2,641 matches
-
al sistemului feudal este și Lordul Narintsugu, valorile pe care le invocă sunt cele ale războiului a cărui plăcere o descoperă în mijlocul luptei. Moartea vine pentru senior cu revelația frumuseții care se regăsește în confruntare, în luptă și chiar în agonie. Lord Narintsugu trăiește ambivalent ultimele clipe, ca teroare în fața morții pe care până la un punct o înfruntase cu curaj, dar și ca perplexitate în fața frumuseții unui astfel de act, frumusețe codificată cultural. Regizorul pare să fi ezitat aici cu acest
Samuraii lui Takashi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5510_a_6835]
-
spirit bacovian, cum s-a spus, ci cu instrumentele poetice ale lui Bacovia, ceea ce e altceva. O singură inexactitate observ în textul, esențial, al lui Ovid S. Crohmălniceanu; că în „culegerea” Sora mea de dincolo sîntem „chemați să veghem o agonie într-o ambianță spitalicească”. Volumul nu este, propriu-zis, o culegere, ci o carte centripetă și organică a unei experiențe fundamentale; și nu atît agonia din spital e centrul ei, cît moartea unui om de același sînge, privegheat, îngropat și pomenit
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
lui Ovid S. Crohmălniceanu; că în „culegerea” Sora mea de dincolo sîntem „chemați să veghem o agonie într-o ambianță spitalicească”. Volumul nu este, propriu-zis, o culegere, ci o carte centripetă și organică a unei experiențe fundamentale; și nu atît agonia din spital e centrul ei, cît moartea unui om de același sînge, privegheat, îngropat și pomenit creștinește. În viziunea poetică a Ilenei Mălăncioiu, moartea este o constantă și o obsesie. Volumul de debut, Pasărea tăiată, șoca prin diferența marcată față de
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
cărui imagine emblematică e geanta veche, primită înainte de Primul Război Mondial de la o mătușă din Elveția, și care îi devine un fel de apendice monstruos: „Pe partea unde se închidea, niște linii în pielea moale, urme ale unei mode în agonie, se răsuceau leneșe, șovăind parcă, în contururi lăbărțate. Degetele subțiri și noduroase ale stăpânei se înfundau în desenul ăsta, făcându-se una cu modelul; părea că pielea uzată a uneia și a celeilalte provine de la același animal mort“. Personajele masculine
Femei by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3302_a_4627]
-
traduce happiness* în rusă. În nourași - tandrețea crizantemei și pentru-amici cu visul mă luai că semiluna-i în topirea ei felie de lămâie în pahar cu ceai. *Happiness (engl.) - fericire. Dostoievski Trăind în lume, ca în iad, monstruos, spasmodic-luminos, în agonia-i de proroc nomad el veacul ce ni-i dat l-a conturat. Geamătu-n noapte auzindu-i, greu, Dumnezeu își zise: Oare s-a-ntâmplat ca pe lume tot ce dăruit-am Eu să fie-atât de strașnic și de
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
ție?” Chiuretaj este o capodoperă a deznădejdii, în plăcere, de a fi femeie, în expulzia, dorința și slăbirea vieții care oprește o viață, în tensiunea unei existențe care se năruie în cabinetul crimei medicale, acolo unde erosul se împletește cu agonia: „Trupul puternic, slab narcotic/ Și puțin fu,/ Convulsioneaz-acum erotic:/doar tu, doar tu// Pereții cad, scaune, masă,/ De sânge, de țesut sunt pline,/ În îmbulzeal-arzând setoasă/ Imensă scufundarea vine.” La Benn putem sesiza cel mai bine acel efort de depersonalizare
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
autobiografie a copilăriei și tinereții autorului. Sau, dacă preferați, o rememorare cu tâlc a vieții lui Lucian Blaga de dinainte de a deveni marele poet, dramaturg și filosof. O epocă tragică sub toate aspectele, căci începe într-o Transilvanie frământată de agonia Imperiului și continuă cu anii Primului Război Mondial. Firește, fiind o narațiune formativă, accentul nu cade asupra evenimentelor exterioare și, de exemplu, nimic din lupta dusă de tatăl scriitorului, preotul Isidor Blaga, pentru emanciparea țăranilor din Lancrăm și prezervarea identității lor naționale
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
pe strada Alexandrovskaia, cu șeful cooperației Groapa, observăm la câțiva pași de noi o aglomerație, apropiindu-ne vedem pe jos pe trotuar un domn rănit de un bandit de soldat. Doctorul moldovean Ciorba, cu frumoase sentimente românești, zăcea jos, în agonie. Trecând pe lângă el domnișoara Disescu luă o batistă, ca să-i oprească cu ea hemoragia. Dar în același moment sări un bandit și-i rupse o șuviță de păr." Comentariul: "Scene de felul acesta se întâmplau destul de des. Mai ales prin
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
oameni care l-au demis categoric, cu milioane de voturi ignorate. Sunt aceiași oameni care i-au alungat camarila la alegeri. Pentru acești oameni exasperați nu există decât șansa de a număra zilele în care mai trebuie să suporte trista agonie a lui Masă Verde. Sau șansa unei noi suspendări", a completat președintele fondator al PC. În aceste condiții, eu, unul, îl somez public pe Băsescu - pentru a-l salva de ridicol și pentru a face niște economii la buget din
Dan Voiculescu îl somează pe Băsescu să nu mai sfideze un popor care îl detestă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35979_a_37304]
