1,552 matches
-
psihomotrice; - dezvoltarea priceperilor și deprinderilor motrice de bază (mers, alergare, sărituri, echilibru, tracțiuni etc.); - dezvoltarea corespunzătoare a calităților motrice (forță, viteză, rezistență, îndemânare). Referindu‑se la psihomotricitate, A. De Meur (1981) a evidențiat existența unor raporturi între motricitate, intelect și afectivitate. Deși A. Lapierre (1986) considera că noțiunea de psihomotricitate este prea vastă pentru a se preta la o definiție precisă, categorică și indiscutabilă, C. Păunescu a evidențiat că „psihologia demonstrează că actul motor stă la baza organizării cunoașterii și învățării
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
terapia prin dans și ergoterapie. Al. Popescu arată în acest sens că terapia ocupațională propriu‑zisă cuprinde artterapia, ludoterapia, meloterapia, biblioterapia, terapia recreațională, cultura fizică medicală, ocupațiile ușoare ca lutterapia (diverse procedee de modelare a lutului), broderia etc., ce implică afectivitate, simț estetic, beneficiu economic (în plan secundar). Același autor face distincție între ergoterapie și alte activități de muncă efectuate de subiecți. El definește ergoterapia ca fiind terapia prin muncă remunerată și asigurată, pe cât posibil, pe bază de autofinanțare (se întâlnește
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
părți ale corpului; - formarea și dezvoltarea activităților motrice de manipulare a obiectelor și a abilităților de comunicare nonverbală; - formarea și dezvoltarea capacității de comunicare verbală (mișcările organelor fonatorii, coordonarea sunet - gest etc.); - formarea și dezvoltarea activității motorii de exprimare a afectivității (exprimarea de atitudini, emoții și sentimente prin gesturi); b) organizarea conduitelor și structurilor perceptiv‑motrice, cu subnivelurile: - organizarea schemei corporale și a lateralității; - conduita și structura perceptiv‑motrice de culoare; - conduita și structura perceptiv‑motrice de formă; - orientarea, structurarea și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
producerea sunetelor; b) asocierea sunet‑cuvânt, coordonarea sunetelor în cuvinte și în mesaje cu semnificație; c) coordonarea sunet‑gest; d) coordonarea mișcărilor ochilor (progresiv stânga‑dreapta); e) coordonarea mișcărilor fine ale degetelor solicitate de actul grafic. 6. Activitatea motorie și afectivitatea: a) comunicarea de atitudini prin gesturi; b) comunicarea de sentimente prin gesturi; c) comunicarea de emoții prin gesturi. • Organizarea conduitelor și structurilor perceptiv‑motrice 1. Organizarea schemei corporale și lateralitatea: a) conștientizarea propriei scheme corporale - recunoașterea și denumirea diferitelor părți
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prin probe analitice, sintetice, proiective, concretizate în chestionare, teste sau sarcini practice; b) teste de eficiență pentru: - psihomotricitate și abilitate manuală (schemă corporală și lateralitate, stil motor, structurare vizuală, sincinezii etc.); - investigarea activității psihice (percepție, imaginație, atenție, memorie, gândire, limbaj, afectivitate etc.). 8. Evaluarea nivelului intelectual prin: - teste de dezvoltare individuală; - teste analitice și calitative ale inteligenței; - teste colective de inteligență; - teste individuale verbale și de performanță. 9. Indicatorii de dezvoltare: a) vârsta biologică; b) vârsta de dezvoltare: - mintală; - motorie; - a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gândire ...................................................................... - analiza .................................................................................. - sinteza ................................................................................... - abstractizarea ........................................................................ - generalizarea ........................................................................ - comparația ........................................................................... - sistematizarea ........................................................................ - concretizarea ........................................................................ - reversibilitatea ...................................................................... - asociativitatea ....................................................................... - clasificări, grupări, incluziuni în clase .................................... - calități speciale ..................................................................... Memoria: - formele memoriei ........................................................................................... - procesele memoriei ......................................................................................... - calități speciale .............................................................................................. Limbajul: - vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături de personalitate: - temperament ............................................................................. - caracter .................................................................................. - aptitudini/interese speciale ......................................................... - conduita/comportamentul .......................................................... Aptitudini/deprinderi/obișnuințe ........................................................................................... Creativitatea ..................................................................................................................... Spiritul de observație ........................................................................................................ Psihomotricitatea: - coordonarea motorie ............................................................................. - schema corporală .................................................................................. - lateralitatea și dominanța manuală ............................................................ Atitudinea față de: - sine .................................................................................................. - societate ............................................................................................ VI. Date pedagogice: Calitatea rezultatelor școlare ................................................................................................ Capacitatea de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Fratria .............................................................................................................................. Relațiile din cadrul familiei ................................................................................................... Condițiile materiale și confortul locuinței .............................................................................. Anamneza Evoluția sarcinii .................................................................................................................. Nașterea ........................................................................................................................... Evoluția și dezvoltarea copilului în primul an de viață ............................................................ Antecedente medicale ......................................................................................................... Starea actuală de sănătate ................................................................................................... Apariția tulburărilor de limbaj & etiologie ........................................................................... Examen psihologic IQ .................................................................................................................................... Gândirea ........................................................................................................................... Memoria ........................................................................................................................... Atenția .............................................................................................................................. Voința .............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) ............................................................................................. Temperament ..................................................................................................................... Aptitudini ........................................................................................................................ Psihomotricitatea ............................................................................................................... Comportamentul ............................................................................................................... Examen logopedic Aparatul fonoarticulator: - respirația .................................................................................................................. - sistemul labio‑comisural ............................................................................................. - aparatul dentar ......................................................................................................... - maxilarele .................................................................................................................. - limba ........................................................................................................................ - palatul dur ............................................................................................................... - cavitatea nazală ......................................................................................................... - cavitatea faringo‑laringiană .......................................................................................... Aparatul auditiv: - particularități anatomo‑funcționale .............................................................................. - acuitatea auditivă ......................................................................................................... - controlul auditiv al pronunției ....................................................................................... Componenta motorie (articulare, pronunțare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stări de liniștire, de relaxare, prin reducerea stărilor de tensiune și anxietate; facilitează comunicarea între persoane; contribuie la dezvoltarea unor funcții și procese psihice, începând cu cele primare, senzații, percepții, reprezentări, și terminând cu cele mai complexe, cum ar fi afectivitatea, imaginația și creativitatea; susține tonusul subiectului și rezistența sa la efort, contribuind în același timp la depășirea unor obstacole inerente existenței, cum ar fi stările de boală sau handicap; ameliorează comportamentul și socializează individul. 1. Vezi capitolul 6 al prezentei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
