566 matches
-
sincronic de reacții răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. De aici și eforturile, încercările în practica farmaco-medicală, chinoterapie, fizioterapie și psihoterapie, care pledează pentru încadrarea afaziei într-o entitate nosologică distinctă și pentru o metodologie specifică a reabilitării limbajului în afazii. Momentul examinării afazicului este important pentru a se preciza anumite indicații sau contraindicații pentru preluarea bolnavilor la tratament, moment în care trebuie precizată boala de bază a cărei urmare este afazia (accident vascular, traumatism sau tumoră), dacă boala este evolutivă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și pentru o metodologie specifică a reabilitării limbajului în afazii. Momentul examinării afazicului este important pentru a se preciza anumite indicații sau contraindicații pentru preluarea bolnavilor la tratament, moment în care trebuie precizată boala de bază a cărei urmare este afazia (accident vascular, traumatism sau tumoră), dacă boala este evolutivă și dacă există grave acuze cardiace, cazuri în care există contraindicații pentru a începe tratamentul de recuperare a limbajului. Nu orice afazic poate fi recuperat, de aceea vom evalua șansele bolnavului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în care există contraindicații pentru a începe tratamentul de recuperare a limbajului. Nu orice afazic poate fi recuperat, de aceea vom evalua șansele bolnavului de a recupera măcar parțial limbajul, ținând seama de gravitatea bolii de bază, de tipul de afazie, de sindroamele asociate-depresive, paranoide, histeroide și de alte complicații de vârstă și nivelul educațional, de intervalul de timp dintre debut și începutul recuperării, de raportul între dominanta cerebrală și cea manuală de etiologie, boli organice, tratament medicamentos, intervenție operatorie etc.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
într-un anumit moment al evoluției, după accidentul cerebral. Se impune respectarea principiilor psiho terapeutice în funcție de personalitatea bolnavului, de nivelul educațional și cultural, de intervalul de timp dintre debutul bolii și începutul recuperării, având în vedere că nu se reeducă afazia, ci afazicul. Dificultățile însușirii acestor forme de comunicare privesc procesele de analiză și sinteză corticală mult încetinite, având în vedere instabilitatea legăturilor nervoase datorită inhibiției prin inducție negativă sau succesivă. Sunt prezente fenomene de parafrazie verbală, intoxicație prin cuvânt, citire
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
competență, detaliate, comentând deficiența lor prin individualizarea metodelor în funcție de resursele de limbaj rămase bolnavului, În concluzie putem spune că restaurarea citit scrisului se poate obține paralel cu reeducarea vorbirii. Ea se realizează numai individual iar succesul este determinat de tipul afaziei, de starea somatică satisfăcătoare, de caracterul strict localizat al leziunii, de refacerea brațului drept hemiplegie, aspecte de care depinde ritmul și calitatea acestor procese intelectuale. Prognosticul reconsiderării scris-cititului nu poate fi pus cu certitudine, rezultatele fiind variabile de la o posibilitate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
determinate de o lateralitate rău structurată, cât și de tulburări de limbaj. Alți autori fac clasificarea și din perspectiva criteriului pronostic, indicând „dislexia specifică” (D. Hallgren, 1950) pentru a o deosebi de celelalte forme ale sindromului dislexic, aceasta fiind consecutivă afaziei sau dislaliei. Precizăm însă că cea consecutivă dislaliei este o dislexie evolutivă „de dezvoltare” deoarece dificultățile dispar parțial sau total pe parcursul terapiei, iar cea consecutivă afaziei adesea involuntară „de regresie permanentă” (Lafon R.). Și dislexia educativă (socio-culturală) are un caracter
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
