1,341 matches
-
urmă în proporția unității cu infinirea, și în sine însuși el e esențial deosebit. Deci dacă prețăluiesc un județ singular (judicium singulare) nu după valoarea sa internă, ci după mărimea pe care, ca o cunoștință în general, o are în alăturare și proporție cu alte cunoștințe, atuncea-n adevăr e deosebit de județe generale (judicia communia) și merită un loc aparte într-o tablă complectă a momentelor cugetării (deși firește că nu-ntr-o logică mărginită numai la întrebuințarea județelor întreolaltă). 2
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
concluzii teoretice diferite. Publicarea în 1988 a celor două studii inedite despre mătrăgună - cel al lui Simeon Fl. Marian și cel al lui Mircea Eliade - a fost justificată și din această perspectivă, nu numai din aceea, evidentă, a recuperării necesare. Alăturarea celor două texte și, implicit, a celor doi autori mai era justificată și de necesitatea evidențierii unei anumite continuități. Ca și Simeon Fl. Marian - chiar dacă folosind un instrumentar și o metodologie diferite -, Mircea Eliade a fost de-a lungul întregii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de d. Hăsdeu și se mărginește la obiceiele juridice ale poporului nostru. Ca prime specimene se publică răspunsurile a trei învățători din județul Bacău. D. dr. Brîndză începe a publica în "Columna" numele ce-l dă poporul plantelor, pururea în alăturare cu numele botanice latine. D. Hasdeu face în aceste două fascicule istoricul extern și o analiză filologică a manuscrisului românesc din British Museum, cel mai vechi daca datează cu certitudine din anul 1574. E un text român al celor patru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să facă asemenea ferestre? Radoslav continua să zâmbească, amuzat că se lăsase prins într-unul dintre paradoxurile cu care înaintașul său obișnuia să-și încuie Novicii în cadrul ceremoniilor de consacrare. Privi la cele două Marii. Asemănarea lor era perfectă, iar alăturarea lor era un spectacol care se putea doar rareori contempla. De obicei, una din ele era în Satul de Clone, veghind asupra lui Stin. Între ele, Aloim părea pierdut, nu atât pentru că era destul de mic pentru un bărbat cât mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
putea căuta niciodată, că legătura dintre ei funcționa doar într-o singura direcție. Xtyn auzi o bătaie în ușa. Mormăi ceva și, în cămăruța lui, intrară Insa și Lonis, un bărbat cu umeri firavi, cu ochi spălăciți și părul rar. Alăturarea celor doi nu îl uimi. În timpul luptei, Lonis fusese acela care se dăduse de gol în vocea ly că nu vrea ca Insa să moară. - Știu ce vreți să-mi spuneți, începu Xtyn. - Cu tot respectul pentru tine și pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
6. (al-)‘Azz: SOI „puternicul”; ASM „Cel Tare”; GG „Tarele”/ „Puternicul” (lista 59, 23); Marr „Praepotens”; RB „le Puissant”; DM „le Tout-Puissant”; YA „the Exalted în Might”; Arb „the All-mighty”. Apare de 87 de ori: uneori e întărit de alăturarea unui cvasi-sinonim, ca (al)-Qaw (de 8 ori), šaddu-l-‘iq"b (1), muntaœir (1), al-labb"r (în lista de la 59, 23), sau chiar de 9ó-l-intiq"m („Răzbunătorul” - neinclus în nici o listă de nume divine - vv. 5,95 și 39
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
va învăța pe cei păcătoși calea.” (t.n.) ... țaddq we y"š"r hó’ (Dt 32,4) - v. primul exemplu de la 3.1.11.1. Y"š"r este un adjectiv sinonim cu țaddq în contextele citate și alăturarea celor două în ultimul exemplu este o modalitate de a exprima un superlativ absolut. Traducătorii sunt puși în situația să găsească un sinonim al lui „drept” pentru a transfera expresia; soluția traducerii lui y"š"r cu „adevărat” nu ni
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mišepa” ó te:"q "h, „milostivire și dreptate” (Ier 9,23; Ps 101,1), “Ä> w"-ƒese:, „bunătatea și milostivirea” (Ps 23,6) și, cel mai des, ƒese: wa-raƒamm (Ier 16,5; Os 2,21; Ps 103,4 etc.), alăturare ce descrie dragostea în același timp „paterna” și „maternă” a lui Dumnezeu față de om. În afară de toate acestea, există două pasaje 230 în care YHWH este identificat cu ƒese:, autorul sacru referindu-se la el cu acest nume: B"rók YHWH
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
contextul solemn al spălării picioarelor din Ioan 13, cănd Isus își explică gestul: „Dacă v-am spălat picioarele Eu, Învățătorul (ho didáskalos) și Domnul (ho kýrios), și voi trebuie să vă spălați unul altuia picioarele.” (În 13,14 - t.n.) Alăturarea cu ho kýrios confirmă această interpretare. Iar în Matei 23,8-9, ne atrage atenția o altă alăturare, pe care o face tot Isus: „Dar voi să nu vă numiți «rabbi», căci unul este Învățătorul vostru (hežs gár estin hymÄÎn ho
