1,169 matches
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (99,02%). Pentru 0,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,45%), dar există și minorități de penticostali (7,55%) și adventiști de ziua a șaptea (5,52%). Pentru 0,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Poieni-Solca se ridica la 2083 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (98,85%), cu o minoritate de ruteni
Comuna Poieni-Solca, Suceava () [Corola-website/Science/301987_a_303316]
-
români (98,85%), cu o minoritate de ruteni (0,6%) și una de evrei (0,5%). Alte persoane s-au declarat: germani (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,65%), dar existau și minorități de adventiști (0,8%), romano-catolici (1,85%) și mozaici (0,5%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (4 persoane), fără religie (2 persoane).
Comuna Poieni-Solca, Suceava () [Corola-website/Science/301987_a_303316]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,63%). Pentru 2,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,09%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (4,77%) și adventiști de ziua a șaptea (1,61%). Pentru 2,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Din harta patrimoniului cultural al județului Prahova, elaborat de Muzeul de Istorie și Arheologie al județului Prahova în 1974 rezulta faptul că pe teritoriul
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,11%), cu o minoritate de romi (16,82%). Pentru 4,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,03%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,42%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Parava și Teiuș, având
Comuna Parava, Bacău () [Corola-website/Science/300689_a_302018]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,74%). Pentru 3,09% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (47,83%), ortodocși (47,29%) și adventiști de ziua a șaptea (1,71%). Pentru 3,12% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Grozești", făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). În capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936 se specifica că în Câmpulung Moldovenesc locuiau
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
perioadele istorice. *inclusiv sat Bocicoiel La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.180 locuitori, dintre care 1.861 români și 319 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști de ziua a șaptea, 18 penticostali, iar
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști de ziua a șaptea, 18 penticostali, iar 64 nu și-au declarat religia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogdan Vodă se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,13%). Pentru 2,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,59%), dar există și minorități de greco-catolici (3,15%) și adventiști de ziua a șaptea (2,46%). Pentru 2,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Vasile Deac Moșu (n. 1929), primar al comunei și susținător al proiectului de realizarea a unei statui care să-l înfățișeze pe voievodul Bogdan
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
o bază sportivă modernă unde urmează să își desfășoare activitatea competițională echipa locală de fotbal "VICTORIA" Devesel, fruntașă în întrecerile regionale. Spiritualitatea creștin ortodoxă este reprezentată prin 7 biserici creștine de cult ortodox și o Casa de rugăciuni de cult adventist care se află în localitatea Scăpău. Bisericile menționate necesită investiții mari în special cea din localitatea Devesel, dar și celelalte lăcașuri necesită refacerea picturii. Biserica din localitatea Dunărea Mică a fost declarată monument istoric. Tradițiile locale, obiceiurile populare, obiceiurile legate
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
manualele de religie. De altfel, în noiembrie 2014, Curtea Constituțională a decis că obligația de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educației, este neconstituțională. Căsătoriile între ortodocși și neortodocși (catolici, adventiști etc.) nu sunt permise de canoanele Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Astfel de căsătorii sunt permise doar dacă se vor boteza și crește copiii rezultați din căsătorie în canoanele Bisericii Ortodoxe. Solicitările celor care vor să-și unească și religios viața
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
români (70,58%), cu o minoritate de romi (24,87%). Pentru 4,38% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,58%). 4.43% dintre locuitori sunt Protestanți aparținând cultului Bisericii Adventiste de Ziua A Șaptea,iar pentru 0.97% din locuitori apartenența religioasă nu este cunoscută. k
Comuna Frumușița, Galați () [Corola-website/Science/301211_a_302540]
-
romi (14,34%). Pentru 4,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind unitarieni (35,01%), romano-catolici (28,89%), reformați (20,15%), martori ai lui Iehova (4,52%), adventiști de ziua a șaptea (3,6%) și fără religie (1,8%). Pentru 4,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Biserica fost construită între anii 1240-1271, dar a fost arsă de hordele turco-tătare în 1661. De aceea a fost
Comuna Vărgata, Mureș () [Corola-website/Science/310665_a_311994]
-
