1,906 matches
-
dublul"), al copilului regăsit în vis. Înainte de a intra efectiv în pielea lui "Bizu" și de a-i povesti viața, era firesc așadar ca scriitorul să-l facă să dispară pe inoportunul Anton Klentze, inginerul din Fălticeni. Zis și făcut: agronomul se metamorfozează mai întâi într-o "voce" interioară, percepută ca un "glas desmaterializat, venit de departe" (din inconștient, desigur), pentru a putea relata cât mai convingător, în manieră pur lovinesciană, povestea copilăriei adică "fără să se oprească, în episoade ce
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
subiectivități nostalgic-evocatoare atât de caracteristice prozei moldovenești. În plus, cum eroul din carte nu se ocupă de scris, ci de agricultură, posibilitatea unei lecturi în grilă memorialistică/ autobiografică era din capul locului exclusă: Lovinescu nu-i Anton Klentze! Dar, asemeni agronomului, va fi fost și el cândva "Bizu", înainte de a deveni scriitor și de a se naște a doua oară, despărțindu-se de Moldova și de "dublul" său despărțire ce urmează să aibă loc chiar în cartea pe care băiatul "coanei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și vis de treaz, deformare și viziune personală în planuri noi". De aceea, psihologia lui Bizu e de la bun început modelată în așa fel încât să anticipeze o estetică sui generis, reflexiv-estetizantă, individualistă, programatic non-realistă și anti-sămănătoristă. Atunci când analizează "cazul" agronomului Anton Klentze (un visător înțelepțit prematur, dar nu un artist), comparând pe Bizu cu Eminescu, de pildă, prozatorul subliniază fondul psihic comun, "moldovenesc", cum și "diferența specifică" dintre geniu și omul de rând, pentru a accentua că artistul rămâne un
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
gest reflex, menit a adormi conștiința. În asemenea momente de grație, personajul lovinescian iese din inerție și începe să cocheteze cu gândul că ceea ce scrie el ar putea avea, totuși, o semnificație. Într-adevăr, când are un pic de răgaz, agronomul visează la o carte "filosofică" ce ar fi trebuit să aducă "un document de ordin pur sufletesc într-o problemă esențială și chiar capitală: problema vieții și a morții" "documentul psihologic al unui om născut cu moartea în el". Numai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
diploma de doctor în chimie agricolă (ceea ce explică preferința pentru rusticele poeme vergiliene). Vindecat și de boală, hotărăște să se întoarcă în țară, cu gândul de a-și face un rost. Dar nu izbutește să obțină nici măcar postul modest de agronom al pepinierei din Fălticeni (semn că, la români, diplomele n-au prea contat niciodată), pe când amicul său, Ion Lupu, plămădit din alt aluat sufletesc (tipul omului hotărât, cu succes în societate), va exploata din plin avantajul studiilor în străinătate, ajungând
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acest motiv, capitolul ultim merită, cred, mai multă atenție. După intermezzo-ul critic, în care literatura autohtonă e analizată din unghi sociologic, apare din nou în prim-plan Bizu, acum în ipostaza de purtător de cuvânt auctorial, și nu de "agronom". Eroul lovinescian se plimbă pe aceleași cărări, în peisajul binecunoscut, care (știm deja) adoarme conștiința și mângâie sufletul ca un narcotic plăcut. Atmosfera e însă dinamizată de apariția unui factor neprevăzut un grup de vilegiaturiști (oameni neancorați în peisaj) ce
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a cărții, în care Bizu încearcă în van să dea de mâncare unei păsări mai deosebite, cu cântec frumos ("dublul" său simbolic, de fapt), ce stă mereu la distanță, departe de iureșul vrăbiuțelor "vulgare și zorite". Izgonit din vis, contemplativul agronom se vede silit să privească seară de seară, cu vădită resemnare, la această "imagine vie a vieții". Mai puțin resemnat, Lovinescu reconfigurează ulterior destinul personajului său, împăcându-l din nou cu viața. Astfel că, voindu-se un romancier în toată
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vecinătatea memoriilor (și cronologic, și estetic), (auto)biografia lui Bizu era sortită să eșueze atât ca narațiune mimetic-realistă (mistificarea e vădită), cât și ca operă de ficțiune stricto sensu ("romanțarea" nu reușește decât pe jumătate). De aici vine și insatisfacția agronomului, care mărturisește că intenționa să-și încredințeze povestea propriei vieți ("vasul" sufletului) unui scriitor ideal, plăsmuit pe de-a-ntregul din imaginație un scriitor lucid și stăpân pe sine, meditativ dar angajat într-o crâncenă "luptă cu forma", și tocmai de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nou "glasul" de taină al personajului său (glasul inconștientului, mai exact), de la care află, uimit, că "poți suprima mulți demoni interiori, nu și pe cel al iubirii". Pe cine iubise Bizu? Și când? Pățit (cu scriitorii nu-i de glumit!), agronomul nu se mai confesează acum, lăsând autorului libertatea de a vorbi după bunul plac despre dragoste și demonii ei. Din acest motiv, "romanul" lui Bizu nu mai păstrează, de aici înainte, decât vagi legături cu memorialistica, semn că Lovinescu s-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
