. Va fi descrisă în cadrul chimiei coloidale, ca aplicație a adsorbției. 7.2. Cromatografia de gaze Baza
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fizice caracteristice componentului separat. Cromatografia de adsorbție în fază lichidă este o metodă de separare bazată pe migrarea diferențiată a componenților într-o coloană cu fază staționară solidă cu proprietăți adsorbante. Va fi descrisă în cadrul chimiei coloidale, ca aplicație a adsorbției. 7.2. Cromatografia de gaze Baza separărilor în cromatografia gazoasă constă în distribuția componenților între o fază staționară lichidă sau solidă și o fază mobilă gazoasă. Când faza staționară este un solid, are loc un mecanism de adsorbție, iar când
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aplicație a adsorbției. 7.2. Cromatografia de gaze Baza separărilor în cromatografia gazoasă constă în distribuția componenților între o fază staționară lichidă sau solidă și o fază mobilă gazoasă. Când faza staționară este un solid, are loc un mecanism de adsorbție, iar când este un lichid nevolatil pe un suport inert, distribuția se realizează printr-un mecanism de repartiție. Cromatografia de gaze se aplică în analiza substanțelor gazoase sau volatile și termic stabile. Metoda este eficientă, selectivă și mai rapidă decât
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cele mai utilizate sunt: Whatman (de calități diferite), Schleicher-Schüll, Munktell etc. Această tehnică poate fi executată și pe foi din alte materiale fibroase: sticlă, nylon etc. 2. Stratul subțire. În funcție de mecanismul cromatografic adoptat, stratul subțire poate fi: în cromatografia de adsorbție - un material solid cu proprietăți adsorbante; în cromatografia de repartiție - un lichid fixat pe un suport inactiv; în cromatografia de schimb ionic - straturi subțiri din rășini schimbătoare de ioni. Materialele cele mai utilizate sunt: silicagelul (poate fi de mai multe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pentru același lichid vor fi variabile, în funcție de amplasarea picăturii pe un „deal” sau într-o „vale”. Acest fenomen se numește histereza umectării. Fig. 1.2. Lichid pe suprafață liofilă Fig. 1.3. Lichid pe suprafață liofobă 108 1.1.2. Adsorbția Dintre fenomenele care au loc la suprafața de separare dintre componente, o importanță deosebită prezintă acele fenomene care însoțesc modificările de concentrație ale componentelor. Fenomenele de sorbție au loc cu modificarea concentrației la interfața dintre două componente. Atunci când pătrunderea unor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dintre două componente. Atunci când pătrunderea unor particule (molecule, ioni, macromolecule) are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă particulele se concentrează doar la suprafața de separare (interfața) dintre componente, procesul poartă numele de adsorbție. Adsorbția reprezintă acumularea la suprafața unei substanțe lichide sau solide a unei alte substanțe. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant (adsorbent) iar substanța care se adsoarbe se numește adsorbat. Îndepărtarea unei substanțe sorbite de pe sorbant
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
două componente. Atunci când pătrunderea unor particule (molecule, ioni, macromolecule) are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă particulele se concentrează doar la suprafața de separare (interfața) dintre componente, procesul poartă numele de adsorbție. Adsorbția reprezintă acumularea la suprafața unei substanțe lichide sau solide a unei alte substanțe. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant (adsorbent) iar substanța care se adsoarbe se numește adsorbat. Îndepărtarea unei substanțe sorbite de pe sorbant sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
substanțe. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant (adsorbent) iar substanța care se adsoarbe se numește adsorbat. Îndepărtarea unei substanțe sorbite de pe sorbant sau din interiorul acestuia se numește desorbție. 1.1.2.1. Tipuri de adsorbție Fenomenele de adsorbție se pot produce pe diferite tipuri de suprafețe de separare, în funcție de caracterul fazelor ce formează sistemul dat. Sunt posibile patru cazuri: a) suprafața interfazică este lichidă: faza 1 este un lichid iar faza 2 un gaz; b
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant (adsorbent) iar substanța care se adsoarbe se numește adsorbat. Îndepărtarea unei substanțe sorbite de pe sorbant sau din interiorul acestuia se numește desorbție. 1.1.2.1. Tipuri de adsorbție Fenomenele de adsorbție se pot produce pe diferite tipuri de suprafețe de separare, în funcție de caracterul fazelor ce formează sistemul dat. Sunt posibile patru cazuri: a) suprafața interfazică este lichidă: faza 1 este un lichid iar faza 2 un gaz; b) suprafața de separare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suprafața interfazică este solidă: faza 1 este un solid iar faza 2 este gazoasă; d) suprafața de separare este solidă: faza 1 este solidă în contact cu faza 2 lichidă. După natura interacțiunii dintre substanța adsorbită și adsorbant, se deosebesc: adsorbția fizică (adsorbția van der Waals) - în acest caz, forțele atractive sunt de tip van der Waals (de dispersie, de inducție, de orientare) iar structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență nu se modifică. Se manifestă la temperaturi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este solidă: faza 1 este un solid iar faza 2 este gazoasă; d) suprafața de separare este solidă: faza 1 este solidă în contact cu faza 2 lichidă. După natura interacțiunii dintre substanța adsorbită și adsorbant, se deosebesc: adsorbția fizică (adsorbția van der Waals) - în acest caz, forțele atractive sunt de tip van der Waals (de dispersie, de inducție, de orientare) iar structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență nu se modifică. Se manifestă la temperaturi joase și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]