15,786 matches
-
Mauriac - drept exemplari pentru cultura franceză... D.R.P.: Aproape toți criticii dumneavoastră subliniază faptul că, practic, puneți sub semnul îndoielii trăsăturile de europenitate ale României, atât în trecut, cât și în prezent. Credeți cu adevărat că pretențiile României de a se alătura Europei sunt doar un aspect între altele al "crizei de identitate" pe care o menționați atât de des? T.J.: Nu sunt sigur că înțeleg. Cred că susțineam că România se află, de fapt, pe muchia ș11ț Europei, printr-o sumă
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
dar cam stereotip-convențional: ,,Trebuie să vă mulțumesc pentru coletul de Paști care a ajuns cu bine ieri și care ne-a adus mare bucurie. Am fost cu toții încântați de conserve și de cutia cu ouă proaspete. Întreg personalul mi se alătură pentru a vă mulțumi că v-ați gândit la noi cu atâta generozitate." În ceea ce o privește, Helene Hanff încearcă să minimalizeze cu delicatețe valoarea darurilor ei; în schimb, își exprimă exploziv și nuanțat bucuria pentru cartea primită în dar
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
păcate, numai amintirea lor, din alte centre culturale: ieșenii N.A. Ursu, Al. Andriescu și Liviu Leonte, clujenii Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Ion Pop, Mircea Muthu) au rămas editorii noștri activi, la care, în decurs de cîteva decenii, așadar, s-au alăturat prea puține nume noi. Absolvenții facultăților de Litere din promoțiile mai recente preferă o ,,carieră literară", în poezie, proză, eseu, traduceri; explicațiile sînt numeroase și ele au făcut obiectul unor nu puține dezbateri în presa noastră culturală. Dar Z. Ornea
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
condiții normale, cartea lui Caius Dobrescu Inamicul impersonal ar stîrni discuții adevărate, polemici, răspunsuri, atitudini. Poate chiar gesturi. "Dar noi sîntem relativ departe de o asemenea stare dinamică și productivă, fiincă utopia culturii ca Arcadie, în care spiritele frumoase se alătură pentru a cînta imnuri de slavă servește la o anchilozare incredibilă a instituțiilor culturale." Că așa stau lucrurile e evident, cele cîteva insule de libertate, cîteva reviste și o mînă de oameni nu pot covîrși în România de azi vocile
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
ne-a dat posibilitatea să vedem (sau să revedem în copii restaurate) câteva dintre capodoperele filmului italian dintotdeauna. Selecția (făcută cu știință și dragoste de cinema de Veronica Lazăr - președinta Itaro Arte sau, altfel spus, inima și sufletul acestei manifestări) alătură (nu eterogen și aleator, cum ar părea la o privire mai neatentă) creații din anii '60-'70 cu producții de dată recentă ale cinematografului peninsular (cum ar fi La Stanza del figlio/Camera fiului/, film distins cu Palme d'Or
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
împărăției ruse. Turcii adunaseră o armată uriașă (300.000) față de 40.000 cîtă strînsese, cu greu, Petru. Și îmbătat cu victoria asupra suedezilor (mai ales în vestita bătălie de la Poltava), țarul repetă greșelile rușilor de odinioară. Dimitrie Cantemir i se alătură militar. Dar turcii, înțeleși cu tătarii erau prea puternici. Urmă înfrîngerea de la Stănilești. Dar, brusc, turcii au hotărît să nu nimicească total Rusia, ci de a încheia, cu ea, o pace avantajoasă. Tratativele au fost anevoie. Finalmente, pacea a fost
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
Iulia Popovici Jessica Douglas-Home nu e și nici n-a fost vreodată un spirit rebel, dintre cele care se alătură unor cauze pierdute tocmai pentru că nu au sorți de izbîndă. Scenografă de meserie, primul său contact cu Europa de Est s-a produs prin intermediul soțului, corespondentul pentru apărare al ziarului The Times, arestat timp de cîteva zile în Cehoslovacia în 1968. începînd
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
mult la un eșuat proiect de reformă a învățămîntului preconizat de profesor. Dar, în 1933, obținea invidiata bursă Rockefeller, urmată de o alta Humboldt (pînă în 1936), cînd își ia un strălucit doctorat în Germania. Reîntors cu doctoratul luat, se alătură, din nou, Școlii monografice a lui D. Gusti. Devine redactor al revistei Sociologie românească, nimic mai puțin decît director la nou întemeiatul Institut Social Român și asistent onorific la catedra lui D. Gusti, ajutîndu-l pe profesor și la pregătirea, în
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Golopenția era un bănățean cuminte, învățat și cumpătat. De aceea, încă în 1945, cînd Sabin Manuilă, devenind membru încă în primul guvern Sănătescu, ca delegat al PNȚ și, apoi, în guvernul N. Rădescu, îl invită pe Golopenția să i se alăture ca șef de cabinet, acesta refuză categoric. El prefera să-și vadă de meserie, deși la pregătirea actului de la 23 august, invitat de un om de legătură al lui Lucrețiu Pătrășcanu, ia parte, fără a se aventura politic mai departe