teatru, în acțiune (Bizu "se afla pe peronul Gării de Nord, după o absență de 8 ani"). Până la momentul de față, viața eroului nostru pare să se fi scurs egal, monoton, fără evenimente ("aceeași inexperiență de viață și timiditate", "sănătos fără voie, agronom fără vocație"). Într-adevăr, în ordine afectivă (psihologia e traductibilă în limbajul melodramei), anii petrecuți în străinătate n-au adus niciun fel de schimbare, și de aceea, probabil, naratorul îi și rezumă eficient în câteva rânduri, fără alte comentarii (" Studiase
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
știe să prelungească foarte eficient agonia erotică a victimei sale. Bizu se lasă dus cu preșul o vreme, dar inevitabilul se produce și cei doi se despart grație aceluiași Lică, care-și expediază nepotul la Fălticeni (îi oferă postul de agronom deși, inițial, i-l refuzase), punând capăt unei situații devenite intolerabile. Îndrăgostiții se mai întâlnesc o dată în gangul Teatrului Liric, pentru a-și spune oful din urmă, într-o scenă de cea mai pură factură melodramatică, pe care merită s-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
peste rațiune și peste simțuri", fiind "ceva insesizabil, inexplicabil" cuvinte ce rănesc o dată mai mult orgoliul lui Bizu, adoratorul misterului feminin, despicătorul firului în patru. Or, cum "enigma lor nu mai era o enigmă, nici pentru unul, nici pentru celălalt", agronomul iese din scenă umilit și îndurerat, repetând mecanic, la rugămintea Dianei, cu lacrimi în glas (nici nu se putea altfel), replica de final: Am înțeles, fată dragă!". Lacrimile eroului nostru se datorează așadar nu atât despărțirii (dezirabile, la urma urmei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fi adus de altfel lui Lică succesul în carieră. Aparent întâmplător, ministrul readuce în discuție chestiunea petiției încă neonorate și îl recheamă pe Bizu la București spre a-i oferi postul de subdirector în Ministerul Agriculturii. Plictisit de viața provincială, agronomul nu stă pe gânduri și revine în Capitală, fără a bănui că darul ascunde, evident, o capcană. Statornic mai curând din lene decât din cine știe ce considerente morale, mizantropul din Fălticeni se întoarce din nou la Rosina, pe care o găsește
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o dată cu intrarea pe fir a lui Hugo Loebe, vărul Rosinei, personaj dubios, care încearcă să obțină de la Bizu avizarea unei licitații ilegale. Cu toate că refuză să dea curs oneroasei solicitări, tot firma reprezentată de Loebe va câștiga licitația, spre exasperarea cinstitului agronom, adus în minister pe un post pur ornamental, cu un scop încă neprecizat. Bizu o bănuiește mai întâi pe Rosina, fiindcă femeia pronunțase numele firmei în toiul unei partide de sex, înainte de a fi pusă pe roate mârșava tranzacție, iar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
știe să-i spulbere îndoiala cu dovezi de altă natură. Ministrul îi invită pe amândoi la masă, încercând să-l persuadeze pe Bizu și cu ajutorul Emiliei, soția sa, care-și arogă de la bun început rolul de protectoare a tinerei perechi. Agronomul rămâne totuși suspicios ("fata asta cu ochi atât de puri ascundea un suflet plin de urâciuni și întunerec", își zice el), până când Diana hotărăște să joace totul pe o singură carte, aceea a melodramei care sfidează, fără pic de bun-simț
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Tulburat până la lacrimi 55 de aceste dovezi confecționate, Bizu nu uită totuși episodul despărțirii din gang și îi reamintește prefăcutei femei refuzurile de altădată, refuzul mângâierilor, dar, mai ales, al sărutului. Drept răspuns, Diana izbucnește în lacrimi și, când bietul agronom pare suficient de înduioșat, îi oferă și explicația de care rațiunea sa avea atâta nevoie. Răstălmăcind faptele în propriul avantaj, femeia dă vina pe nehotărârea bărbatului, care ar fi traumatizat-o, făcând-o să-și piardă încrederea în sine și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
delicat (lovitură de teatru!) intră din nou în scenă Rosina, care aduce dovezi concludente ale duplicității Dianei (apelase la o agenție de detectivi). În cele din urmă, printr-o altă neprevăzută răsturnare de situație, minciuna e demascată, iar onoarea bietului agronom, salvată. Dezgustat de toată comedia, Bizu se desparte totuși și de cinstita Rosina, femeia care i-a deschis ochii, hotărând să-și dea demisia de la minister și să plece în străinătate. Imaginația eroului lovinescian n-a izbutit să mistifice, nici
