554 matches
-
aburesc" (Academia Cațavencu, 21, 1992); "nu mai vorbește nici unul de chestii concrete, ci o aburește cât poate", anutza.wordpress.com). Într-un sens mai larg, a o aburi nici nu se mai referă la vorbe, ci - mai ales cu completarea adverbială aiurea - la acțiuni neconcludente, lipsite de consistență: "tot meciul au aburit-o aiurea" (blogsport.ro/andries, 4.10.2007); sensul extins apare și la substantivul abureală. Un sens mai vechi al verbului - în forma reflexivă a se aburi - este "a
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
de tatuaj; pe când mătușa Cevriye vorbea o engleză gramaticală, atemporală, de manual, care se preda numai și numai În licee. În același timp, mătușa Cevriye putea să facă diferența Între propozițiile simple, complexe și compuse, putea identifica tipurile de subordonate adverbiale, atributive și subiective, putea chiar recunoaște condiționalele care nu erau puse cum trebuie sau inversate În structura sintactică, Însă nu putea vorbi. De aceea, draga mea, tu o să-i fii translatorul ei. O să ne traduci nouă cuvintele ei și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
org); „sunt cei mai penali la partea de dans... ăla e dans, mă?!” (fanclub.ro); „Sunteți penali că puneți așa prețuri mari!” (atexpc.ro); “ești penal...” (forum.softnews.ro) etc. Cuvîntul e folosit uneori exclamativ - „Penal!” (price.ro) - și adesea adverbial: “Cu softul lui se vede penal” (price.ro); “forumul îmi merge așa de penal încât nici nu-l mai vizitez” (computergames.ro). Adjectivul e supus gradației, intensificării, realizate cu mijloace standard sau familiare: “asta a scris unu la roman - super
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
reacție - întărire - repetare, ci după o sarcină globală, de regulă de limbă. Modificarea se poate realiza la toate nivelurile limbii, vizând: la nivelul morfologic - forme flexionare, acordul, schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, transformarea unor adverbe în prepoziții, a unor locuțiuni adverbiale în locuțiuni prepoziționale etc., construind enunțuri și ținând seama de trăsăturile caracteristice ale acestor părți de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri etc.; la nivel sintactic
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
teoretică a articolelor cuprinse în volum este, în general, cea din GALR. Totuși, în puține cazuri, a fost depășită teoria cuprinsă în GALR, fie inovându-se ca interpretare (capitolul despre cuantificatori, despre prepozițiile partitive), fie adâncindu-se descrierea existentă acolo (adverbiale, alocutive, conectori conjuncționali). De aceea, în cazul câtorva articole, au fost necesare și clarificări teoretice. 1.3. Cartea se înscrie într-o bogată tradiție a lingvisticii românești privind studiile de dinamică a limbii române actuale, grație căreia dispunem de lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
unor procedee mult uzitate în româna actuală (de exemplu, cele două tipuri de substantivizări speciale), a unor forme și tipare de construcție a căror frecvență și repetabilitate pot ajunge până la clișeizare (extinderea utilizării prepoziției pe, preferința pentru anumite realizări ale adverbialului de mod, capitolul despre structurile clișeizate), a unor valori discursive speciale pe care le dobândesc, în limba actuală, anumite forme și construcții (de exemplu, valorile discursive noi ale nehotărâtului alde sau alunecările de sens ale unor conective conjuncționale, ale alocutivelor
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
de tendințe caracteristice limbii actuale; (b) examinarea ponderii diverselor tipare de flexiune în momentul actual de limbă; (c) stabilirea stadiului în care se află concurența diverselor forme și a variantelor literare libere; (d) constatarea extinderii unor forme pronominale, prepoziționale, conjuncționale, adverbiale și a unor tipare de construcție, în unele cazuri, până la clișeizare. ● De ordin normativ. (a) Cercetarea a stabilit, pentru un număr de fenomene, care este relația actuală dintre uz și normă, având drept puncte de sprijin atât rezultatele oferite de
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
dete lumina-n ochi, Stavrache începu să cânte popește. (I.L. Caragiale, În vreme de război) 1. Menționează modul de formare a cuvintelor: paznicii, răsufla. 2.Explică prezența punctelor de suspensie din discursul fratelui. 3.Transcrie un epitet adjectival și unul adverbial. 4.Precizează două moduri de expunere prezente în fragmente. 5.Încadrează fragmentele în momentele subiectului. 6.Evidențiază legătura dintre cadrul natural și trăirile personajelor. 7.Ilustrează două trăsături ale prozei realiste/ naturaliste. 8.Interpretează titlul nuvelei, în relație cu textul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
a imaginarului poetic. Spațializarea cadrului diegetic ori a celui poetic se conformează mai multor modele, care pot fi însă sistematizate. Indicii textuali ai spațiului ficțional pot fi: substantive (marea, pe cer, sub salcâm, București etc.), adverbe de loc sau locuțiuni adverbiale (acasă, aici, acolo, departe, pretutindeni, sus, împrejur, în dreapta etc.); direcția organizării spațiale poate fi sugerată prin verbe: a se înălța, a zbura, a se prăbuși, a coborî etc. Spațiile poetice pot fi numite chiar prin creații lexicale inexistente în limba
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o proză scurtă de M. Ne delciu, Balada crinilor care șiau scris frumos, Balada trandafirului cu aburi de Emil Brumaru etc. au un rol metatextual, încadrând în specie sau reliefând o caracteristică textuală. - Un termen verbal/o structură verbală sau adverbială este simptomatic(ă) pentru definirea unei atitudini de aderare la real: Pălind de G. Bacovia, Părândumi rău de adolescență de N. Stănescu, A devora, a privi de Virgil Teodorescu, Cândva, niciodată... de L. Antonesei - Titlurile enunțiative exprimă, întro propoziție simplă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sugerat în textul poetic printrun bogat câmp lexical. La nivel semantic, metafora verbală dorm sem nifică hibernarea, similară morții, conturând una din temele simboliste fundamen tale. În accepția poetului, acest somn anulează viața însăși, idee accentuată de determi nan tele adverbiale adânc și mereu ale verbului dorm. Hiperbola nemărginirile polare sugerează vas titatea spațiilor boreale, conturând un tablou hibernal care nu predispune la reverie, ci pro voacă angoasa. Poemul este străbătut de fiorul imenselor spații încre menite pe ban chize, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