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
la "Cronica", întreținîndu-mă la un... salam de Sibiu și la o bere ("Lasă, dragă, plătesc eu!"), pe terasa de la Cumpătu. Ambele nume mi-au fost evocate de profesorul Ciopraga într-o recentă discuție cu prilej aniversar. Da, profesorul Ciopraga se alăturase, firesc, tandemului; era mai tînăr, mai alegru în tot ce făcea, dar și mai politicos-retractil; triumviratul acesta aducea Universității, în cumplit post-stalinism, un aer cît de cît respirabil. Ai terminat facultatea în '57 și ai intrat în ceea ce se chema
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
între timp, dau de un alt escroc, care îi cheamă la Cairo, unde le promite un mare antreprenoriat de zugrav. Adrian vizitează, nesățios, capitala Egiptului, capătă de lucru la un ceh care locuise multă vreme în România. Musa i se alătură, pentru un preț care nu ajungea nici pentru mîncare la restaurantul lui Goldenberg, originar, firește, din România. Musa nu izbutește să facă nimic pentru Sara și, plin de datorii, nu se putea (dar voia într-adevăr?) întoarce acasă împreună cu fiica
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
cît de dificilă și trudnică e munca acestor profesioniști, s-ar fi cuvenit să numesc aici întreaga echipă. Dar nu mi-ar mai rămîne loc pentru actori, și ei fac, în primul rînd, evenimentul. Revelația e Mircea Rusu, care se alătură cu acest Fedea Protasov al său marilor actori români de azi. El înțelege și trăiește vîrsta spirituală critică a personajului, are înzestrarea și inteligența artistică de a-l face credibil de la început pînă la sfîrșit, evitînd capcana "rusismelor" patetice. Cu
Pei do dna! by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16239_a_17564]
-
autor al unei opere "impresionante, deosebit de originale", cu un "trecut ireproșabil", "devenit un om politic dedicat total noii sale activități". Oportunistul din mine se simte concurat de oportunismul unui om care mă considera, cu ani în urmă, demn să mă alătur unor Constantin Bălăceanu Stolnici, Horia Bernea, E. Simion, Răzvan Theodorescu și altora într-o carte despre România și care astăzi mă găsește trădător și impostor. Iertat să fiu pentru caracterul oarecum personal al exemplului de ură pe care l-am
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
germani, de pildă (în Transilvania) după cît de limpede și focalizată le e privirea. Drept e că de la punct încolo, dezgustatul Kaplan începe el însuși să bea incriminata țuică, fără să i se mai pară că în felul ăsta se alătură unei spețe involuate. Finalmente, la Sibiu, orașul care se bucură de cea mai multă apreciere din partea ziaristului, totul e opera minorității germane, dovadă suplimentară cît de incapabili sînt românii. Am rezumat cîteva capitole din Balkan Ghosts. Nu cred că am
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
ce spune dl Iancu însuși despre proza lui Fănuș Neagu: "Scrierile lui Fănuș Neagu se disting în proza românească printr-un limbaj pitoresc și rafinat. Inspirîndu-se cu predilecție din lumea fabuloasă a Bărăganului și a împrejurimilor Brăilei, Fănuș Neagu se alătură, prin viziune și stil, seriei de prozatori ce îi cuprinde pe Gala Galaction, Panait Istrati, V. Voiculescu și Șt. Bănulescu". De astă dată sînt convins că autorul speră că formularea sa va fi învățată pe de rost de elevul care
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
în general, ar putea s-o sugereze, să-i surprindă unele secvențe, nu adaptate logic sau rațional, contrapunînd-o realității obiective, eroare umană explicată prin tendința noastră de a concepe un singur fel de realitate și de a încerca să-i alăturăm prin metoda comparației, ceea ce, practic, nu este de comparat; cum nu se pot asemui, esențial, viața cu moartea, două realități și ele însă fără indiciul clar al unei raportări inteligibile. Cel mai turburător, în vis, este că el poate să
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
Cristian Teodorescu Presupunerea că PRM-ul se va rupe începe să se adeverească. O parte dintre parlamentarii tribunului au alcătuit un grup de inițiativă pentru a forma alt partid. Aceștia au anunțat că li se vor alătura și alți membri ai PRM, ceea ce e mai mult decît probabil. Dar dacă moderații din partidul lui CV Tudor, au început să-l părăsească, el se vede susținut pe față în Parlament de cîteva dintre figurile cunoscute achiziționate de PDSR
Oscilațiile PDSR-ului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16383_a_17708]
-
