1,172 matches
-
și Comisia Centrală în particular, comisie al cărei membru a rămas doar până la sfârșitul aceluiași an. La 4 decembrie 1843, Mihalic de Hodocin, nemaifiind director al Școlii de arte și meserii 7, a fost înlocuit și în Comisia Centrală de agronomie cu Ion Ionescu de la Brad. Dar, personalitatea atât de complexă a primului director al Școlii de artă și meserii din Iași nu s-a afirmat și definit doar prin preocupările precumpănitoare în domeniile montanisticii sau edilitar-gospodărești, asupra cărora vom reveni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la publicația mensuală "Săteanul" (adaos la "Buletinul oficial al Moldovei")1, dezvăluind sau reconfirmând afinități pentru cercetarea și problematica economiei agrare, domeniu pe care nu l-a părăsit definitiv după înlocuirea lui Ion Ionescu de la Brad în Comisia centrală de agronomie și economie rurală. Ca dovadă în acest sens, poate fi amintit și documentatul său articol consacrat albinăritului și publicat în anul 1848, în cuprinsul căruia, plecând de la tradiția istorică și de la importanța economică a unei îndeletniciri multiseculare, traversa critic prezentul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
iar a lor țânere va fi cu cheltuiala școalei. Aice deprinzându-se ucenicii în deosăbite sus-însămnate lucrări, meșterii cu agiutoriul lor să fie datori a pregăti pân la iarnă, după cele mai nemerite modeluri a D<umnealui> Mihailic, toate uneltile agronomiei și alte care s-ar pute transporta. Totodată, s-ar pute face, cu cheltuiala moșiei, oarecare binale, care, după ce ar sluji institutului, ar rămâne, la închierea contractului, în folosul proprietarului. Îndată s-ar supune Cinst<itei> Epitropii acele întâi temeiuri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cursului teoretic și practic, încât doritorii de asemine știință să aibă vreme a câștiga cerutele însușimi. Apoi, fiindcă după planul propus, au să fie la acel institut cel puțin doi profesori statornici și anume: unul pentru teorie, iar altu aplicația agronomiei și așezare de fabrici și că la acest din urmă ram este îndatorit d<umnealui> Mihailic, iar pentru acel dintâi împregiurările cunoscute C<institei> Epitropii nu iartă a întrebuința pe d<umnealui> Filipescu, apoi iscălitul socotește că d<umnealui> Zefirescu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
umnealui> Mihailic, iar pentru acel dintâi împregiurările cunoscute C<institei> Epitropii nu iartă a întrebuința pe d<umnealui> Filipescu, apoi iscălitul socotește că d<umnealui> Zefirescu, carile au învățat himia, tehnica, istoria naturală, adică două din trii părți a<le> agronomiei, trimețându-să la Institutul d. Altenburg, în Ungaria, ar pute, până la începerea anului viitor, a să îndeplini în tot acest ram și a cuprinde postul de profesor teoretic de agronomie, cu a căruia înturnare să se poată începe cursul când vor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
himia, tehnica, istoria naturală, adică două din trii părți a<le> agronomiei, trimețându-să la Institutul d. Altenburg, în Ungaria, ar pute, până la începerea anului viitor, a să îndeplini în tot acest ram și a cuprinde postul de profesor teoretic de agronomie, cu a căruia înturnare să se poată începe cursul când vor fi pregătite unelte<le>, localul și elevii. Iară, îndată ce ar câștiga C<instita> Epitropie o moșie a ei proprietate, după ce se vor face pe acea cuvenitele pregătiri, tot institutul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Doamne, Neînchipuirea unui local potrivit împiedicând a se organiza astă vară shoala mecanică încuviințată de Înălțimea Voastră, apoi până la pregătirea unui asemenea local îndemânat, Epitropia au socotit a întrebuința în chip folositor pe d<umnea>lui Mihailic, carile, pre lângă agronomie, are teoretică și practică știință de mineralogie. Drept aceea, acest profesor s-au însărcinat a cerceta în vara aceasta deosebitele locuri a<le> Moldovei și, în curs de cinci luni de zile, petrecând și cercetând o mare parte a munților
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de l'Orient", IV (1848), Paris, pp. 229-231. 21 Scarlat Callimachi, Pagini inedite despre Moldova (Însemnările unui călător străin din întâia parte a veacului al XIX-lea), București, 1947, p. 28. 1 Virgil Apostolescu, Din trecutul instituțional agricol. Comisia de agronomie și economie rurală din Moldova, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", XXIII/1, 1986, pp. 271-276. 2 I. C. Filitti, Domniile române sub Regulamentul Organic. 1831-1848, București, 1915, p. 587; vezi și Manualul administrativ al Principatului Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