-
îl somez public pe Băsescu - pentru a-l salva de ridicol și pentru a face niște economii la buget din banii pe care-i aruncă pe yachturi și bodyguarzi, să se oprească. Să lase românii să-i suporte mai ușor agonia politică. A primit șansa nemeritată de a-și termina discret, învins, izolat un mandat pe care românii i l-au retras în cele mai legale condiții. Să se bucure de ea fără să mai provoace și să mai sfideze un
Dan Voiculescu îl somează pe Băsescu să nu mai sfideze un popor care îl detestă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35979_a_37304]
-
filosofia și muzica. Vigoarea aceasta poate fi numită sănătate, dacă e privită din unghi medical, sau destin, dacă e judecată sub unghi istoric. Grecii au fost prin excelență un popor sănătos, spre deosebire de nemți, al căror spirit e bolnav pînă la agonie. Singurul remediu la maladia epocii e muzica, cu condiția ca mai întîi nemții să afle cum și-au dobîndit grecii sănătatea. În ochii lui Nietzsche, grecii s-au însănătoșit atunci cînd s-au rupt de fabulația miturilor, iar ruptura s-
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
În curând vei uita totul; în curând toți te vor uita.” Și ce importanță are? Important ar fi fost să fiu treaz și prezent în gândurile oamenilor cât timp ar fi fost la timp. Referindu-se la o carte despre agonia lui Kant, St. Barsacq scrie: „Ne-am fi dorit și despre Cioran o asemenea carte: relatarea unei lente degradări, «filtrare» cu încetinitorul a căderii sale în abis.” Ba, Doamne ferește!, nu mi-aș dori deloc! Ce-i cu voyeur-ismul ăsta pervers
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3832_a_5157]
-
a lui André Gide etc.) ESEUL SOCIOLOGIC (Eseuri despre iudaism) ESEUL CRITIC (Elementele operei lui Proust, Neoclasicism? Neotradiționalism?) ESEUL POSTBELIC : ESEUL TEOLOGIC (Dăruind vei dobândi ) ESEUL „DISEMINAT” ȘI NOTAȚIA ESEISTIC| (Jurnalul fericirii 4, Eseu romanțat asupra neizbânzii ) ESEUL „ORAL” (Despre agonia Europei) ESEUL CRITIC (Umorul în teatrul lui Blaga, Guica sau imanența exasperată, Fantasticul lui Mircea Eliade etc.) ESEUL SUBVERSIV (Secretul „Scrisorii pierdute”, Suflet de rob (sau taina libertăț ii), Geo Bogza...) ESEUL POLEMIC (Catharii de la Păltiniș, Asta să fie oare
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
țării este mandatul esențial pe care îl exercită și ar trebui să se raporteze la el și de acolo să-și regândească toate acțiunile, dar nu îl duce mintea", adaugă fostul lider PSD. Despre suspendare " Mai are un an de agonie, după care trebuie să ne pregătim pentru o eră mai așezată și mai profundă. Văd că el agită spiritele și nu e în interesul lui să o facă".
Iliescu despre Băsescu: "Nu îl duce mintea" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36208_a_37533]
-
al Popoarelor Păcii”. În mai toate poemele create în anii ’50 (în plin proletcultism), V. Voiculescu conturează un univers crepuscular, marcat de desacralizare și de profanarea valorilor perene, prin ruperea brutală a legăturilor cu tradiția și morala creștină. În Atomul agonia prezentului este sugerată printr-o avalanșă de imagini negative: „trist apus de lume”, „agonicele zvârcoliri”, „astre năprasnice”, „satanică beție”, „meschină Judecată d-Apoi”, „Pământul ajuns morman de gunoi”. „Țara veche”, învecinată altădată „cu basmul și balada” apare acum, în Cerșetorul
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
misterioasă” ajută desprinderii, cum se petrece în Rusoaica și Pădurea spânzuraților. Între cele două lumi, crede Corina Ciocârlie, se instituie o gâlceavă dintre aproape și departe, ce duce adeseori la „descoperirea alterității și reinventarea sinelui”. Esențială rămâne pentru cercetătoare tema agoniei imperiale. Așa se explică de ce Baudrillard apare, și în acest volum, drept gânditorul cel mai apropiat de orizontul ei critic-speculativ. Corina Ciocârlie se numără printre puținii, din păcate, eseiști, de la noi, care scriu cu ardoarea cititorului devotat. Pasiunea respiră prin
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
sobrietatea iese la iveală din vreme în vreme și, prin intervenții ludice, detensionează discursul. În toate, Corina Ciocârlie demonstrează o abilitate specială în configurarea degradării. Căci, de la Femei în fața oglinzii (1998), ea nu a încetat să scrie cu entuziasm despre agonie și dispariție. Tocmai de aceea e ciudat cum ideea de seducție câștigă în dauna anxietății. Explicațiile țin, cred, de ineditul termenului, dar și pentru că e mai ofertant - analitic vorbind. Primează în tot ce scrie satisfacția descoperirii unor nuanțe emblematice, tactul
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
și incendiatorilor. Este o zonă care suferă. Zona necesită intervenție în direcția protejării la modul grabnic. Oamenii vin acolo și dau foc. În momentul în care vom avea toate actele, vom putea institui o protecție în Delta Văcărești. Dacă prelungim agonia, nu vom mai avea nimic acolo. Este nevoie de protecție. Dacă protecția nu va veni, vom face scandal". Statutul de arie naturală protejată ar contribui la conservarea unor habitate naturale importante și la menținerea caracterului peisagistic și recreativ.
