1,383 matches
-
unor granițe relativ rigide, iar sinteza gândirii se elaborează greoi, aceștia percep cu întârziere modificările activității în funcție de particularitățile situației și schimbările survenite în modul lor de viață. 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental, pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, pot conduce fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de a relaționa cu cei din jur, neîncredere. De asemenea, deficientul mintal prezintă și o anumită rigiditate a conduitei, fapt care determină o serie de probleme în relația
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să povestească o întâmplare sau când nu poate oferi indicii sigure cu privire la obiectele văzute sau în legătură cu unele întâmplări la care a asistat, din cauza sugestibilității sale ridicate; - imaturitate afectivă destul de accentuată, evidențiată în principal prin caracterul exploziv și haotic al trăirii afectelor (acestea au de cele mai multe ori un efect distructiv asupra activității desfășurate de subiect) și capacitatea redusă de a controla expresiile emoționale, adesea exagerat de puternice în raport cu cauza care le‑a produs, afectează negativ relațiile cu cei din jur; - activitatea voluntară
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vedere psihopedagogic se pot desprinde următoarele caracteristici ale copilului autist: - perturbarea relațiilor cu mediul înconjurător: nu stabilește contact vizual, nu se lasă luat în brațe; absența contactelor afective (inclusiv cu mama, pe care o evită sau o ignoră), absența concordanței afectelor (copilul zâmbește spontan fără să transmită nimic sau afișează un zâmbet rece); - preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru stimulii vizuali și auditivi, atenție deosebită pentru mediul neanimat, absența fricii în fața pericolelor reale, interes obsesiv pentru stimuli
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
discursului poetic: discreția confesiunii, calmul melancolic al amintirii, diafanul tablourilor stilizate. O autoironie discretă vertebrează contemplarea cu ochi abstras a lumii, văzută shakespearean ca o scenă de teatru. Expresia, urmărind esențializarea, impune prin concizie și acuratețe. Din detașarea „mișcată” de afect și din estomparea eului P. și-a făcut o atitudine lirică ușor de recunoscut, iar din eleganța frazării și idealul cizelării nesilite - un mod personal de expresie. SCRIERI: Entre nous, le temps - Între noi, timpul, ed. bilingvă, cu gravuri de
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
Portretistica - se rețin figurile unor Mihail Galino, N. Luchian, C. Bălănescu, Grigore Manolescu și Aristizza Romanescu - colorează întrucîtva filele nostalgicelor suveniruri. Capacitatea de a admira a autoarei nu îi diminuează reflexivitatea, ea discutând în limitele unei „critici impresioniste”, în care afectul se conjugă cu luciditatea, „concepția” unor întruchipări scenice. Mai există în carte „autocritica”, adică o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i menească și o
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
cu privire la identitatea doamnei T. din „Cetatea literară”, o folosește pentru a ține trează, până la ultima pagină, atenția cititorului. Mai aproape de modelul proustian pare romanul Ultima noapte..., monografie a iubirii și geloziei lui Ștefan Gheorghidiu, în care treptele de intensitate ale afectului devin centre de coagulare mnemonice obsesive, aglutinând evenimentele în formațiuni narative geometric-probabiliste, dispuse de-a lungul axei imaginare a textului precum lentilele de mărimi variabile ale unui aparat optic. Însă progresia în complexitate a instrumentului de observație, departe de a
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
și eminescianismul (1987), împreună cu care alcătuiește un ansamblu. Sunt redefinite cultura poetului (rolul capital, de suprem model, al lui Shakespeare), viziunea lui tragică (nu pesimistă, cum sună clișeul încetățenit) rezultată din tensiunea ontic-antropologic (absolutul ființei - finitudinea conștiinței umane) și rațiune - afect, tensiune rezolvată de „dorul nemărginit” ce leagă, în chip reprezentativ românesc, umanitatea de univers. Opera este percepută în structuri, „sensibilul”, „inteligibilul” și „imaginarul” fuzionând în logos. Este valorizată gândirea mitică a poetului, prin apelul la logica dinamică a contradictoriului (Ștefan
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
întrebările rămân în plan secund, precumpănitoare fiind sugestia unor stări care surprind evanescența realului într-o ființare imaterială și mai ales linia fragilă dintre cele două lumi, astfel încât dilema hamletiană devine „a fi și a nu fi”. Prin contemplație, deopotrivă afect și concentrare, existența nu mai e limitată în timp, golul pierderilor sufletești este compensat de prezența permanentă a celui dispărut, iar sincronizarea cu umbra sau cu ecoul face posibilă comunicarea : „Care dintre noi doi e-adevărat? / Căci glasul meu se-
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
mai mult o analiză, destul de convențională, a acestui sentiment. O elegie, Melancolia, după Legouvé, încearcă să sugereze corespondențele misterioase dintre natură și stările afective: ruinele sau un țintirim sărac trezesc cuvenitele reflecții. Scriitorul e un reflexiv, un contemplativ, care mimează afectele poeților romantici. Mai conform firii sale poate fi socotit un Apolog, unde predică o existență cumpătată, sub semnul rațiunii. În volumul selectiv Păcatele tinerețelor (1857), trei secțiuni (Amintiri de junețe, Fragmente istorice, Negru pe alb - Scrisori la un prieten) sunt
