566 matches
-
ultim element un numeral cuprins între 1 și 19 (Avram [1986] 1997a: 133): 1.205 de angajați [corect 1.205 angajați] (Rlib, 2008, nr. 5584: 4, col. 1). 2.1.2. Numeralul multiplicativ este evitat uneori prin combinații cu numeralul adverbial, care nu cuantifică direct grupul nominal: de trei ori prețul, în loc de: prețul întreit. 2.1.3. Numeralul distributiv poate realiza, contextual, cuantificarea nedefinită: Dar câte o experiență "exotică", mici aventuri inactuale cu autori mai puțin frecventați nu pot dăuna nimănui
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de lei, Să ne întâlnim nu prea devreme, pe la un 9 dimineața (ap. Stan 2006b: 175-176). Semnificația pe care un o actualizează în context este adesea subliniată, redundant, prin juxtapunerea unor numerale apropiate valoric (vezi ex. supra) sau prin elemente adverbiale, cum sunt: acolo, așa (vezi ex. infra), pe (vezi supra). Structurile apar în exprimarea orală, familiară, a vorbitorilor cultivați. Tendința este de extindere a utilizării construcțiilor, dar și de diversificare a lor. Astfel, integrate inițial în grupuri prepoziționale (cu prepozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
spre/sub două hectare)6; juxtapunerea sau joncțiunea prin relator disjunctiv a numeralelor apropiate valoric (substantivul fiind plasat după numerale sau între ele - zece-cincisprezece oameni; o lună, două; pe un camion sau pe două, IV: 318); unele adverbe sau grupări adverbiale (aproape o tonă, cam două zile, cel mult/cel puțin doi oameni). Anumite structuri caracterizează vorbirea populară și/sau familiară; de ex., construcțiile care includ numerale (sau expresii numerice) compuse cu pronominalul nehotărât ceva (substitut de numeral, în această combinație
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
oameni). Anumite structuri caracterizează vorbirea populară și/sau familiară; de ex., construcțiile care includ numerale (sau expresii numerice) compuse cu pronominalul nehotărât ceva (substitut de numeral, în această combinație - două mii și ceva, zero virgulă ceva), construcțiile cu adverbe și grupări adverbiale, precum vreo, în jur de, (mai rar) așa (antepus sau postpus grupului cuantificat), preț de ["circa"], mai bine de ["mai mult de", adverbul de mod bine fiind recategorizat, în context, și exprimând o valoare cantitativă]; construcțiile cu numerale care exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cu și fără -um). Extinderea fenomenului se explică prin tendința de simplificare a expresiei (formele noi fiind mai scurte, mai ușor de pronunțat) și prin analogia cu celelalte perechi de omonime adjectiv - adverb (mult efort adj., aleargă mult adv.). Formele adverbiale maxim, minim sunt curente astăzi în vorbire, în presă (vezi Croitor et al., §. 9.1, în acest volum), dar apar și în unele texte științifice publicate recent: maxim un factor de risc dintre cei menționați [corect maximum] (M. Hîrșu, M.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
174-179, 257; Dimitrescu 1997, s.v.), (societăți) multiculturale (A. Țiglea, Sociologie: 26, 31), multifuncțional (Dimitrescu 1997, s.v.), multi-/polivitamine, omniprezent (omniprezență), semiadormit (A. Pleșu, Jurnalul: 13), semicolonie (FC I: 139), semiîntunecos (O. Paler, Autoportret: 22) etc. 4. CUANTIFICAREA GRUPURILOR VERBAL, ADJECTIVAL, ADVERBIAL Construcțiile cuantificate ale grupului verbal, ale grupului adjectival și ale celui adverbial sunt supuse, în perioada actuală, mai ales unor modificări de distribuție, tiparele sintactice fiind, în general, mai stabile și mai puțin diversificate decât cele ale grupului nominal. 4
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
multifuncțional (Dimitrescu 1997, s.v.), multi-/polivitamine, omniprezent (omniprezență), semiadormit (A. Pleșu, Jurnalul: 13), semicolonie (FC I: 139), semiîntunecos (O. Paler, Autoportret: 22) etc. 4. CUANTIFICAREA GRUPURILOR VERBAL, ADJECTIVAL, ADVERBIAL Construcțiile cuantificate ale grupului verbal, ale grupului adjectival și ale celui adverbial sunt supuse, în perioada actuală, mai ales unor modificări de distribuție, tiparele sintactice fiind, în general, mai stabile și mai puțin diversificate decât cele ale grupului nominal. 4.1. Anumite formule de cuantificare a structurilor verbale și/sau adjectivale (extinse
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
verbale și/sau adjectivale (extinse și în construcțiile nominalizate corespunzătoare acestora) sunt preluate, din limbajul statistic, din cel administrativ sau din limbajele științifice, în presă și în vorbire. Unele sunt expresii complexe distributive, fracționare sau partitive, care pot conține numerale adverbiale, grupuri nominale cuantificate etc.: Frecvența de oscilație reprezintă numărul de oscilații complete efectuate în unitatea de timp [formulă distributivă] (E. Poll, Fizică: 86) Acest dispozitiv este format din două oglinzi plane, înclinate cu un unghi α foarte mic (idem: 114
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