literară”, „Steaua”, „Contrafort”, „Contrapunct” ș.a. P. debutează în revista școlară suceveană „Sinteze”, iar editorial cu volumul de versuri Viața fără sentimente (1982), unde „acumulează observații nonsubiective în naturi moarte de-a binelea” (Marian Popa). O stilistică austeră înrămează aici o afectivitate minimă sau absentă. Răceala conceptualului apare în același timp ca efect retoric și cauză producătoare; dar în ambele cazuri ea este o semiprezență, în sensul în care este integrată mai curând ca sugestie decât ca factor explicit. În montajul imaginilor
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
a înfățișat cititorilor și ca memorialistă, cu Declarație de avere (2002), volum care, fără să revoluționeze în vreun fel tehnicile și miza autoficțiunii, este unul de amintiri în sensul curent al termenului, selectiv, autentic, cu o dozare echilibrată între informație, afectivitate și comentariu, fără exces de literaturizare. Autoarea, fostă cursantă a „școlii de poeți”, cu un stagiu în presa culturală și cu însărcinări manageriale în cinematografie, a trăit și a observat nemijlocit împrejurări și evenimente, a cunoscut atmosfera vieții culturale din
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
un model dihotomic: pe de o parte, avem domeniul cunoașterii ce corespunde funcțiilor de prelucrare și de elaborare a informației, cum ar fi domeniul inteligenței cu funcțiile sale de percepție, memoria, limbajul, reprezentările simbolice; de cealaltă parte se situează domeniul afectivității și emoției. Pentru acești psihologi, sciziunea este provizorie și este legată de unele probleme metodologice ale cercetării, însă ne putem întreba dacă, transcrisă în domeniul psihoterapiei, ea nu amplifică într-o manieră anormală, în sfera strategiilor terapeutice, raționalul în dauna
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu ea, dar se văd rar. Relațiile sunt proaste, datorită unui comportament preferențial resimțit ca fiind sistematic în favoarea surorii sale. Climatul în care Martine a trăit în perioada copilăriei era caracterizat de o exigență crescută și de o absență a afectivității. Relațiile dintre Martine și sora sa mai mare sunt proaste și au condus la manifestarea unei prime stări depresive în urmă cu zece ani. Martine i-a împrumutat atunci bani surorii sale care nu i-au fost înapoiați atunci când aceasta
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Stice, presiunea socioculturală a siluetei filiforme și internalizarea idealului de subțirime induc un sentiment de insatisfacție corporală tinerelor fete. Această insatisfacție favorizează apariția, în cazul acestora, a unor afecte negative și comportamente de regim alimentar care accentuează și mai mult afectivitatea negativă asociată imaginii negative despre corpul lor. Aceste reacții față de insatisfacția corporală amplifică riscurile dezvoltării unor comportamente bulimice. Pentru Bardone-Cone, bulimia este rezultatul interacțiunii dintre trei factori: - perfecționism, - lipsă de încredere în propria persoană, - insatisfacție corporală. Femeile care se consideră
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Holocaustul - este o miză a modului În care Mihai Milca tratează subiectul abordat, cartea face o diferențiere clară Între primul concept, ca desemnând mai degrabă crima colectivă generată de izbucniri de moment, Înalt pasionale, dominate de un tip special de afectivitate negativă, fie datorată unor chestiuni strict contextuale, fie grefată pe relații tensionate sau „citirea” grupului-țintă ca un pericol constant, și cel de genocid, pe care Îl asociază mai degrabă cu practicile statelor totalitare, indiferent de culoarea politică. Și genocidul presupune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
destinul poetului, care trebuie să se supună „monstrului” numit poezie, pentru că a „furat din stele petalele izbândei”. Pare o lume nedefinită, tiranică, cu care „șlefuitorul de lacrimi” nu poate comunica. Dar își poate recrea un microcosmos al lui, colorat de afectivitate. Cu Inimă de iepure (1998) M. face un pas decisiv în structurarea liricii sale, în care se percep ecouri din poezia europeană, din Eugenio Montale, de pildă. Cu aceeași îndreptățire s-ar putea face referire la T.S. Eliot sau la
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
părinților aduce mereu surplusul de lumină al unei cunoașteri care n-a suferit încă disciplina scrisului și rutina cititului. La vârsta primilor pași suntem străini de ceea ce înseamnă „atitudine critică” sau „percepție culturală”, așa încât orice act de cunoaștere slujește o afectivitate primordială. Curiozitatea copiilor este ghidată și îmblânzită de iubirea celor maturi. Mult mai târziu, nevoia implementării categoriilor morale este acut resimțită. Putem spune, cu alte cuvinte, că esențialul primilor ani de creștere se ascunde într-o experiență de ordin poetic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