cât de constantă este alimentarea populației cu electricitate, apă și gaz, cât timp liber au oamenii la dispoziție, care este oferta culturală a pieței și în ce măsură se poate profita de ea etc. * Pentru că partidele din opoziție - cărora li s-a alăturat tot timpul, dar din rațiuni diferite, partidul "România Mare" - încearcă să ne convingă că "înainte" (subînțeles: pe vremea noastră) "era mai bine", pentru a ne câștiga sufragiile. Cădem ușor în plasa propagandei lor, pentru că încă nu ne-am dumirit că
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
colectiv scurtcircuitează memoria protagonistului, chinuit de propriile amintiri, dar și de bizareriile scornite pe seama sa. Se uzează cu subtilitate și perseverență de tehnicile basoreliefului căruia fundalul îi conferă pregnanță, o bogată distribuție românească susținînd efectiv evoluția protagoniștilor (la care se alătură și antagonistul Peter Weller, părintele păcătos) prin prestații impecabile, indiferent de dimensiune: Claudiu Bleonț, Răzvan Vasilescu, Dan Bădărău, Radu Amzulescu, Claudiu Trandafir, Mircea Stoian, Orodel Olaru, Eugen Cristea, Șerban Celea. Cu toții discret caracterizați și prin vestimentație (autoarea costumelor, Oana Păunescu
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
formule emfatice și vagi, am putut discerne următoarele: Guvernul și opoziția admit deopotrivă că a sosit momentul să pledeze în străinătate cauza României" ca și neînțelegerile, în căutarea mijloacelor și a datei, dintre opoziție și Antonești. Iar regele Mihai se alătură decis opoziției, certat fiind atît de grav cu dictatorul încît se putea vorbi de o criză dinastică. Și iată ce reiese că i-a spus Mihai Antonescu la 6 martie 1943: "Germanii depun un mare efort să opună rezistență armatelor
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
fost răvășită de puseul naționalist al lui Haider, atunci tenta americănească a spectacolului nu mai părea una întîmplătoare. Vrînd-nevrînd, doamnele și domnii din Viena (i.e. "elita naturală") au "servit" mica lecție de democrație și toleranță (copiilor negri li s-au alăturat, în cor, odraslele vienezilor) administrată, vag ritos, de americani, iar preceptele lui Lincoln, în inconfundabila dicție a veneratului actor, pe fondul muzicii stenice a lui Copland, au fost extrem de concludente. Toate astea însă montate ingenios în fastul unic al concertului
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
teroarea stalinistă nu a reușit s-o stingă. Și sunt sigur că ea nu se va stinge, indiferent care va fi viitorul Rusiei." * Din aceeași secțiune, teribil e colajul scriitorului Venedikt Erofeev (1938-1990) intitulat Mica mea leniniadă, în care sînt alăturate pasaje din corespondența privată și de afaceri a lui Vladimir Ilici dintre 1895-1922. Portretul astfel realizat e mai convingător decît o mulțime de studii în ce privește cruzimea, fanatismul, psihologia acestui personaj nefast. * Cu un simț al valorii devenit marca redacției sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
sînt istovite de război și lovite de aliați, România denunța tratatul de pace impus dar nelegal și reintră în război. Iar pacea de la Versailles și Trianon ne aduce România Mare, după ce în noiembrie și decembrie 1918 Bucovina și Ardealul se alătură, teritorial, României (Basarabia încă în martie 1918). A triumfat, finalmente, gîndul național al "vinovatului" Ion I.C. Brătianu care a visat România Mare și a dobîndit-o. Broșura generalului Averescu e un episod dramatic dar și demagogic politicianist dinaintea țelului final tiumfător
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
ai lui (avea destui adepți mai mari și mai mici) susțineau că întrucît ambele tabere din conflagrație (Antanta și Puterile Centrale) duceau un război imperialist (de mare putere era teza lui Lenin în această privință), și România, de îndată ce s-a alăturat Antantei, urmărea țeluri imperialiste. Nu conta marele deziderat național al creării României Mari (pentru care Ion I.C.Brătianu căpătase asigurări, prin tratatul politic din august 1916, că vom căpăta Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina) care a și fost înfăptuit
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
României (1936) admitea, și el, că poporul român a creat numai o cultură minoră, ceea ce, adăuga el relativizant, "nu înseamnă neapărat inferioritate calitativă. Cultura noastră populară, deși minoră, are realizări calitative comparabile cu cele ale culturilor mari". Dar unde se alătura opiniilor antisămănătoriste și, în general, ale curentelor de idei de extremă dreapta din cartea lui Cioran e declarația de principiu: "Nu mai vrem să fim eternii săteni ai istoriei... Economicește, și politicește, culturalicește ori spiritualicește, simțim că nu mai putem
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]