milioane lei (93,82 milioane euro), în creștere de 4,3 ori (Rlib, 2008, nr. 5572: 8, col. 1). 4.2. Pronumeralul n (vezi supra 2.1.5) s-a extins, în exprimarea familiară, și în compuse substitute ale numeralului adverbial - cardinal: de n ori sau ordinal: (pentru) a n-a oară. Pronumeralele apar cu rol de cuantificatori ai grupului verbal: citește de n ori. 4.3. În limba actuală, se extinde utilizarea tiparului sintactic în care adverbul cuantificator se atașează
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ori sau ordinal: (pentru) a n-a oară. Pronumeralele apar cu rol de cuantificatori ai grupului verbal: citește de n ori. 4.3. În limba actuală, se extinde utilizarea tiparului sintactic în care adverbul cuantificator se atașează grupului adjectival sau adverbial, în antepunere, prin prepoziția de: cât (atât, destul, suficient, egal, consternant, descumpănitor etc.) de bun (vezi descrierea sintactico-semantică a tiparului, la Pană Dindelegan, 1992: 85-93, 103-111). În tipar sunt atrase inclusiv adjectivele/adverbele cuantificatoare: Avansezi suficient de mult spre înăuntru
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
1. Analiza materialului de limbă pune în evidență varietatea sintactico-semantică a grupurilor nominale cuantificate (sau care includ constituenți apropiați semantic de cuantificatori) și diversitatea tendințelor care se manifestă în aceste structuri, în perioada actuală, comparativ cu structurile verbale, adjectivale sau adverbiale, mai puțin diversificate și mai stabile. 5.2. Unele tendințe mai vechi, referitoare la structura internă a grupurilor sintactice cuantificate, continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cuantificate sau care includ substantive având semnificație cantitativă (2.9). 5.3. Productivitatea unor tipare este astăzi în creștere. Se extind, mai ales, grupurile nominale care includ adjective sau substantive cu sens cantitativ (2.4-2.6) și grupurile adjectivale sau adverbiale cuantificate prin adverbe antepuse (legate cu sau fără prepoziție (4.3, 4.4). În tiparele de acest tip sunt, uneori, atrași termeni cu semnificație intrinsecă noncantitativă, dar utilizați contextual cu sens cantitativ. De asemenea, crește inventarul compuselor tematice asemănătoare semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
un, în fața anumitor numerale. Construcția se extinde astăzi, în uz, și se diversifică sub aspectul organizării sintactice interne (2.3.3). 5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative sau numerale adverbiale (2.1.2), cuantificatori sau modificatori adjectivali cvasisinonimi cu termenii cuantificatori (2.4), adjective cantitative sau corespondentele substantivale ale acestor adjective (2.6.2). De asemenea, se află în variație liberă diverse construcții nominale cu expresii fracționare (2.1.4
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
teoretică a articolelor cuprinse în volum este, în general, cea din GALR. Totuși, în puține cazuri, a fost depășită teoria cuprinsă în GALR, fie inovându-se ca interpretare (capitolul despre cuantificatori, despre prepozițiile partitive), fie adâncindu-se descrierea existentă acolo (adverbiale, alocutive, conectori conjuncționali). De aceea, în cazul câtorva articole, au fost necesare și clarificări teoretice. 1.3. Cartea se înscrie într-o bogată tradiție a lingvisticii românești privind studiile de dinamică a limbii române actuale, grație căreia dispunem de lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
unor procedee mult uzitate în româna actuală (de exemplu, cele două tipuri de substantivizări speciale), a unor forme și tipare de construcție a căror frecvență și repetabilitate pot ajunge până la clișeizare (extinderea utilizării prepoziției pe, preferința pentru anumite realizări ale adverbialului de mod, capitolul despre structurile clișeizate), a unor valori discursive speciale pe care le dobândesc, în limba actuală, anumite forme și construcții (de exemplu, valorile discursive noi ale nehotărâtului alde sau alunecările de sens ale unor conective conjuncționale, ale alocutivelor
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
de tendințe caracteristice limbii actuale; (b) examinarea ponderii diverselor tipare de flexiune în momentul actual de limbă; (c) stabilirea stadiului în care se află concurența diverselor forme și a variantelor literare libere; (d) constatarea extinderii unor forme pronominale, prepoziționale, conjuncționale, adverbiale și a unor tipare de construcție, în unele cazuri, până la clișeizare. ● De ordin normativ. (a) Cercetarea a stabilit, pentru un număr de fenomene, care este relația actuală dintre uz și normă, având drept puncte de sprijin atât rezultatele oferite de
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
asociațiile lexicale expresive ale domeniului - , adverbele de intensitate cel mai des folosite pentru a bate sînt bine (dar și antonimul sau rău, echivalent din puntul de vedere al funcției de intensificare) și zdravăn: și mai frecvent apare substantivul cu valoare adverbiala măr. Atributele tipice ale bătăii sînt bună (nu însă și rea), zdravăna, sora cu moartea etc. Intensificatorii populari apar consecvent în știrile cotidiene: "i-a mai dat o bătaie bună" ("Evenimentul zilei" = EZ 1939, 1998, 16); "murise după o bătaie
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
