19,817 matches
-
și, de fapt, nu doar că nu ai tot, dar poți să nu ai nimic. Atașez încă un link ce face trimitere la un alt eseu pe care l-am scris în luna decembrie a anului trecut și explic această afirmație mai pe larg: http://confluente.ro/paul gheorghiu 1417932681.html Iată că cel puțin din aceste două puncte de vedere, prietenul meu chiar avea dreptate. Și nu era doar o simplă constatare a lui, ci mai degrabă purul adevăr. Oamenii așteaptă tot
VIAŢA CA O ILUZIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380706_a_382035]
-
substanțial diferite în zilele noastre. Dar să stăm strâmb și să judecăm drept. Așadar, vom lua în discuție cea mai frecventă formă de lăcomie a oamenilor: lăcomia de bani. Lăcomia de bani este păcatul suprem al omului. Consider adevărată această afirmație pentru că de aici se trag toate problemele omenirii, mai ales în zilele noastre. Pentru omul modern nu se mai aplică vorba “cine fură azi un ou, mâine va fura un bou”. Pentru că acum nici măcar boul nu mai tentează pe nimeni
DESPRE LĂCOMIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380710_a_382039]
-
legată în piele și inscripționată cu foiță de aur. La timp a venit și ajutorul Asociației Cluj The Day care, împreună cu Liga Scriitorilor Români a sprijinit tipărirea și punerea în circulație a acestei unice cărți. Și nu a fost o afirmație în vânt, fiindcă, iată: și promisiunea aceasta a fost împlinită... La începutul anului 2014, la editura Armonii Culturale din Adjud a apărut și NOUL TESTAMENT în versuri (584 pag.), tot legat și în format mare ca și celălalt volum, având
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
în timp record, imediat după 1989, se plângea în câteva scrisori, dar și prin viu grai, gata să-i dea lacrimile: "sunt un om nefericit, profund nefericit. Nu sunt mulțumit pe niciun plan, chiar absolut pe niciun plan." Este îndreptățită afirmația autorului Ștefan Dumitrescu că pe oamenii de acest tip, în final, îi paște eșecul. Nu putea să fie altfel, este știut că gândurile urâte afectează emoțiile, emoțiile afectează deciziile și deciziile afectează viața. Acest tip de oameni, mint cu ușurință
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CUGET, DECI EXIST... CHIAR EXIST? Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu toții cunoaștem afirmația marelui filosof francez, René Descartes: “Cuget, deci exist.”. Să fie oare chiar așa? Eu nu prea cred! Iată și de ce: să ne gândim un pic, oare cu ce cugetă omul? Cu mintea! Dar oare ce este mintea, altceva decât o
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
dar, sătul fiind, renunță. Și exemplele pot continua la nesfârșit. De fiecare dată, conștiința se află cu mult deasupra minții, logicii și inteligentei naturale. Ea este cea care dictează tonul muzicii pe toata durata vieții unui individ. Acestea fiind zise, afirmația lui René Descartes „cuget, deci exist”, poate fi ușor demontată și chiar demolată, cu totul. Atunci când mintea ne joacă fel de fel de feste, conștiința este singura care ne asigură echilibrul. În concluzie, ce este conștiința? Este legatura noastră cu
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
cei care avem sănătatea fără probleme severe. Se cere să le citim poeziile ca pe adevărate litanii aduse biruinței în lupta cu marile încercări ale destinului. Printre multe altele, am admirat la ei și faptul că au trăit din plin afirmația lui Paul Valery: ,,Omul care scrie nu e niciodată singur.” Încrederea în forța cuvântului a făcut-o pe Manuela Cerasela Jerlăianu să spună: „știu că o simplă sintagmă poate schimba sau ghida omul”. Harul cu care ei au fost înzestrați
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
fiind o tragedie cu interstiții comice, cealaltă, o comedie cu accente tragice, Hamlet și A fost sau n-a fost? sînt două capete ale aceleiași lumînări, comunicînd prin intermediul unei întrebări. Credeți-mă sau nu mă luați în serios cu această afirmație, dar, vă rog, vedeți acest film.