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
obiectiv au declanșat acest eveniment. b) Comprehensiunea presupune un determinism subiectiv: fenomenele sociale și umane sunt acțiuni umane sau produse ale acestor acțiuni. Acțiunea umană are însă un specific în raport cu fenomenele naturale. Realizarea sa este prezidată de subiectivitate: scopurile, intențiile, afectele actorilor. A înțelege un anumit fapt social înseamnă a determina ce a fost în mintea autorului său, în ce stare de spirit se afla acesta, ce intenții avea, ce urmărea, care erau opțiunile sale valorice. Accesul la acești determinanți subiectivi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
activitatea schemei cognitive specifice evocate. Această interacțiune dintre stimuli, schemă și cogniție este precizată astfel: „In formarea unei cogniții, schema oferă cadrul conceptual în cadrul căreia detaliile particulare sunt furnizate de stimulii externi. „Cogniția depresivă, la rândul său, antrenează apariția unui afect depresiv și a unor simptome motivaționale. Relația dintre cogniție și motivație Dacă există o contiguitate temporală între gândire și afect, răspunsul afectiv este, de fapt, produs și determinat prin maniera în care subiectul își structurează din punct de vedere intelectual
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
oferă cadrul conceptual în cadrul căreia detaliile particulare sunt furnizate de stimulii externi. „Cogniția depresivă, la rândul său, antrenează apariția unui afect depresiv și a unor simptome motivaționale. Relația dintre cogniție și motivație Dacă există o contiguitate temporală între gândire și afect, răspunsul afectiv este, de fapt, produs și determinat prin maniera în care subiectul își structurează din punct de vedere intelectual experiența. Pentru pacient, intensitatea reacției depinde de caracterul plauzibil al cogniției depresive. Invers, cu cât activarea unui afect depresiv prin
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gândire și afect, răspunsul afectiv este, de fapt, produs și determinat prin maniera în care subiectul își structurează din punct de vedere intelectual experiența. Pentru pacient, intensitatea reacției depinde de caracterul plauzibil al cogniției depresive. Invers, cu cât activarea unui afect depresiv prin intermendiul unei cogniții este mai intens, cu atât mai mult aprecierea „rezonabil” privitor la validitatea acestuia devine dificilă pentru pacient. Mai mult chiar, caracterul plauzibil al distorsiunilor cognitive depresogene ulterioare este amplificat. Această interrelație este concepută de către Beck
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra modelelor ulterioare este evidentă. Grila BASIC ID Modelul lui Lazarus, numit BASIC ID, își propune să evidențieze un profil de acțiune terapeutică care să permită o intervenție multimodală. Datele sunt grupate, de asemenea, în șapte dimensiuni: - comportament manifest (B); - afecte (A) și senzații (S) ce însoțesc acest comportament; - imagerie mentală (I) în relație cu acest comportament; - cogniție (C) ce corespunde ideilor și credințelor în raport cu comportamentul și posibilitățile de schimbare; - relații interpersonale (I) în conexiune cu comportamentul; - droguri (D) precizând starea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fizică, consumul de medicamente sau de droguri. Cottraux a adăugat două dimensiuni: - expectanță (E) în raport cu așteptările subiectului, - atitudini (A) privind atitudinile terapeutului vis-à-vis de subiect. Acest al doilea model pune și mai mult accentul pe evenimentele interne în funcție de patru concepte: afecte, senzații, imagerie mentală și cogniție. El este primul model care propune în mod clar o strategie terapeutică multimodală. Grila SECCA Grila SECCA este elaborată pentru problematici anxioase și depresive: fobii, atacuri de panică, depresie și disfuncții sexuale. Ea are drept
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
crescută, stres relațional cu sora sa. Antecedente cognitive: scheme privind exigența, abandonul, neîncrederea. Antecedente imediate Probleme sociofinanciare Comportament problemă Cogniții: impresia că ceilalți se dezinteresează de ea, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, dificultate de a se decide, gândire înceată. Afecte: tristețe, descurajare, iritare, sentimentul de neputință, anxietate. Comportament: apatie, lipsă de motivație, nivel de activitate scăzut. Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Soț foarte apropiat Cogniții: „Nu mai știu și care o susține foarte mult, să fac nimic”, „să ajung