intensă favorizează acordul sufletesc (nu rațional) cu cosmicul, cu ilimitatul și, în același timp, cu elementele palpabile ale lumii, concrete, limitate și totuși purtătoare ale misterului existențial. Ipostazele diverse ale lumii - flori, ochi, buze, morminte - sunt acum reunite (prin „și“ adverbial ce precede fiecare termen al enumerării) în aceeași inefabilă corolă de minuni a lumii. Poezia se încheie astfel cu un verscheie devenit laitmotiv al discursului poetic. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
special al preteritului epic este pus în evidență de combinații între el și circumstanțialele DEICTICE (temporale) care ar fi inacceptabile în aserțiuni despre realitate: iată, de exemplu: " El a văzut-o, și acum se simțea rău", în care o formă adverbială desemnînd un prezent se combină cu un preterit. Unii cercetători ai narațiunii (Bronzwaer, Chatman) argumentează în sensul că pretenția lui Hamburger este excesivă și, mai exact, că co-apariția formelor preterice și a circumstanțialelor deictice (temporale) nu definește ficționalitatea. Alții argumentează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
manifestări ale deixisului: • deixis spațial: prin folosirea de adverbe (aici-acolo), pronume demonstrative (acesta-acela) etc.; • deixis temporal: prin apelarea la expresii diverse (astă vară, lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de mod (Așa a început povestea); • deixis personal: vocative și interjecții (măi, bre), substantive proprii sau comune în cazul vocativ 94. Misiunea profesorului de a înlătura obstacolele psiho-cognitive ale elevilor în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de complexitate operațională: primul impune o simplă operație de adiționare (aproximativ traductibilă prin conjuncția logică), pe când al doilea antrenează o dublă operație de negare, plus una de adiționare (care include și o reevocare, reduntantă logic, a negației precedente, prin elementul adverbial ci). Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
5.2.2.1. Rezultat din asocierea adversativului dar21 (considerat conector interpropozițional, aparența disponibilității sale de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându-și în acest caz natura duală, conjuncțională și/sau adverbială, în funcție de context), dar și funcționează drept copulativ în planul enunțiativ strict (cel al informației factuale), dar ca adversativ în plan metadiscursiv 23. Atare interpretare îi explică prezența neutrală pragmasemantic în contexte ca: (10) "De la ruși vine gazul", dar și scumpirile
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
lista circumstanțelor posibile (ca în (3)), sunt create condițiile pentru substituirea printr-un condițional exhaustiv, exprimat analitic sau generic ("condiționalul indiferenței"). 2.4. Un precursor specializat al acestuia poate fi considerată coordonarea disjunctivă a condiționalelor printr-un fals jonctiv (și adverbial): (8) Și dacă se agită, și dacă bate pe la uși, și dacă lasă lucrurile în voia lor, soarta lui e bătută în cuie//reușita îi e asigurată oricum.. Alte modalități specializate (relevante în problema în discuție) de realizare a coordonării
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
le depozitează Într-un spațiu al secretului, pe de alta, Încarcă textul astfel obținut cu energia propriei dorințe de comunicare. În același timp, trebuie observat că intimul, intimitatea În sine nu reprezintă nimic. Doar formele adjectivale (nu fără o nuanță adverbială!) dau consistență unui demers În care interpretul (cititorul, privitorul, naratorul) deține rolul principal. Ca și eul rimbaldian, intimul este Întotdeauna un altul sau, În orice caz, În altă parte! În opinia unei bune părți a cercetătorilor, intimitatea este un punct
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
elemenți (componente ale caloriferului), elemente (componente) etc. I.7.4. Principiul sintactic explică 29 scrierea omofonelor (a structurilor care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată / niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
citește.] (raportul de coordonare în frază), [Cartea] de [povești este] pe [raft.] (raportul de subordonare în propoziție), [Speră] că [va ajunge la timp.] (raportul de subordonare în frază) etc.; * logică: da, nu, ba; * stilistică: doar, tocmai, mai, și (cu valoare adverbială), chiar etc. Prin raportare la acest criteriu funcțional, se diferențiază 38, în limba română: * cuvintele noționale cele care transmit în mod direct o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: Copilul traversează strada. (subiect + predicat + complement direct
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește!). (b) Antonimia reflectă opoziția semantică dintre unități lexicale care au formă diferită, trimițând, în context, către referenți contrari (Hobjilă, 2009; cf. Bidu-Vrănceanu, Forăscu, 1988
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
direct sau indirect informații semantice referitoare la numărul, ordinea obiectelor prin numărare, o parte/ fracțiune dintr-un întreg, proporția în care se mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând numărul elementelor: trei, unsprezece, o sută douăzeci și cinci, mie, milion etc.) vs. numerale ordinale (indicând ordinea elementelor, respectiv locul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]