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
picioarele Eu, Învățătorul (ho didáskalos) și Domnul (ho kýrios), și voi trebuie să vă spălați unul altuia picioarele.” (În 13,14 - t.n.) Alăturarea cu ho kýrios confirmă această interpretare. Iar în Matei 23,8-9, ne atrage atenția o altă alăturare, pe care o face tot Isus: „Dar voi să nu vă numiți «rabbi», căci unul este Învățătorul vostru (hežs gár estin hymÄÎn ho didáskalos), iar voi toți sunteți frați. Nici tata să nu numiți pe nimeni pe pământ, căci unul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tò Álpha kaì tò Ä méga, ho prÄÎtos kaì ho éschatos, hQ archg kaì tò télos: „Alfa și Omega, Cel dintâi și Cel de pe urma, Începutul și Sfârșitul.” (Ap 22, 13) Însă efectul poetic și de incantație pe care il realizează alăturările de nume la sfârșit de verset în Coran este comparabil mai degrabă cu acela al paralelismelor din textele poetice ale Bibliei. E vorba de paralelisme sinonimice, care, din punct de vedere sintactic, sunt așezate fie simetric (a), fie în hiasm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ca negrul, radiază depășindu-și parcă marginile, în timp ce negrul, dimpotrivă, pare mai mic în raport cu albul. Din aceleași cauze, un pătrat roșu pe fond alb, pare foarte întunecat, în timp ce pătratul roșu pe fond negru strălucește și pare foarte cald. In toate alăturările de acest fel culorile acționează unele asupra altora în același timp și prin contrast. Se vorbește deseori despre armonie coloristică, care nu înseamnă altceva decât interacțiunea simultană a două sau mai multe culori. Judecata unor astfel de fenomene este însă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
cantitativ o culoare rece sau dimpotrivă, o culoare caldă. Exemplu: verdele care se află la limita dintre cele două sfere poate fi cald dacă rezultă dintr-un amestec fizic cu mai mult galben, deci verde-gălbui; prin juxtapunere, adică raportarea prin alăturare a două culori. Exemplu: același roșu alăturat în cantitate egală cu fiecare dintre culorile amintite poate fi răcit sau încălzit mai mult decăt este el în stare pură schimbând doar culoarea vecină; R lângă O se răcește ușor R lângă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
In practica artistică există posibilitatea fiecărei culori de a fi încălzită sau de a fi răcită: a) prin amestec fizic dacă în amestecul respectiv domină cantitativ o culoare rece sau dimpotrivă o culoare caldă; b) prin juxtapunere, adică raportarea prin alăturarea a două culori. Exemplu, același roșu alăturat în cantitate egală cu fiecare din culorile menționate poate fi răcit sau încălzit mai mult decât este el în stare pură schimbând doar culoarea vecină: roșu lângă oranje se răcește ușor roșu lângă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
valorație înseamnă a dirija logic, conștient lumina și materia cu ajutorul gradațiilor culorii pe suprafața plană. F. Monocromia(Planșa nr.37) Fiecare culoare are, în starea ei inițială, nemodificată, o anumită luminozitate, deci un ton inițial mai deschis sau mai închis. Alăturarea, a cât mai multor pete de tonuri diferite ale aceleiași culori crează într-o compoziție efectul de monocromie. Acest efect elevii îl observă procedând astfel: se așează pe plăcuță din tub, în mici grămăjoare, roșu sau culoarea preferată, alb și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mare”, sufletul omului este o „Cetate mică”, iar „textul” ambelor entități este scris cu litere identice deși de dimensiuni diferite, rezultă că în mit este figurat deopotrivă destinul istoric și politic al umanității în ansamblu, cât și destinul omului individual. Alăturarea lui Platon și a lui Rousseau în ceea ce privește utilizarea mitului lui Glaucos deschide, deci, posibilitatea de a-l interpreta pe Platon nu numai ca pe un filozof politic, dar, probabil, și ca pe unul revoluționar, bântuit și el ca mulți alții
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unul dintre cele trei aspecte ale sale, este clar că ar trebui să fie doar trei constituții. Această imagine trinitară a generării formelor constituționale este confirmată de sugestia pe care o dă Platon plăsmuind o imagine a omului alcătuit din alăturarea unui „mic om”, a unui leu și a unei bestii cameleonice policefale. Se observă imediat că imaginea prezintă o personificare a celor trei aspecte ale sufletului: rațiunea (micul om), ardoarea (leul) și dorința (bestia). Ar trebui atunci ca primele trei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aristotelice. O formă politică în genere există ca atare numai dacă organizează o comunitate: constituția este o anume comunitate. Sensul concret pe care Aristotel îl dă comunității este cel de punere în comun, aducere laolaltă. Comunitatea umană politică este o alăturare rezultată din aducerea laolaltă a unor bunuri. Din punct de vedere logic, există trei posibilități de explicitare a comunității politice ca punere în comun. Oamenii își pot pune în comun: Toate lucrurile Unele da, altele nu Nivelul strict al politicului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