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scăzut. Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Soț foarte apropiat Cogniții: „Nu mai știu și care o susține foarte mult, să fac nimic”, „să ajung să mi se îndeplinind multe sarcini. întâmple așa ceva la vârsta mea”. Tendință spre respingere parentală. Afecte: tensiune, iritabilitate, Izolare Comportamente: retragere, izolare, reducerea activităților. Organizarea datelor Organizarea datelor, în momentul desfășurării primei consultații, se realizează după cum urmează. Structură înnăscută predispozantă Sunt reținuți, în ceea ce o privește pe Martine, unii factori endogeni semnificativi: antecedente familiale de depresie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în apariția schemei principale, unele jocuri de rol îi permit să se confrunte cu situații dificile în care apar figurile autoritare și să insiste asupra afirmării drepturilor sale, a opiniilor sale, a nevoii de feedback... Strategiile experiențiale mobilizează mai multe afecte decât celelalte metode. In acest stadiu, Xavier spune că este mai puțin depășit din punct de vedere emoțional și că are mai mult curaj. Travaliu comportamental Sunt elaborate în continuare sarcini care au, drept obiectiv, abandonul progresiv al strategiilor de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și îl încurajează pe Xavier cu căldură, dedramatizează și repozitivează eșecurile. El îl încurajează constant să-și formuleze ipotezele, să vorbească despre emoțiile sale. In schimb, combate tendința acestuia spre evitare și raționalizare cu scopul de a-l conduce spre afect și acțiune. Evoluția cazului Xavier participă la ședințe cu devotament. Pe parcursul acestora, el participă mai mult la stabilirea ordinii de zi, se simte mai bine când vorbește despre trăirile sale, mai atașat. Invață să utilizeze metode de restructurare cognitivă, situație
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apărute la o anumită persoană. Dinamica factorilor de risc Conform teoriei lui Stice, presiunea socioculturală a siluetei filiforme și internalizarea idealului de subțirime induc un sentiment de insatisfacție corporală tinerelor fete. Această insatisfacție favorizează apariția, în cazul acestora, a unor afecte negative și comportamente de regim alimentar care accentuează și mai mult afectivitatea negativă asociată imaginii negative despre corpul lor. Aceste reacții față de insatisfacția corporală amplifică riscurile dezvoltării unor comportamente bulimice. Pentru Bardone-Cone, bulimia este rezultatul interacțiunii dintre trei factori: - perfecționism
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o criză bulimică subiectivă la o bulimie obiectivă. Bulimia și reglarea emoțiilor Persoanele care suferă de bulimie consideră că emoțiile negative ar putea fi reglate cu ajutorul crizelor lor hiperfagice și/sau a purgațiilor. Un mare număr dintre aceste persoane manifestă afecte negative (anxietate, tristețe, sentiment de vid și singurătate...) chiar înainte de apariția crizelor. Emotivitatea negativă scade rapid la începutul crizei, și chiar și în timpul purgației. Din nefericire, după diminuarea tensiunilor, bulimiile și purgațiile antrenează reacții emoționale negative (rușine, culpabilitate, disperare...), situație
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Gwen. Figura 3. Analiza funcțională a comportamentelor bulimice ale lui Gwen Timiditate Suprainvestire Indoială de sine școlară Anxietate de eșec Insatisfacție corporală Pubertate Deces al bunicului Comentarii Eșec sentimental privind aspectul fizic Conflicte conjugale Regim Plecarea surorii Eșec școlar Afecte depresive Crize de Gânduri compulsive bulimie Exerciții de abdomen Abuz de alcool Automutilări Izolare Vomismente Idei suicidare socială Abuz de laxative Terapeutul îi explică lui Gwen teoria holistică și analiza funcțională, iar Gwen este de acord cu imaginea problemelor sale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
așa fel încât să diminueze sentimentul de confuzie în ceea ce-i privește, sentimentul cronic de vid și perturbațiile cognitive caracteristice TEPL. Modulul de reglare emoțională are drept obiectiv întârirea, pe cât posibil, a controlului emoțiilor astfel încât să se poate contracara labilitatea afectelor. Modulul de toleranță la suferință își propune învățarea comportamentelor alternative la conduitele impulsive, automutilatoare și suicidare. Modulul eficacității interpersonale este axat pe învățarea gestionării conflictelor, astfel încât persoana cu TPEL să obțină lucrul de care are nevoie respectându-se în același
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
are o astfel de conștiință. Ea evaluează cu greutate dacă se află într-o stare de conștiință emoțională sau rațională, atât de mare este dificultatea pe care o întâmpină în a intra în contact cu senzațiile sale fiziologice și cu afectele sale. Terapeuții validează dificultatea și o încurajează să continue exercițiile. In timpul celei de a cincea ședință, Doamna B. împărtășește împreună cu grupul o experiență trăită în timpul săptămânii și identificată ca fiind o luare de contact cu conștiința sa evoluată: factorul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
timp și pentru confecționarea câtorva „romane sociale” (Crime sociale, apărut în „Acțiunea” din 1905, Dreptate!) sau pedalând pe senzațional („romanele originale” Incestul din București și Misterele Ocnelor Mari, publicate în „Depeșa”, 1901). Calibrate după rețete la modă, ele mizează pe afecte puternice care dau, una-două, în plânset ori se congestionează subit în răcnete sfâșietoare. Trama e pigmentată cu incesturi, violuri, leșinuri, sinucideri, cum și cu potriveli neverosimile și stridente lovituri de teatru. Personajele se supun aceluiași canon, fiind în tabăra negativilor
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]