două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,2% țigani, 0,2% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 99,4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,44%), cu o minoritate de romi (3,79%). Pentru 3,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,83%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,16%). Pentru 3,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Situată la sud de Valea Nișcovului și la est de Dealul Istriței, două zone în care istoria a început atunci când primii oameni s-au
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
3,22%), 6 ruși, 1 ungur și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 370 evanghelici (luterani) (51,82%), 154 romano-catolici (21,56%), 123 ortodocși (17,22%), 38 greco-catolici (5,32%), 23 mozaici (3,22%), 4 adventiști și 2 armeni. Recensământul din 1937 a consemnat doar 443 germani, dintre care 365 protestanți, 70 catolici și 8 atei. În anul 1940, majoritatea germanilor au emigrat în Germania. Bunurile lor au fost predate prin proces-verbal statului român, care le-
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
diferite culte protestante. VUSh organizează marșuri în Tirana, între care unul împotriva conflictelor de clan ținut în 2010. Bibliile sunt furnizate de Societatea Interconfesională pentru Biblie din Albania. Prima biblie în albaneză a fost traducerea Filipaj tipărită în 1990. Biserica adventistă de ziua a șaptea, Biserica lui Isus Hristos și a Sfinților din Zilele de pe Urmă, și martorii lui Iehova au și ei câțiva practicanți în Albania. Albania a fost singura țară din Europa continentală în care populația evreiască a crescut în timpul
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
români (59,58%), cu o minoritate de romi (31,37%). Pentru 9,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,07%), dar există și minorități de penticostali (1,45%) și adventiști de ziua a șaptea (1,09%). Pentru 22,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
schimbată în 1967 în cea de Valea Moldovei. La recensământul din 2002, din cei 5.857 locuitori ai comunei Valea Moldovei, 5.820 s-au declarat de religie ortodoxă (99,36%), 15 de religie romano-catolică (0,25%), 6 penticostali, 6 adventiști, 3 creștini de rit vechi, 3 musulmani, 2 creștini după Evanghelie, 1 reformat și 1 de altă religie. Comuna Valea Moldovei era formată din două sate: Valea Moldovei și Mironu. În prezent, este filială a Parohiei "Preasfânta Treime" din Gura
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,11%), cu o minoritate de romi (1,43%). Pentru 3,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,18%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,31%). Pentru 3,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt agricultura și creșterea animalelor. De interes turistic și cultural deopotrivă, se poate menționa biserica de lemn din localitatea Corodești
Comuna Gherghești, Vaslui () [Corola-website/Science/301884_a_303213]
-
strămoșească a poporului român. În semn de cuvios respect și bună amintire, dăm câteva informații și despre preoții din vechime ce au păstorit în parohia Rebra un timp mai îndelungat: Pe raza localității Rebra întâlnim și Cultul Penticostal, și Cultul Adventist de ziua a șaptea. Cultul Penticostal a apărut în localitate, sub influența bisericii penticostale din satul învecinat Nepos, prin activitatea de prozelitism a prezbiterului neposan Doniză Pop. Intre cele două războaie mondiale existase în Rebra o singură familie de penticostali
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
au mai fost înregistrați reprezentanții a două etnii: rromă cu un procent de 0,54% și maghiară cu 0,31%. Structura populației în raport de apartenență religioasă este 97,74% creștini ortodocși, 0,31% penticostali, 0,62% Creștini după Evanghelie, Adventiști de ziua a șaptea 0,21%, romano-catolici 0,03% și alte religii 1,0%. Activitățile economice ale comunei Breasta sunt influențate atât de cadrul natural, cât și de apropierea de orașul Craiova și se împart în activități agricole și nonagricole
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
germani, 50 locuitori greci, 14 locuitori ceangăi, 6 locuitori evrei etc. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,88% - 45.291 locuitori), cu o minoritate de romano-catolici (9,45% - 5.354 locuitori), 239 locuitori penticostali, 199 locuitori adventiști de Ziua a Șaptea, 57 locuitori reformați, 18 locuitori atei, 5 locuitori mozaici etc. Neoliticul și Aneoliticul (5500 - 2700 / 2500 î.Hr.): Deasupra cartierului Malu al orașului Onești, pe malul drept al râului Cașin, au fost descoperite resturi de cultură materială
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,22%), cu o minoritate de romi (9,28%). Pentru 6,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,43%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,12%). Pentru 6,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Satul Pietroșani este atestat documentar la 17 decembrie 1569 și a devenit comună în 1861. Comuna Pietroșani s-a redus la satul cu același
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,49%). Pentru 1,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,41%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,3%). Pentru 1,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Denumirea inițială a comunei era de Dorna, iar odată cu noua împărțire administrativă din 1968 a fost schimbat în cea de Dorna-Arini. Teritoriu actualei comune
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]