1,137 matches
-
întoarcerea lui Valentin dintr-un sanatoriu de recuperare pentru boli nervoase, unde stătuse timp de șase luni de zile, Carlina rămase profund surprinsă văzându-l atât de schimbat. Părea extrem de obosit și foarte slăbit. - Valentin, începu ea pe un ton afectuos, nu crezi că ar trebui să te vadă un medic neurolog, să îți facă eventual un consult mai amănunțit înainte de a te apuca de alte treburi?! Ai ochii roșii și pari extenuat. Mâinile îți tremură și ai slăbit foarte mult
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
punctele de vedere. Era ca o plantă proaspătă și rezistentă. Credea că nimic nu-l mai poate doborî, iar în caz că acest lucru se întâmpla era pregătit să se ridice imediat. Când află la ce oră îi pleacă trenul, îi salută afectuos pe cei care veniseră să-l petreacă și le zise: - Rămâneți cu bine și să ne vedem în curând! - Mergi sănătos și norocul să-ți surâdă mereu! - Drum bun și baftă! Îi ură altul. Numai bunul său prieten Cosmin nu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Cu greu Își reveni și Întrebă: — Părinte, dar, după câte știu, regele Filip a obținut mai târziu iertarea Sfântului Părinte! N-a aflat niciodată de existența acestui fiu? Mai ales că legătura lui cu delfinul n-a fost niciodată prea afectuoasă! Nu putea să-și aducă fiul la Curte? — Nu știu. În orice caz, dacă a știut vreodată, a păstrat taina cu sfințenie. Cum ți-am spus, un pretendent la tron ar fi Încurcat rău lucrurile! Ce conflicte ar fi putut
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-i la ușă. Și soția lui, și el m-au primit cu deosebită căldură, încât, deși n-au durat decât o vară, vizitele la dânșii au fost atunci foarte dese. Grigore Popa dădea o atenție neobișnuită versurilor mele, se interesa afectuos de mine, manifestând față de persoana mea o simpatie care mi se părea o adevărată binefacere, încălzindu-mă lăuntric. L-am rugat să mi publice versurile în Gândirea, revista cu aspect admirabil, îmbietor, al cărei colaborator era: încercările lui de a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Scriitorul relevă „poziția falsă“ a tinerilor întorși din străinătate, obligați de respectul față de vârstnici să-și ascundă frecvent convingerile și riscând până la urmă să și le piardă cu totul. „Societatea europeană - remarcă el - se sprijină în primul rând pe familiaritatea afectuoasă și pe reciprocitatea sentimentelor care există între membrii unei familii, izvor prim din care iau ei caracterul de blândețe, de ușoară nepăsare, de politeță lesnicioasă și slobodă și gustul sociabilității, care e necunoscut în ținuturile mai apropiate de Orient. Părinții
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
faptul că considera posibilă o soluționare pe baza unui schimb de populație între Ungaria si România. „Fața de precizările lui Antonescu, Hitler” a replicat, finalmente, că „ istoria nu se va opri în anul 1940 ". Primirea în capitala Reichului „ mai puțin afectuoasă ca la Roma” -după mărturia lui Antonescu - ,constituie o dovadă concludentă că noul conducător al statului român nu era un „agent” al Reichului, venit acum la patronii săi, după reușita misiunii sale. Pe Antonescu, Ribbentrop l-a întâmpinat cu următoarele
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
același verb pe care Isus Îl folosește În scena discutată mai sus: Noli me tangere. Și acest element, aparent nesemnificativ, dar cât se poate de real, apropie cele două personaje, din Luca și din Ioan. La Ioan, Isus interzice „atingerea” afectuoasă din partea Mariei Magdalena, În vreme ce aici fariseul condamnă atingerea vicioasă a „păcătoasei”. Spre deosebire de Marcu și Matei, unde gestul femeii are un sens premonitoriu, echivalând cu o Îmbălsămare avant la lettre, Luca Își construiește scena cu o semnificație evident penitențială. Femeia intră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
americani - ano nimi, eficienți și tocmai de aceea atît de iubiți de presa noastră !) au stabilit că, în timpul gravidității consoartei, bărbatul însuși are simptome ale sarcinii : „producția“ de testosteron scade cu 30%, omul se îngrașă, obosește mai repede, devine mai afectuos, mai finuț etc. Nu știu dacă „cercetătorii americani“ sînt sau nu o invenție a tabloidelor noastre, un fel de formulă standardizată care ascunde excesul de imagi nație al jurnaliștilor dîmbovițeni, dar pot să certific, cu propria-mi experiență, că cel