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
corespunde lui rimi. Acești arimi, după cum ne spune Hesiod locuiau la marginea de miazănoapte a pământului cunoscut de greci (Theog., V, 304-306). Strabon localizează arimii în Asia Mică (XII. 8. 19; XIII. 4.6.), dar N. Densușianu arată că această afirmație este „în evidentă contradicție cu geografia homerică, hesiodică și cu legendele egiptene” (D.P., Vol. I., pag 238). În vremurile cele mai vechi, din care rămăseseră doar un ecou pe timpurile lui Homer și Hesiod, arimii erau populația cea mai răspândită
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
nu articole care să-i conteste bunele intenții. Becali nu e un cumpărător de conștiințe, cum mi-am permis să afirm, ci o persoană care a luat în serios ideea binefacerii cu mult înainte de a-și face partid. Toate aceste afirmații nu veneau din partea unor cetățeni neinstruiți, ci păreau enunțate de persoane care la adăpostul anonimatului exprimau puncte de vedere ale unor, măcar, absolvenți de liceu, dacă nu chiar absolvenți de facultate. Ceea ce m-a pus pe gînduri n-a fost
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
revoltați de totalitarismului lui Ceaușescu. Eram marcat de domiciliul său obligatoriu în Dămăroaia și de avertismentele sale, de după 22 decembrie 1989, că securiștii vor continua să facă și să dreagă, după căderea lui Ceaușescu. Am fost și eu revoltat de afirmația lui că România are nevoie de 20 de ani pentru a ajunge la o democrație autentică. Apoi am făcut socoteala că Silviu Brucan pusese semnul egalității între anii de care a avut nevoie regimul comunist pentru a se așeza în
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
revista "Luceafărul", un scriitor cu termenul de garanție expirat, pe numele său Fănuș Neagu, oferă o mostră de vulgaritate și mitocănie pe care le credem demult abolite, măcar din peisajul revistelor culturale. Viteaz nevoie-mare, Neagu își începe discursul cu o afirmație peremptorie, menită să ne arate pe ce înălțimi Himalayce s-a cocoțat unul dintre cei mai desăvârșiți mânuitori de tirbușoane și desfăcătoare de capace din istoria recentă: "Nu există ministru de cultură pe care să nu-l înjur". Lăsând deoparte
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
și prin portretul fizic, androgin și efeminat, aerul de mister, bivalența sexuală sugerată, în același cod sunt incluse și reprezentantele sexului frumos, atitudinea de dezgust față de acestea, încondeierea pervertirii lor, preferința pentru camaraderia prostituatelor, constituind argumente suficiente în susținerea acestei afirmații. 23. La Mateiu I. Caragiale, avem primii homosexuali și lesbiene, și aceasta într-o perioadă în care moda romanelor romanțioase, de mistere sau de capă și spadă, abia trecuse”. 24. Iată, aș zice în fugă, ce-nseamnă să stăpânești o
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Radu Cosașu din anii '50, care nu făceau cu totul implauzibilă paternitatea unui astfel de articol. Să sperăm că și d-na Orlea va găsi prilejul de a-și recunoaște eroarea. Sau să aducă argumentele incontestabile că n-a făcut afirmații fără acoperire.
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
microfoane în casele acestora, ei nu ezitau să perforeze tavanul camerelor spre a introduce tuburi cu ajutorul cărora să poată asculta ce se discută în încăpere. Alții citeau operele literare, pentru a vedea dacă nu cumva printre rânduri nu se strecoară afirmații "dușmănoase". în vremea împăratului Tiberius, istoricul Cremutius Cordus a scris o istorie a războaielor civile romane. S-au găsit doi clienți ai prefectului cohortelor pretoriene care să-l acuze public pe istoric pentru faptul că i-a numit pe Cassius
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
dirijate imprevizibil de la pasiuni adolescentine și amiciții datând tot cam de-atunci, la moralitatea obligatorie și (s-ar părea) naturală a scriitorului. Printre ele, desigur, amintiri ale primelor cărți citite, referiri punctuale la cele recent publicate (Lucrări în verde, evident), afirmații tranșante despre poezie sau categoric politicoase privind oamenii. Ceea ce interesează de fiecare dată, în fond, plus câteva cuvinte-valiză-capcană: kritikuși debranșați, poetaștri-mpovărați, activiști necultivați, tot felul de frați pătați, cohorte de-ncercănați, fane-fani decerebrați, sictiricios, kestii. În afara acestor - deja - mărci
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
Teodorescu Anumitor persoane nu-mi vine să le dau dreptate, nici măcar atunci cînd sînt de acord cu ele. Din categoria asta face parte actualul ministru al Culturii. N-am stat să număr cîți intelectuali au colaborat cu vechiul regim, dar afirmația ministrului, că foarte mulți au făcut-o, la greu, mă irită. E în ea o suficiență de om care pare să fi locuit pe Lună pînă în 1990, cînd a coborît printre noi. Dl Iorgulescu nu-mi dă impresia unui