conceptualizării abstracte, este secundară atunci când viața ireductibilă a persoanei marcate de evenimentul revelației este luată în seamă. Nu procesarea intelectuală a informației este cel mai relevant aspect al înțelegerii, ci totalizarea experienței într-un plan subiectiv care include laolaltă voință, afectivitate și conștiință morală. Kierkegaard este cel care recunoaște în posibilitate un conținut ontologic mai dens decât realitatea actualizată, iar această decizie va intra într-o neașteptată conjuncție cu marile voci ale tradiției fenomenologice europene. În sfârșit, alături de Franz Rosenzweig (1886-1929
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fondului de comerț; • să rezolve corect speța propusă, subliniind particularitățile vânzării-cumpărării fondului de comerț ca act de comerț în raport cu vânzarea-cumpărarea civilă; • să argumenteze riguros științific soluția speței, adoptând limbajul juridic corespunzător. b) afective: • să-și controleze elementele de expresivitate ale afectivității în condițiile unei simulări de procedură juridică. c) caracteriale: • să-și pună în valoare spiritul de dreptate, apreciind soluția propusă din punctul de vedere al legalității sale. Obiectul: Criminalistică Tema: Particularități metodologice privind investigația criminalistică a infracțiunilor din domeniul traficului
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
face ca, atunci când copilul chirăie de încântare, mama să-l scuture ușurel sau să-și miște umerii uitându-se la el. În interacțiune, ea se sincronizează astfel cu el cel puțin o dată pe minut. Aceste momente sunt esențiale în trezirea afectivității. De altfel, specialiștii semnalează că sincronizarea este complet diferită de imitare. Imitându-și pruncul, mama îi arată că a înțeles ce a făcut, dar nu că înțelege ce simte el. Pe cea de-a doua situație este centrată armonizarea. În
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
închisă. Persoanele cel mai bine adaptate la ascultarea celorlalți reperează instinctiv aceste semne. Fiind mai bine pregătite pentru situațiile de închidere, adică pentru obiecții, se pricep mai bine să le ocolească. Barierele mentale sunt de trei feluri: cea raportată la afectivitate, cea raportată la critică și cea raportată la etică. Cineva căruia nu-i place o anumită persoană, care nu este de acord cu ea și nu are același sistem al valorilor ca ea ridică toate cele trei bariere ale vigilenței
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
o anumită persoană, care nu este de acord cu ea și nu are același sistem al valorilor ca ea ridică toate cele trei bariere ale vigilenței, care interzic intervenția în comunicarea nonverbală a oricărei forțe subliminale. Bariera mentală legată de afectivitate Se întâmplă adesea să subestimăm, inconștient sau conștient, ceea ce spune o persoană care ne displace. Ne amintim cu toții că i-am auzit pe cei apropiați spunând: „Când știm cine este (sau) când știm de unde vine, cum vrei să avem încredere
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Syner și pe Syna în ilustrațiile următoare, sunt multe șanse să fiți de acord cu mine: Syner pare să traducă o atitudine pe care o putem califica fără ezitare drept ușor „efeminată”. Această poziție de deschidere dezvăluie un aspect al afectivității pe care unii bărbați nu reușesc decât cu greu să-l lase să înflorească. Ei și-au creat un fel de carapace, probabil pentru a nu se expune la suferință. Din punct de vedere cultural, bărbații sunt cei cărora li
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
dintre noi sunt chiar incapabili să le încrucișeze în ambele sensuri fără să se gândească intens câtva timp. Acest exercițiu ne permite să conștientizăm faptul următor: picioarele ne sunt mult mai libere decât brațele, mult mai puțin prinse în lanțurile afectivității. Pozițiile pe care le iau picioarele noastre depind, în esență, de amplasarea în spațiu a interlocutorilor. Dorim fie să ne apropiem, fie ne îndepărtăm de ei. Și, în funcție de locul în care se află, la stânga sau la dreapta, gesturile noastre se
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
rațiunii și sentimentelor, înțelese ca întruchipări ale binelui și, respectiv, ale răului absolut, mai poate fi văzută și astăzi drept dogma fondatoare a filosofiei morale a lui Kant. Într-o lucrare foarte recentă, constatarea că filosoful a contestat cu energie afectivitatea drept sursă și temei a moralității îl determină pe autor să socotească îndreptățită concluzia că în acest fel rațiunea ar fi opusă „frontal exclusivist” afectelor bune9. În capitolul intitulat „Rigorismul etic și moralitatea umilită” se susține, cu referire la un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Obligat să spună poliției povestea întâmplărilor prin care trecuse, Marlowe omite câteva „amănunte” care nu numai că sunt esențiale, dar vorbesc despre implicarea sa personală, emoțională, în cazul pe care se presupunea că trebuie să-l rezolve cu lipsa de afectivitate a unui chirurg: I-am spus ce știam. Am omis două lucruri, fără să-mi dau seama în acea clipă de ce-o fac. Am omis să-i pomenesc de vizita lui Carmen acasă la Brody și de vizita lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]