produceau circa 10,5 milioane tone de cereale. Asta înseamnă că fiecare țăran a produs în medie 1.050 de kg. Șaptezeci de ani mai târziu, într-o epocă a automatizării, ingineriei genetice, a școlarizării obligatorii și a specialiștilor în agronomie, lucrurile par a sta mai bine în agricultura românească, în care fiecare țăran producea, în 1999, 4.300 de kg, adică de patru ori mai mult. Dar decalajul față de lumea dezvoltată este uriaș, fiind în 1999 mai mare decât în
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de sfârșit de an datorită intervenției lui Mihail Sadoveanu. Experiențe de același fel se vor repeta în 1956 și în 1958. După examenul de maturitate din iunie 1954, dă un triplu examen de admitere, la Medicină, la Biologie și la Agronomie, fiind declarat admis la toate cele trei facultăți. Optează pentru cursurile Facultății de Medicină Generală a Institutului Medico-Farmaceutic din București (1954-1961). Lucrează ca medic de țară la Boișoara, Teșila și Paltinu, experiență transcrisă în volumul Medic la Boișoara (1967). Revine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
și să vorbească . Conform mărturiilor lui Gheorghe Măntăluță “viața de fost deținut politic este viață de paria”. Vasile Modreanu, elev la arestare, ilustrează această viață de paria: “In anul 1958 am fost respins de serviciul de cadre al Facultății de Agronomie din Iași de a da examen de admitere din cauza “dosarului necorespunzător”. După eliberare, deținutul trecut în anonimat, se bucura de obicei de stima oamenilor; era umilit doar de cei incitați de Securitate sau de Cadre. De cele mai multe ori a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
viața atât cât a putut, mai ales după ce prietenia noastră s-a cimentat, odată cu intenția de a-i boteza fetița. Și botezul acestei finuțe din Iași a fost neobișnuit. Alina avea cam 7-8 ani la venirea mea ca asistentă la Agronomie. Când am devenit mai apropiate, d-na Matei mi-a mărturisit că fetița ei nu fusese botezată până la acea vârstă. Intrucât soțul doamnei era nu știu ce șef pe la partid, spunea că nu a putut să-și boteze copilul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
avion și dus la Moscova. Intuia că-i un drum poate chiar fără întoarcere. După aproape 30 de ani de la această întâmplare, arestarea mea s-a petrecut întocmai. Intr-o dimineață de primăvară am coborât din tramvai la rondul de la Agronomie și mă îndreptam, la pas, spre Facultatea de Horticultură. Aceasta își avea sediul în clădirea în care acum este Liceul pedagogic și până acolo făceam drumul pe jos. La vremea aceea era un autobuz care mergea până la Breazu dar venea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să nu se treacă la gospodăria colectivă cum spuneau comuniștii GAC-ului, sau “colhoz”, cum obișnuia el să-l denumească. La ieșirea din CNSAS, în hol, la ora 16 când se terminase programul, m-am întâlnit cu un profesor de la Agronomie de la Iași, pe care îl cunoscusem mai bine când am avut un examen în cadrul celui de-al doilea doctorat. Eu îl zărisem când eram în sala de lectură dar nam îndrăznit să spun nimic acolo. S-a bucurat că mă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
comportă la fel ca înainte. I-am povestit acestui profesor că și după susținerea examenelor la cel de-al doilea doctorat, conducerea mi-a făcut necazuri. Nu mi s-a permis să susțin doctoratul la disciplina de Fiziologia plantelor la Agronomie, din motive uneori hazlii. Unul dintre acestea era că am făcut lucrările în colaborare cu colegi din alte universități. În realitate probabil că nu se voia să fiu doctor în Fiziologia plantelor ca nu cumva să cer conducere de doctorat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
vorbit cu Ion: "Băi, ce facem?" "Ce să facem? Fugim!" "Unde să fugim?" Hai să vorbim!" "Cu cine să vorbim?" Cu codoșii! Codoșii fiind unul Vrabie Ion, care a murit, și unul Anghel, care s-a dat drept student la agronomie la Iași. După vreo săptămână-două, a venit la noi Vrabie și ne-am întâlnit undeva într-o vie. Am stat de vorbă, ba de una, ba de alta, și după ce-a plecat ăsta, eu i-am spus unui alt
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de exemplu, să mă duc la Târgu Frumos trebuia să anunț Miliția. Am făcut zile muncă, făceam de toate: am lucrat și pe tractor, am arat, am și discuit, am semănat, lucrările agricole le știam complet. Făcusem la facultate și agronomie pe lângă specialitățile de zootehnie. Și a venit la un moment dat un inginer de la Direcția Agricolă, Dumnezeu să-i dea sănătate!, îl chema Broască, care era de pe la Huși. Președintele CAP-ului a întrebat: "ce facem cu omul ăsta?", adică cu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și cu mașini de cusut românești, clădirea parlamentului din Sudan, una dintre cele mai moderne construcții din Africa și Orientul Mijlociu și alte obiective de interes pentru economia sudaneză. Un important număr de tineri sudanezi, absolvenți ai facultăților de medicină și agronomie din țara noastră, lucrează în țări din Golful Arab și în Sudan. În aprilie 1972, cu ocazia vizitelor efectuate la Cairo, Alger și Khartum, președintele Ceaușescu s-a confruntat pentru prima dată cu interlocutorii săi pe un teren destul de tensionat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