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
mult peste nivelul mediu, în România de atunci. Dacă la acei intelectuali s-a gîndit ministrul de azi al Culturii, ar fi trebuit s-o spună, și cred că nimănui nu i-ar fi trecut prin cap să-i pună afirmația la îndoială. Dar dl Iorgulescu a preferat să nu se pună rău cu compozitorii pe care i-a păstorit și a dat-o pe intelectuali, în general, ca milițianul care a tras mortul pe Strada Academiei, fiindcă nu știa cum
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
asupra cărora nu au stat nici o clipă să reflecteze. Așadar, neamțul gîndește de-a-ndoaselea decît grecul. Exemplul acesta ne arată cum doi filosofi care împărtășesc aceeași viziune asupra lumii - și anume că lumea este în esența ei logos - ajung să fac afirmații contrare în privința filosofiei. De aici încolo am putea să-i lăsăm deoparte pe Aristotel și pe Hegel și să începem să facem noi înșine filosofie, despicînd nuanțele și răsucind înțelesurile, și arătînd de pildă că cei doi nu spun ceva
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
național-comunism și, firește, spre cultul impudic al altui lider), putem prezuma și aici o gelozie conținută. înțelegem "amărăciunea" poetei în fața valului de antisemitism, pornit chiar din sînul concepției internaționaliste ce părea inebranlabilă. Aici e într-adevăr o "trădare". Totuși de ce afirmația peremptorie, neînsoțită de argumente: "A echivala Holocaustul cu Gulagul e o eroare". Am mai spus-o și alte ori: acest izolaționism al Holocaustului, negreșit o crimă odioasă, nu e oare contraproductiv? Nu cumva e în măsură a atrage antipatia celor
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
a actualității, pentru a reține tocmai neperisabilul estetic și specificitățile artistice ale acesteia. Cum am putea vorbi despre o literatură în întregul ei fără a-i fi parcurs critic operele care o structurează? Înțelegând, probabil, la modul trivial o celebră afirmație a lui G. Călinescu (,citesc nu cărți, ci autori, și nu autori, ci literaturi"), unii recenzenți "cunosc" literatura română și o "descriu" sentențios fără să fi citit, în prealabil, cărțile ce o compun. Ion Bogdan Lefter, C. Rogozanu sunt exemple
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
jocului...", decretează Adrian Gavrilescu. (p. 137) Deși Noii precupeți are ca țintă principală intelectualii, există și o victimă colaterală: publicul. Cumpărătorii de cărți și de reviste culturale apar ca o masă amorfă, care stă la dispoziția intelectualilor, acceptând necondiționat toate afirmațiile lor. Complet lipsiți de discernământ, cititorii pot fi manipulați cu ușurință, convinși să cumpere cărți lipsite de valoare și atrași în false dezbateri de idei. Această imagine a cititorului-marionetă este una dintre multele carențe ale cărții. În ciuda disprețului pe care
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
învățăminte sunt și astăzi reflecțiile profesorului în legătură cu tipurile de exprimare a judecății de valoare, conștiința operei literare, poziția pe care trebuie să se situeze criticul în raport cu opera și cu dezideratele ideologice ale timpului. Citite acum pentru prima oară, multe dintre afirmații pot surprinde prin curajul lor. Ele trebuie să fi stârnit multe discuții printre cei care aveau ochi de văzut și urechi de auzit. Trimiterile politice camuflate într-un raționament pur literar, în aparență, sar, încă o dată, în ochi: Criticul adevărat
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
învățăminte sunt și astăzi reflecțiile profesorului în legătură cu tipurile de exprimare a judecății de valoare, conștiința operei literare, poziția pe care trebuie să se situeze criticul în raport cu opera și cu dezideratele ideologice ale timpului. Citite acum pentru prima oară, multe dintre afirmații pot surprinde prin curajul lor. Ele trebuie să fi stârnit multe discuții printre cei care aveau ochi de văzut și urechi de auzit. Trimiterile politice camuflate într-un raționament pur literar, în aparență, sar, încă o dată, în ochi: Criticul adevărat
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
generală a lucrurilor și acel esprit d'analyse, clamat și definit de Descartes". Raționalitatea societății industriale presupune toate aceste elemente. Prin moneda conceptuală comună sau unică Gellner înțelege că "toate faptele sunt localizate în interiorul unui singur spațiu logic continuu, că afirmațiile asupra lor pot fi reunite și puse, între ele, în legătură, așa încât în principiu un singur limbaj descrie lumea și are unitate internă; sau, în partea negativă, că nu există fapte sau domenii speciale, privilegiate, ferite de contaminare sau contradicție
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]