Exclusiv. Ce se va întâmpla cu Delta Văcărești. "Nu cred că autoritățile au chef de un scandal. Vor urma proteste de stradă" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34165_a_35490]
-
de dincolo vine cu un efect de trompe-l’oeil ce l-a derutat chiar și pe un critic de finețea lui Ovid S. Crohmălniceanu, care, utilizînd un plural generic, explica volumul Ilenei Mălăncioiu astfel: sîntem „chemați să veghem o agonie într-o ambianță spitalicească”. Aceasta ar fi presupus un direct al „relatării” lirice, cu focalizare dezordonată, haotică, în funcție de momentele spitalicești și de stările suferindului, precum și o pendulare a martorului poetic între prezentul intens resimțit, acut, și un ecran, mult mai
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
vesele cîntece). Martorul „ocular”, din decorul aproape realist al spitalului și salonului său reproiectate din proximitate și dinlăuntru, începe să facă loc celui de-al doilea, poetic, căruia îi oferă materia propriei experiențe de asistare. Obsesia Ilenei Mălăncioiu pentru suferință, agonie, moarte, călătorie a sufletelor și mîntuire a lor se instalează tot mai vizibil, ocupînd „prezentul” (oricum trecut) și directul (efectul ca atare), pentru a desfășura un imaginar recognoscibil în elementele și axele sale. Spitalul rămîne în urmă nu numai la
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
a comunicării și comuniunii cu sora dispărută. Ea e sora mea de dincolo, cum apare în titlul cărții; și accentul cade, memorabil, atît pe sora mea, cît și pe de dincolo. Prima parte a ecuației poetice o știm: boala, suferința, agonia, moartea omului apropiat și de același sînge. A doua, deschisă prin acest dincolo transcendent și creștin, va aduce în pagini credința celuilalt martor. Se spune că moartea unui om apropiat determină, la martorii care o asistă, două reacții complet diferite
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
ușoară”, soramartor și ceilalți fac ce este creștinește să se facă... Dar acest ceremonial al celor cuvenite, cu ancoră în tradițional și în rural, nu ar avea noimă fără credința că „nimeni nu moare în brațele nimănui”. Martorul „ocular” al agoniei și al morții s-a transformat într-unul, nu mai puțin convingător, al vieții de după moarte și al sufletului nemuritor.
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
schimb au fost puși în guvern membri USD, miniștri USD. Drept urmare, Victor Ponta l-a respins pe Klaus Iohannis. Aceasta este ideea pe care domnul Antonescu vrea să intre în mintea electoratului. Fiecare zi în care domnul Ponta prelungește această agonie merge în favoarea ideei de respingere a lui Klaus Iohannis, care devine principalul vector de imagine al PNL-ului în alegerile europarlamentare care urmează și, de ce nu, mai departe. Un guvern USD nu este corect pentru cei care au votat USL
CT Popescu: Antonescu a rămas în limitele jocului, Ponta le-a încălcat () [Corola-journal/Journalistic/32216_a_33541]
-
dincolo. Așa apar secvențele pneumatice, fulgurații stranii, reci și precise, în aparență extravagante. În realitate, ele sînt extravagante doar pentru ochiul înveterat în preocupări estetice, cărora solzii le-au blocat simțul misterului. „Tunelul oranj“ e metafora sugerînd revenirea dintr-o agonie în care poetul trecuse cu un picior în lumea de apoi. La acest nivel de scriere pneumatică, originalitatea e o exigență improprie, singurul merit al poetului fiind fidelitatea cu care redă suflările numinoase. Scos de sub simțurile obișnuite, poetul e sub
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
diudgshj utezzhjj klooourtzust bggg diisioosidșeilllaguzrii kiorllrspeș fstezjsnhdusiold jjszzdrsette hhzareew huui i (oh!) îmi închipui: cam la fel ajunge și limbajul uman la creierul unei maimuțe, astfel muzica e limba pierdută a zeilor. sub învelișul fiecărui sunet un cuvînt moare în agonie. 55 și după Oamenii nefericiți plîng fragilitatea vieții oamenii fericiți o laudă; oamenii fericiți (dar și cei nefericiți?) plîng preamultul și îngînă preapuținul. Oamenii fericiți laudă ipocrizia ceasului care își ia secundele înapoi, cei nefericiți laudă oboseala omului care doarme
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/3292_a_4617]