1950) pentru a o deosebi de celelalte forme ale sindromului dislexic, aceasta fiind consecutivă afaziei sau dislaliei. Precizăm însă că cea consecutivă dislaliei este o dislexie evolutivă „de dezvoltare” deoarece dificultățile dispar parțial sau total pe parcursul terapiei, iar cea consecutivă afaziei adesea involuntară „de regresie permanentă” (Lafon R.). Și dislexia educativă (socio-culturală) are un caracter provizoriu, fiind alimentată de frecvența școlară neregulată, de tulburări comportamentale, de deficite auditive și vizuale, de condiții precare educative și economice. Aceasta se va atenua progresiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
atât la copilul normal dezvoltat, cât și la diverse aspecte ale abaterii de la normal. Ca urmare, a creionat esențialul diverselor categorii nosologice: dislalia simplă și polimorfă, logonevrozele, balbismul și diverse alte dereglări de ritm (Tumultus Sermonis) dislexo disgrafia, debilitatea mintală, afazia etc. De altfel, Constantin Păunescu a optat pentru denumirea științifică a logopediei (vorbirea copilului) ca „logologie” (știința comunicării prin limbaj). Constantin Păunescu ne-a prezentat sensul unui înalt umanism al preocupărilor logopezilor ca fiind „sensul devenirii ființei umane”, deoarece noi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
spune ceva îl oferă Oliver Sacks (1986:76-80) relatînd reacția avută de cîțiva pacienți afazici, internați în spital, la vederea unui discurs televizat al lui Ronald Reagan, în 1984. Cu toții au izbucnit în hohote de rîs. Acești pacienți sufereau de afazie totală și nu puteau înțelege "cuvintele în sine". Însă Sacks afirmă: gesturile, grimasele, mimica prefăcută și mai ales tonalitățile și ritmul fals al vorbirii au fost ceea ce le-a lăsat impresia de nesinceritate acestor pacienți aflați în imposibilitatea de a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
implică o agitație motorie, confuzia fiind totală, iar bolnavul este imobilizat la pat. 4.1.7. Tulburările de limbaj Diferitele boli psihice sau organice influențează în mod negativ exercițiul limbajului. O posibilă clasificare a tulburărilor de limbaj, ar fi: 1. Afaziile: afectează înțelegerea și exprimarea verbală și apare ca urmare a unor leziuni cerebrale ale centrilor limbajului. Sunt frecvente în accidentele vasculare cerebrale (la hipertensivi). 2. Dislaliile: defecte de pronunție a unor cuvinte determinate de leziuni sau malformații ale organelor fonatorii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
formă de manifestare a unui protest. Sunt bine cunoscute și următoarele tulburări: dizartria, balbismul (bâlbâiala), disfazia: este o retardare ce contrastează cu dezvoltarea normală a inteligenței, este corectabilă și retardul complex al limbajului care este mai grav și apare în afazia de tip Broca. 4.1.8. Tulburările afective Din punct de vedere patologic se poate face distincția modificările cantitative și calitative ale afectivității. O sărăcie sau o scădere a afectivității vom descoperi la anumite persoane cu tulburări de personalitate, la
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca de exemplu absolvirea școlii, căsătoria sau nașterea copiilor. După un timp vor fi incapabili să-și amintească evenimente sau chiar să-și uite numele. Cel de-al doilea tip de deficit cognitiv este deteriorarea limbajului, cunoscut sub numele de afazie. Oamenii cu demență vor întâmpina dificultăți în numirea unor obiecte sau oameni și pot folosi adesea termeni ca și ăsta-asta pentru a ascunde imposibilitatea numirii lor. Dacă li se cere să identifice o ceașcă vor spune că este un obiect
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Îi fuge nu se știe unde și arde În foc viu. Altcineva preconizează sinuciderea: „Ore fatale ce mă opriți De-a bea paharul ce-atît doresc?” Anton Pann prezintă În CÎntece de lume un repertoriu mai colorat de chinuri și jertfe: afazia, smintirea („vorba, mintea ce-am avut, / Cu totul o am pierdut”), uimirea (adică rătăcirea cugetului), insomnia, coșmarul, o prăpădire, pe scurt, generală: „trăiesc moarte vie”. Se va vedea cît de schimbătoare este, totuși, umoarea poetului. Cel care anunță, aici, că