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o iubească așa, deodată, chiar dacă întrezărește în strunga dinților ei "o poartă spre necunoscut". Alertată de Rosina, care-i mărturisește intenția lui Bizu de a părăsi țara, Mili încearcă să-l înduplece să rămână și-l caută la hotel, unde agronomul petrecea deja în compania noii sale prietene. Impresionat de gestul femeii, care-și punea în joc onoarea de dragul lui, Bizu îi mângâie mâinile "blând, cum nu i le mai mângâiase nimeni", pentru a plânge apoi împreună, ca niște ființe din
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
enigmatică, la antipodul Dianei. Niciodată gânditoare sau absentă, ci "pururi prezentă, în căutarea unei situații vesele", fata are inițiativa în toate cele, și-l impresionează pe Bizu prin naturalețea cu care îi sacrifică, lui, fecioria. Neobișnuit cu astfel de gesturi, agronomul reacționează stângaci, simțindu-se numaidecât dator s-o iubească. Dar tot îndrăzneața femeie e cea care-l consolează, luându-i capul în mâini, într-o scenă de o crasă vulgaritate. S-a întâmplat ce trebuia să se întâmple; de acum
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
feciorelnic, "nepângărit de nici o violență inestetică". Alături de Silvia, Bizu descoperă pentru prima oară "continuitatea posesiunii întregi", găsindu-și "în sfârșit în ea echilibrul, adică amestecul necesar al sentimentului cu senzualitatea, necunoscute până acum decât separat". Acaparat de noua lui pasiune, agronomul uită însă de Mili, care, și ea, după scena de la hotel și dezvăluirile Rosinei, trece printr-o profundă prefacere interioară. După o existență vegetativă, fără prieteni și fără iubire, femeia din ea pare să se trezească în sfârșit la viață
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Mili care, tot așteptând un semn de la Bizu, începe să se simtă "înstrăinată și înrăită", se satură de Balomirești, până când, atunci când scrisoarea sosește, să fie din nou generoasă cu familia Voichiței. Așa se explică și însuflețirea cu care îi vorbește agronomului despre viața țăranilor, asupriți cu neomenie de Lică (iată un alt motiv al bunătății lui Mili). Indiferentă în trecut la asemenea lucruri, Bârzulica "arăta acum o înțelegere clară a datoriilor față de pământ și de țărani". Asta în conversația cu Bizu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-și regrete orbirea. Implicat de data aceasta direct în nefericitul eveniment, chiar dacă fără știrea lui, scenariul melodramatic al sinuciderii nu i se mai pare absurd, și îl încearcă un puternic sentiment de culpabilitate. La fel ca în alte situații asemănătoare, agronomul simte nevoia singurătății și a unui sever examen de conștiință. Vinovat, se condamnă sever pentru egoismul său ("nu văzuse pentru că nu-i convenise să vadă; și la dânsul totul se altoia pe egoismul esențial omului: interesul îi întunecase luciditatea") și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
căminului părintesc și al copilăriei pe veci pierdute. În acord cu cerințele melodramei și ale compoziției ciclice, seriale, autorul îl va reintroduce pe Bizu în scenă într-un sfârșit, nu înainte de a-i rezuma, succint, biografia. În exilul său voluntar, agronomul se vindecă de boală (mai mult psihică decât biologică, după cum recunoaște chiar el) și simte că locul lui e tot acasă, în propria țară, cum ține să-i atragă de altfel atenția un coleg elvețian cunoscut, altădată, la București: "[...] când
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de Marea Brambureală oficializată cu tot fastul posibil pe plaiurile românești de către un guvern incapabil, dar corupt și rapace. Nu știu de ce, dar de fiecare dată când se apropie Paștele eu îmi amintesc niște vorbe ale regretatului Mihai Dimitriu, agronomul literat cu o inimă mare cât Moldova, a lui Conu’ Mișa cum îi spuneam noi cei tineri, care mai îndrăzneam să mânuim condeiul spre umplerea paginilor cu gândurile noastre zvăpăiate. Spunea Conu’ Mișa cu veselia-i inegalabilă: „Paștele cu miel
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe care ni-l lăsaseră jigodii de al-de Maniu și Brătianu, spre destinul unei țări civilizate. El și soția lui se întâlniseră în timpul construirii tunelurilor dintre Bumbești-Livezeni, apoi împreună au făcut facultatea de agronomie și repartizați la Vaslui ca ingineri agronomi. Spunea oricui, că nimeni nu-l obligase să se înscrie în brigăzile voluntare de tineret și că toți cei de acolo veniseră ca urmare a emulației cei cuprinsese pe tinerii țării noastre pentru a face ceva pentru țară. Scriitorul Constantin
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]