accentuat pentru faustuos își pune amprenta și asupra arhitecturii și artelor plastice. Reacția la acest fenomen se face simțită chiar în epocă prin realismul caracteristic romanului lui Petronius sau portretelor imprimate pe monede. O perioadă de înflorire cunosc acum științele: agronomia (tratatul lui Columella, intitulat De re rustica), medicina ( De arte medica, realizată de Aulus Cornelius Celsusă, filologia care, prin comentariile riguroase ale lui M. Valerius și Raemmius Palaemon asupra scrierilor epocii de aur, pregătesc reântoarcerea la stilul clasic. Deși nu
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
comuna Hudești, județul Botoșani. După absolvirea celor 7 clase elementare, a urmat Școala medie tehnică agricolă pe care a absolvit-o cu diplomă de merit în 1953 și s-a înscris la facultate. în anul 1958, a absolvit Facultatea de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic Nicolae Bălcescu din București, fiind repartizat la Stațiunea experimentală pentru cultura porumbului Săftica, unde și-a desfășurat activitatea până în anul 1962, când a fost transferat ca cercetător științific principal gr. II și apoi prin concurs a devenit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu care a lucrat bursierul a fost trimisă în iulie 1971 la I.C.C.P.T Fundulea pentru a-și continua activitatea de cercetare științifică. Apreciindu- i-se activitatea de cercetare științifică, în anul 1972, a fost ales Decan al Facultății de Agronomie până în anul 1981, iar din mai același an a fost ales Rector al Institutului Agronomic din București, funcție pe care a deținut-o până în octombrie 1989. în anul 1990, la cererea Academiei de Științe Agricole și Silvice, Ministerul învățământului a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
perioada 1953-1956. După absolvirea cursului elementar, s-a înscris la Liceul Grigore Ghica din Dorohoi pe care l-a absolvit în anul 1960. în același an s-a înscris la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad din Iași, Facultatea de Agronomie, fiind bursier al Sfatului Popular Regional Suceava, pe care a absolvit-o în anul 1965. După terminarea facultății, a satisfăcut stagiul militar T.R. la Școala de ofițeri de rezervă Radna-Lipova din județul Arad. La terminarea școlii a fost înaintat la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nou tip de societate. Pentru perfecționarea pregătirii sale de specialitate, între anii 1972 și 1974 a urmat cursurile postuniversitare la Institutul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor din Economie și Administrație, iar în anul 1997 a obținut titlul de doctor în agronomie la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București cu tema: Resursele biologice și tehnologice pentru creșterea producției de cartofi. între anii 1994 și 1996, a fost director la Reprezentanța din București a Societății româno-germane Agricola Internațional S. A. Bacău
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
domenii de activitate și, implicit, tot atîtea locuri de muncă. Iată cîteva exemple: a) Biologie Fiziologie animală Biochimie și biofizică Biotehnologie Fiziologia și biologia celulei, microbiologie Zoologia și biologia dezvoltării Ecosisteme, peisaje și mediu înconjurător b) Agricultură și științe alimentare Agronomie, creșterea plantelor Ameliorarea raselor și resurse Pădure Nutriție, biotehnologie, procesare alimentară Știința solului c) Științe medicale Biologia cancerului Boli cardiovasculare Stomatologie Anatomie și fiziologie, biologie umană și sănătate Epidemiologie umană și sănătate Patologie umană Imunologie Genetică medicală Neuromedicina Farmacologie Medicină
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
devenit director, dr. ing. Mihai Cristea. Primul obiectiv al colectivului condus de noul director a fost punerea la punct a stațiunii, căruia i s-a acordat toată atenția, alături de pregătirea profesională și apoi înscrierea pentru obținerea titlului de doctor în agronomie. Astfel, sau completat cercetările cu domenii noi cum au fost: Agrochimia, Îmbunătățirile Funciare (irigații, desecări, combaterea eroziunii soluluiă, Mecanizare, Entomologie. Acestea pe lângă cele existente: Ameliorare cereale, cartof, porumb, plante furajere, fitotehnie erbicide, îngrășăminte, lucrările solului, fitopatologie, înscriindu-se astfel ca
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]