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inimii. Dublul record al lui Conachi. Atributele feminității după Anton Pann. 6. Chinurile amorului. „Un potop de tînguire”. Figura catastrofei. 7. Vasalitatea sentimentală. 8. Dreptul de a boci. Petrecerea În suferință. Privirea, substanța, cea mai inflamabilă. Plîns, oftat, suspin, leșin, afazie. 9. Năcazurile pasiunii erotice. MÎhnăciunea mare, jalea și dorul. 10. Milostivirea. Strategia seducției. 11. Semiologia erosului: armele de represiune. 12. Mecanismele imposturii erotice: durerea Întoarsă spre plăcere. 13. CÎnt amorul și armele lui... Atoposul discursului Îndrăgostit. 14. Arta fugii. Exilul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
silabe, scrierea imprecisa etc.; 9 dislexo-disgrafia motrica, care apare ca urmare a tulburărilor de motricitate, ducând la abateri de la caligrafia scrisului (scrisul este ilizibil, cu deformarea literelor, sau ritmul foarte încet de scriere); 9 dislexo-disgrafia pură, sau consecutivă altor tulburări (afazie sau alalie). Gamă manifestărilor dislexo-disgrafice este extrem de variată, apărând sub forme și intensități diferite de la caz la caz. Dacă privim aceste tulburări de limbaj din perspectiva procesului instructiveducativ și recuperator, putem specifică următoarele manifestări: 9 ¾ dificultăți în realizarea grafică a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
subcorticală. Criterii ICD 10: A. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu: a) afectarea memoriei (afectarea capacității de învățare a informațiilor noi sau de evocare a informațiilor învățate anterior); ... b) una (sau mai multe ) dintre următoarele tulburări cognitive: ... 1. afazie (tulburare a limbajului); 2. apraxie (afectarea abilității de a efectua activități motorii, cu toate că funcția senzorială este indemnă); 3. agnozie (incapacitatea de a recunoa��te sau de a identifica obiecte, cu toate că funcția senzorială este indemnă); 4. perturbarea funcționării executive (planificare, organizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
complexe este necesar să fie identificate elemente precum: factorii motivaționali sau emoționali (ideația delirantă, halucinațiile, depresia, tulburările de comportament), factori care pot influența nivelul general de funcționare cognitivă, capacitatea adaptativă și gradul de autonomie personală și socială a persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea înțelegerii comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o întrebare, poate influența interpretarea unei examinări. Cerința de bază pentru demență este dovada declinului memoriei și a gândirii, declin care să aibă un grad suficient pentru a afecta autonomia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
coordonării și echilibrului, capacității neurocognitive, comunicării și orientării vizual-spațiale, datorate afectării sistemului nervos central sau/și periferic, manifesta te clinic prin pareze (pierdere ușoară-medie a forței musculare, slăbiciune musculară), plegii (afectare severă cu pierderea contractilității), tulburări de coordonare, de limbaj (afazii) și/sau de vorbire (dizartrie/anartrie, difonie/afonie), tulburări senzoriale majore (tulburări de câmp vizual, de orientare spațială, de recunoaștere a propriei scheme corporale și a relației sale cu mediul înconjurător, tulburări severe proprioceptive însoțite de tulburări de coordonare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
subcorticală. Criterii ICD 10: A. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu: a) afectarea memoriei (afectarea capacității de învățare a informațiilor noi sau de evocare a informațiilor învățate anterior); ... b) una (sau mai multe ) dintre următoarele tulburări cognitive: ... 1. afazie (tulburare a limbajului); 2. apraxie (afectarea abilității de a efectua activități motorii, cu toate că funcția senzorială este indemnă); 3. agnozie (incapacitatea de a recunoaște sau de a identifica obiecte, cu toate că funcția senzorială este indemnă); 4. perturbarea funcționării executive (planificare, organizare, secvențializare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