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Aci, copiii: masă, cinematograf imediat și întoarcerea acasă, copiii au plecat iar, eu am rămas superb singură. Au început să vină Sbur. crezând că e ședință; am stat de vorbă cu Bonciu, care îți predă (sic) complimente, a vorbit foarte afectuos de tine și despre tine. Apoi iar masa, iar copiii, cărora gazda cu care fusesem schimbată le-a oprit toate alimentele, și care sunt lăsați aici deocamdată fără alimente, fără bani. Tu vois ça! Astăzi te-am purtat cu mine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
rochia marron, jerseul negru și manteau-ul marron, pălăria marron, poșeta nouă și am pornit-o încărcată la ei; am ajuns la 2.25, dar prea devreme, cred, pentru ceasul dejunului lor. Am găsit pe doamna Bi[emel], cordială, caldă și afectuoasă, care m’a întrebat cum am făcut eu să am o fată atât de cinstită, cu toată frumusețea și sex appeal-ul care o face să fie atât de înconjurată, și totuși atât de nobil distantă și corectă cum nu se
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ai oferit-o lui Cinci și altor amici ai tăi. Era hotărât să nu vină la gară să te vadă, spunând că „te urăște“. Textual. Iată un cancan care m’a scârbit de „cei trei C.“, așa cum îi numești tu afectuos în scri sorile tale. Miercuri seara, 5 noembrie [1947] [...] Cum scrisorile fac atâta drum și sunt, poate, atât de nesigure, eu îți scriu astă seară, iubita mea, dorindu-ți din inimă sănătate, cumințenie și noroc. Niciodată - egoistă - nu m’am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
trimisă împreună cu una dintre ale mele? Dar scrisoarea de la Tante Margot ai primit-o? Te rog răspunde mi repede la aceste două întrebări. Lungă conversație de familie cu Măriuca, pe care am invitat-o pentru duminică la prânz. Îți transmite afectuoase salutări. [...] Opt luni s-au așternut peste mine, torturându-mă din zi în zi mai tare; oare câte mă mai așteaptă încă până la sfârșitul calvarului meu matern? [...] Vineri, 7 mai [1948] [...] Iubita mea, e câteodată mai greu de îndurat decât
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fi întins pe toate tărâmurile: n’am citit nimic, n’am scris nimic; m’am gândit la tine și am trăit alături de prietenii noștri de aici. Nu știi ce a putut fi Rein[er], pentru mine: o prezență atentă și afectuoasă, o inteligență ce deschidea orizonturi inteligenței mele fricoase sau ankilozate (sic). Mereu aceleași sfaturi, Monica, draga mea. Nu vreau un mariaj pentru salvarea unor bunuri materiale problematice, chiar dacă ar fi să nu mai găsești decât ruine și ca în Varlaam
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
duc să-l consult! [...] De acolo, năucă, am coborât cele trei etaje ale marelui palat al ziarului fost popular și m-am dus să-l caut pe Camil B[altazar]. Ăsta da, s-a purtat exact ca înainte: drăguț, politicos, afectuos, dar [e] un biet idealist. După el, n-ar trebui decât să spun: „Sunt Doamna Cutare“, ca să mi se deschidă toate ușile și să mi se ofere tot ce doresc: cantină la asociația lor, spor de pensie ca soție a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
moment, n-avem altă datorie decât aceea pe care ne-o impun împrejurările; să lăsăm ideologiile și să sprijinim realitatea care e statul românesc. Mi-a citit câteva sonete, două sau trei frumoase în adevăr. S-a purtat politicos și afectuos chiar. Mi-a spus lucruri puțin plăcute despre Nichifor Crainic. În compartiment se afla și sora sa d-na Xenopol (născută Lefter) și un tânăr căpitan de loc din Fălticeni, numit Pleșoianu. În "Neamul Românesc", d. Iorga a scris despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aveau să iasă marile sale volume, cel de-al doilea, citat mai sus, apoi Dreptul la timp, 11 Elegii și Laus Ptolemaei! Un Nichita ponderat, echilibrat, venind corect la Întâlniri și continuând să fie nu numai „corifeul”, dar și „servitorul” afectuos, generos și extrem disponibil pentru fiecare În parte dintre cei patru sau cinci amici ai săi, Matei, Grigore, Cezar și subsemnatul, vorbindu-ne de bine În fața „străinilor” sceptici, cu o exaltare și complicitate fraternelă rară! (El l-a convins pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