istorie lexicală interesantă și proprie limbii române a adăugat sensurilor obișnuite ale substantivului neutru radical înțelesul - mai puțin previzibil - de “neologism; termen cult, savant”. Accepția specială, care apare și în forma adjectivală a cuvîntului (“expresii radicale”), ca și în cea adverbială (“a vorbi radical”) nu se găsește în ediția din 1975 a Dicționarului explicativ, dar e înregistrată în volumul al IX-lea din Dicționarul limbii române (DLR), din același an; termenul e considerat “depreciativ”, fiindu-i indicată doar forma de feminin
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
nombre/formation du pluriel, formation du genitif et du datif, nominalisation; - L'adjectif: accord de l'adjectif qualificatif (formation du feminin et du pluriel), accord de l'adjectif de couleur (feminin, pluriel), degres de comparaison (cas particuliers), adjectifs a valeur adverbiale, adjectifs possessifs, demonstratifs, interro-exclamatifs, indefinis; - Le pronom: personnel, possessif, demonstratif, relatif, interrogatif, indefini, en, y. La place des pronoms personnels complements d'objet direct et indirect et des pronoms adverbiaux dans la phrase affirmative et imperative. L'adjectif numeral (ordinal
REGULAMENT din 29 mai 2003 privind organizarea şi desfăşurarea concursului naţional de admitere la programele de formare specializată în administraţia publică - anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150352_a_151681]
-
de, precisar de. verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar. folosirea verbelor ser și estar. diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominală reflexivă. Adverbul: de afirmație, negație; adverbe de timp, de loc, de mod; locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele ca și la - utilizare emfatică. Prepoziția: folosirea prepozițiilor: a, de, em, com, por, para, ate, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale. Sintaxa propoziției: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale. Sintaxa frazei: concordanța
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Adjectivul - acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul - cardinal și ordinal; Pronumele - personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative; pronumele adverbiale en și y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și pasivă; folosirea formelor perifrastice
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
comparație; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente); adjectivul numeral. Pronumele: personale (subiect, C.O.D. și C.O.I.), interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, ca), nehotărâte (forme frecvente); pronumele on; pronumele adverbiale en și y; Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire, devoir, connaitre, croire, voir, ...; verbe pronominale); perfect compus cu avoir și etre: verbe de grupa I, a II-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
de, precisar de. verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar. folosirea verbelor ser și estar. diateza pasivă; conjugarea pronominala, cu pronume personale (o, a, os, aș), conjugarea pronominala reflexiva. Adverbul: de afirmație, negație; adverbe de timp, de loc, de mod; locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele că și la - utilizare emfatica. Prepoziția: folosirea prepozițiilor: a, de, em, com, por, pară, ațe, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale. Sintaxa propoziției: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale. Sintaxa frazei: concordanță
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
negativ. Funcțiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor - Numeralul. Clasificare. Funcții sintactice. Ortografiere și ortoepie - Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale și impersonale. Locuțiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcții sintactice. - Adverbul. Clasificare. Grade de comparație. Locuțiuni adverbiale. Funcții sintactice. - Ortografierea adverbelor și a locuțiunilor adverbiale - Prepoziția. Clasificare. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificarea conjuncțiilor. Conjuncții corelative. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția. Clasificarea interjecțiilor. Funcții sintactice. Topica și punctuația. Valori expresive ale interjecțiilor V) Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziția. Frază. BIBLIOGRAFIE
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Clasificare. Funcții sintactice. Ortografiere și ortoepie - Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale și impersonale. Locuțiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcții sintactice. - Adverbul. Clasificare. Grade de comparație. Locuțiuni adverbiale. Funcții sintactice. - Ortografierea adverbelor și a locuțiunilor adverbiale - Prepoziția. Clasificare. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificarea conjuncțiilor. Conjuncții corelative. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția. Clasificarea interjecțiilor. Funcții sintactice. Topica și punctuația. Valori expresive ale interjecțiilor V) Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziția. Frază. BIBLIOGRAFIE LITERATURA ROMÂNĂ - Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lăzărescu, Gheorghe
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]