complexe este necesar să fie identificate elemente precum: factorii motivaționali sau emoționali (ideația delirantă, halucinațiile, depresia, tulburările de comportament), factori care pot influența nivelul general de funcționare cognitivă, capacitatea adaptativă și gradul de autonomie personală și socială a persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea înțelegerii comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o întrebare, poate influența interpretarea unei examinări. Cerința de bază pentru demență este dovada declinului memoriei și a gândirii, declin care să aibă un grad suficient pentru a afecta autonomia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
coordonării și echilibrului, capacității neurocognitive, comunicării și orientării vizual-spațiale, datorate afectării sistemului nervos central sau/și periferic, manifesta te clinic prin pareze (pierdere ușoară-medie a forței musculare, slăbiciune musculară), plegii (afectare severă cu pierderea contractilității), tulburări de coordonare, de limbaj (afazii) și/sau de vorbire (dizartrie/anartrie, difonie/afonie), tulburări senzoriale majore (tulburări de câmp vizual, de orientare spațială, de recunoaștere a propriei scheme corporale și a relației sale cu mediul înconjurător, tulburări severe proprioceptive însoțite de tulburări de coordonare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
sens verbal relevante din punct de vedere sintactic. Anumite componente de sens sunt privilegiate − de exemplu, copiii sunt sensibili mai devreme la schimbarea de localizare decât la schimbarea de stare. Froud (2006) a făcut un experiment cu un subiect cu afazie (cu o deficiență legată de cuvintele funcționale). Acesta era capabil ca, în momentul în care citea o listă de cuvinte, să distingă între itemii funcționali și cei lexicali. În listă au fost incluse, pe lângă itemii funcționali, 125 de verbe (25
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
folosind o tehnică numită cross-modal lexical priming (aplicată unor subiecți cu deficiențe verbale) și au demonstrat că subiectul inacuzativelor este reactivat după verb, iar subiectul inergativelor, nu. Inacuzativele care intră în alternanța cauzativă au comportament mixt în privința reactivării. Persoanele cu afazia lui Broca manifestă comportament diferit în privința inacuzativelor cu și fără alternanță, reușind să le utilizeze mai bine pe acestea din urmă. Levin și Rappaport Hovav (2005: 20) reiau ideea că unele clase de verbe prezintă realizare argumentală uniformă, iar altele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SPECIFICE DE DEZVOLTARE ALE VORBIRII ȘI LIMBAJULUI Definiția afecțiunii: întârzierea apariției limbajului expresiv, a vorbirii, a înțelegerii limbajului, pierderea vorbirii la vârsta de sub 18 ani. II. Stadializarea afecțiunii: cronică cu apariție în prima copilărie, posibilitate de evoluție lent favorabilă; în afaziile dobîndite, interval liber de dezvoltare normală urmat de pierderea limbajului. III. Criterii de includere - Istoric de întârziere a limbajului expresiv, pronunțarea cuvintelor, receptiv, pierderea vorbirii (afazie), apărute la vârstă mică, - Nu pot fi atribuite anormalităților neurologice, alterării senzoriale (surditate), întârzierii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
Stadializarea afecțiunii: cronică cu apariție în prima copilărie, posibilitate de evoluție lent favorabilă; în afaziile dobîndite, interval liber de dezvoltare normală urmat de pierderea limbajului. III. Criterii de includere - Istoric de întârziere a limbajului expresiv, pronunțarea cuvintelor, receptiv, pierderea vorbirii (afazie), apărute la vârstă mică, - Nu pot fi atribuite anormalităților neurologice, alterării senzoriale (surditate), întârzierii mintale, variantelor genetice (slow developer), - Există un grad de întârziere și de afectare evidențiat prin examen clinic, psihiatric, neurologic, logopedic, psihologic, - Lipsesc alte cauze: neglijarea afectivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]