autorul articolului - că în zilele lui Hesychiu (secolul VI d.Chr.) plăcintele se numeau Nicolai”. Mă amuză, o clipă, ideea de a propune ca, de dragul reluării „tradiției”, ele să fie rebotezate la fel, dar îmi dau seama că vechea denumire afectuoasă ar putea să pară o ironie la adresa unei persoane care nu e istoric, dar e „pentru istorie”. După una sau două întrebări pe la patiserii, „Aveți «Nicolai» cu brînză de vacă?”, aș fi tras deoparte și sfătuit să trec pe la psihiatrie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dacă această lipsă de „sentiment” e un semn bun, de inteligență superioară, sau e simptomul unei carențe sufletești ce obligă la prudență? * În sfîrșit, mai aud pe cineva spunînd: „Sărăcia mă filoxerează”! *În A. sînt doi oameni diferiți: primul - bun, afectuos, devotat; al doilea - aprig, nemulțumit, vehement. Unul energic, constructiv; celălalt - impitoiabil, gata de negații radicale. Nu o dată, ei se manifestă chiar în aceeași zi. *Aseară (17 februarie 1986), Roxana a intrat în camera mea și m-a întrebat cu vocea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
copil plecat cu uratul, acesta din urmă zice: „Lîngă chipul țării / Cu gîndirea trează / Elena Ceaușescu / E-a primăverii (sîntem în 7 ianuarie 1989 - n.m.) rază” etc. Un „limbiot” experimentat nu-și poate îngădui asemenea naivități. El adoptă o manieră afectuoasă, pentru a umfla gogoașa laudei, muncește pentru covrig, ca în versul „Fiică a libertății de cuget și simțire înflorind lada de zestre a plaiului strămoșesc”. „Limbiotul” știe întotdeauna cam ce anume excită, umblă la cutia cu rafinamente, polemizînd nevăzut cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al lui Le Pelletier de Morfon taine. Sainte-Beuve îi face Doamnei Récamier un portret de o rară puritate a gândului și a liniei. Până și un per sonaj ca Talleyrand beneficiază, într-un caz din trei, de un portret aproape afectuos. Unele texte sunt scrise de oameni de o atât de lucidă generozitate, încât și atunci când zu grăvesc persoane cu grele cusururi, sau echivoce, sau în mod natu ral antipatice, rezultatul poartă semnul unei forme superioare de bunătate ăBrissot, Contesa de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în natura sa. Nu îi este greu să se stăpânească, neîncetând vreodată să se domine. Greșeala lui este de a vrea să fie ceea ce este mai mult decât este, de exemplu iubitor și sensibil: de ce nu se mulțumește să fie afectuos și bun? Căci este bun, îi pasă de oameni; este serviabil, simte dorința de a fi amabil cu prietenii săi și de a se ocupa de ei. Se simte însă prea bine un mic exces de calcul, deliberarea în toate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sa, spre exemplu, ar justifica deplin locul pe care-l ocupă în istoria literaturii. Coexistă în scrierile sale memorialistice (Piatra-Teiului, Iașii și locuitorii săi în 1840, Soveja, dar mai cu seamă în Amintirile publicate în România literară, în 1855ă, prețuitorul afectuos al tradițiilor trecutului și militantul progresist, aparținând generației pașoptiste. Alecu Russo a fost unul dintre pionierii criticii literare române; deși ne-a lăsat puține scrieri în acest domeniu. Cea mai importantă, sintetizând opiniile sale literare, e Critica criticii (1846ă. Scrierile
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Alexandru VasiliuTătăruși în punerea pe note a celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908ă, care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și afectuoasă interpretă de pian - în același timp, profesoară la Conservatorul ieșean”, cum o prezintă fiul ei, Ionel, Sofia Teodoreanu a trecut la cele veșnice la 21 decembrie 1951 și a fost înmormântată în cimitirul Bellu din București. TEODORESCU, LEONID (1918-1992ă MEDIC
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
permite ca România și amica noastră Cehoslovacia să cadă victime unei agresiuni posibile. Foarte mișcate de justa și binevoitoarea Dv. atitudine, femeile române vă exprimă profunda lor gratitudine și vă roagă să primiți mulțumirile lor, odată cu omagiile lor sincere și afectuoase. Președinta generală, Elena C. Meissner Iași, Opinia, 13 noiembrie 1936. 51TC "51" Asociația femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d-lui Mussolinitc "Asociația femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d‑lui Mussolini" Iași, 10 noiembrie ș1936ț Asociația femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
contribuie mult la optimizarea relațiilor părinte-copil, se referă la asumarea voită a paternității, spre deosebire de cea stabilită prin intermediul hotărârilor judecătorești. Tații se declară satisfăcuți de viața lor, devin mai puțin autoritari, mai grijulii și mai protectori; copiii îi resimt calzi și afectuoși, comparativ cu modul în care își percep tații copiii din familiile biparentale. La tații singuri se observă o scădere a interesului pentru performanță profesională, accentul mutându-se pe familie (I. Mitrofan, N. Mitrofan, 1996, p. 233). Se poate observa că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]