voluntară a discursului adevărat și a celui fals. Filosoful poate uza de aceste tehnici în dialogul său cu sofistul numai la adăpostul onestei sale raportări (ahileice) la structura ideilor. Apariția legitimă a negației în discurs, chiar dacă este deocamdată doar o alăturare a unei simple idei cu negația celeialte fixează un nivel al conștiinței la care gândirea se poate defini drept odiseică: abia cu acest dialog, dilema originară din Hippias minor poate fi clarificată: Ulise nu este „mai bun” ca Ahile nici
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fenomene cu scopul stabilirii de asemănări și deosebiri între ele. De obicei se spune că ea ar consta în stabilirea similitudinilor și diferențelor dintre ele. Dar aceasta presupune analiză și sinteză, comparația fiind doar momentul inițial al reflecției, care necesită alăturarea mintală pentru a putea discerne potriviri ori nepotriviri. Pentru ca un elev să poată aprecia dacă pasărea aflată pe trunchiul unui copac din apropiere este sau nu o ciocănitoare, trebuie să-și amintească ciocănitoarea din manualul său și apoi să urmărească
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
afecțiune, încep să ne impresioneze agreabil câinele cu care se plimbă, casa în care locuiește, rudele ce o însoțesc adesea etc. Afectul pozitiv se extinde și asupra altor ființe și obiecte. Avem de a face cu un transfer prin contiguitate (alăturare) demonstrat și experimental de către J. Watson, binecunoscutul părinte al behaviorismului. El a adus în fața unui copil de un an o cușcă în care se afla un iepuraș alb. Copilului i-a plăcut această ființă blândă și și-a manifestat satisfacția
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nerezolvate ce se purtau la nivelul simțului comun În legătură cu măsura În care sfera politicului și cea a economicului trebuiau liberalizate și democratizate, precum și referitoare la toate implicațiile socioculturale care decurgeau. Astfel, ceea ce Îi poate părea cititorului contemporan ca fiind o alăturare paradoxală și neconcordantă Între teoriile eugeniste și ideile democratice liberale, limitată la cazul sociologului Andrei, era percepută de acest gânditor și de alți contemporani ai săi ca o perspectivă progresistă consistentă. Eugenie și secularizaretc "Eugenie și secularizare" Limbajul și argumentele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
anilor 1920, un apropiat al ideologului național-socialist Rudolf Hess - a făcut parte din curentul celor care încercau să justifice înfrângerea Germaniei în 1918 prin alte cauze decât cele militare. Împreună cu Maull, principala sa contribuție teoretică la dezvoltarea geopoliticii va fi alăturarea elementului rasial celui geografic în reflecția asupra politicii internaționale. Justificarea înfrângerii Germaniei în primul război mondial a fost formulată astfel: rasa pură, germanică, a fost înfrântă datorită „poluării genetice” a acesteia prin contactul cu alte rase impure, dintre care evreii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale. Parcurgerea unei bibliografii extinse și înțelegerea ei sedimentată și filtrată de timp duc la concluzia că genul sau teoriile feministe își au rostul lor numai atunci când sunt scrise și receptate ca parte a domeniului relațiilor internaționale, nicidecum în cazul alăturării stranii, forțate, a două domenii distincte precum feminismul (de obicei deloc sau prost înțeles, ca termen) și relațiile internaționale. A doua observație este că, atunci când discutăm despre feminism în relațiile internaționale, dacă dorim să respectăm rigoarea științifică, trebuie să tratăm
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nuclear sau a prăbușirii Uniunii Sovietice, multe cercetări au ajuns la concluzia că nivelul sistemului internațional nu mai este suficient în investigarea raporturilor dintre state și au acordat o atenție sporită nivelului regional. Termenul „regiune” desemnează în principiu o simplă alăturare geografică a unor țări, astfel încât s-a construit conceptul „complex regional de securitate”. Noțiunea se referă la un grup de unități (în principiu state, dar nu obligatoriu) atât de strâns legate, încât problemele lor de securitate nu pot fi analizate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]