1,433 matches
-
POLITICE [ELIMINAREA ELEMENTELOR ÎMBĂTRÎNITE ȘI CUCERITOARE] 2255 Din acest proces de fermentare și de formațiune trebuiesc eliminate elementele îmbătrînite, grecii, jidanii, și elementele cuceritoare, rușii, austriacii. Cum această politică se potrivește cu interesele a trei naționalități balcanice: români, bulgari și albaneji, e indiferent pentru mersul firesc al lumii, dar foarte folositor pentru aceste trei naționalități. Daca un măgar s-ar apropia de roata unei mori cu vapor ar fi rupt bucăți; dar de mașina complicată a vieții naționale a unui popor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
tuturor. Pace la toți. Măgulește pe cine vrei să pierzi! În acest ziar se face cabala tuturor națiunilor înconjurătoare. Rusia - eretica despoției Austria - să ajungă la Constantinopole Turcia - avem interes să existe Ungaria - lupta fățișă Polonii Liceu polono-rutean la București * Albanezii Liceu albanezo turc * la Buc[urești] Sârbii bine cu Alex[andru] C *** Cajolarea * celui ce vreau * să-l pierd. Bulgarii s-așeze pe Carol principe Capitala Rusciuc, noi ne mutăm * la Giurgiu. Grecii luptă * fățiș. grec hoț grecilor pezevenchi râie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
latina - română III sanscrita - latina - româna 393 {EminescuOpXV 394} IV turceasca - latina - româna V bulgăreasca - latina - româna VI sârbeasca - latina - româna VII ungureasca - latina - româna - D[i]cț[ionarul] de Buda VIII moscovita - lat. - rom. IX polona - lat. - rom. X albaneza - latina - româna [7] 2266 Cu litere sanscrite Carte de vizită [8] 2292 Tot ce voi afla în Ardeal scriu cu legături sanscrite. [9] Ce iau cu mine ca estremă actualitate? Abecedar turcesc Petrescu Abecedar bulgăresc (de la Costachi) Dicționar bulgăresc Dicționar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
al toleranței, pluralismului și unității planetare decât un teoretician literar. Sânt cu soțiile. Willie Masters'Lonesome Wife. Malcolm vorbește și vorbește și vorbește. E-n cămașă cu mânecile suflecate. Are un râs care n-a impresionat hârtia fotografică. Gezim Hadaj, albanezul, n-a impresionat nici el hîr). 92 O mie și una de nopți (firește că doar pentru John Barth, care e ocupat acum să determine ÎN CARE ZILE SEHEREZADA A AVUT CICLU MENSTRUAL, în timpul celor trei ani de povești, și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
înțeles nimic din conflictele balcanice de după 1990. Aceasta pentru că viziunea lor despre Balcani n-a depășit niciodată cu adevărat o etapă idilică: grădinile de legume bulgărești, exuberanța și bucuria de viață a sârbilor, blândețea proverbială a turcilor, simplitatea și dârzenia albanezilor. Totul în decorul paradisiac al unor ținuturi în care curge lapte și miere. Când croații și slovenii au hotărât să se separe din 235 federație și când s-au auzit primele bubuituri de tun, când au sosit primele imagini televizate
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de toponimi zare“, în CL, XXXVIII, 1993, nr. 1-2, pp. 255-259; Citat de șase ori în lucrarea de referință Lexicon der Romanistischen Linguistik, vol. III, Niemayer, Tübingen, 1989. Dedic această carte nepoților mei, Ștefan Matei, Teodora-Maria și Tudor. Abrevieri alb. albanez arom. aromînesc av., avest. avestic bg. bulgăresc ceh. cehoslovac cr. croat cum. cuman dac. dacic gr. grecesc GALR Gramatica limbii romîne, EA, 2005/2008 GBLR Gramatica de bază a limbii romîne, Univers Enciclopedic Gold, 2010. got. gotic i.e. indoeuropean ir
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
populația autohtonă să se retragă în comunități mărunte, neștiute de cronicarii timpului și oricum irelevante pentru ei, pe văile împădurite ale apelor și în munți. Același vid documentar există, de altfel, și în legătură cu populația din sudul Dunării („vlahii călători“ și albanezii sunt amintiți și ei spre sfîrșitul mileniului unu și începutul celui de-al doilea), unde, susțin aceiași „cercetători“ tendențioși, s-ar fi format poporul romîn și de unde ar fi venit, nu înainte de „poposi rea“ unor migratori în fosta Dacie, cînd
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de plantă (cu sensul „floare de aur“, „floare aurie“). Aceeași temă, cu sufix diferit, se regăsește în apelativele dialectale italiene kaltsaider, kaltseder, kaltsedar, kalčida, calcirel, calcidrel etc. Apelativul existent și în albaneză ar putea fi împrumutat de la aromînii conlocuitori cu albanezii. Călcadză, ca și Ascura, așadar, pot fi două dintre apelativele moștenite de romînă și de alte idiomuri est-europene din latina populară, care, la rîndul ei, le-a preluat din greacă (prin numeroșii medici greci imigrați în Imperiul Roman) și pe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
forma, la origine, genitive, iar apoi adjective arătînd posesia, apartenența, afinitatea etc., fiind deci foarte potrivit pentru a desemna dependența locului de persoana în cauză). Bucur este format dintr-un străvechi apelativ romînesc de origine dacică, reconstituit prin comparația cu albaneza (alb. bukur, „frumos“), care însemna, se pare, „frumos“. Antroponimul (încă folosit în onomasti conul romînesc ca nume de familie sau chiar de botez) și poate, uneori, apelativul originar se regăsesc în numeroase alte toponime: Bucur (culme în Podișul Covurluiului), Bucura
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
slav“) a existat în romîna veche cu sensul „slav, bulgar“, iar astăzi și-a restrîns întrebuințarea în Transilvania și sensul la „bulgarii de religie protestantă din satele Cergăul Mare și Cergăul Mic“. Interesant este că numai la noi și la albanezi șchiau și-a păstrat sensul de „slav“, pe cînd la bulgari și la greci înseamnă „rob, servitor“, amintind de o situație a lor în timpul luptelor cu armatele romane. Se presupune că scheii din Cîmpulung, înainte de-a fi asimilați de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
primul rînd pentru ridicăturile de teren (de la acestea au putut fi denumite, prin transfer, celelalte categorii de topice), și anume un apelativ romînesc străvechi, tămpă, tîmpă, provenit dintr-un radical preroman, cu urmași în unele dialecte meridionale italiene și la albanezii din Calabria. Interesant este că unul dintre vîrfurile Tîmpei este numit de sași Raupenberg, adică „muntele omizilor“, evident o etimologie populară pentru Ruppin Berg (e atestat sub forma Ruppin Berg, iar alt toponim Ruppegaz) în care la baza primului termen
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
volume să fie sensibil îmbunătățit. Îl rog să primească sincere mulțumiri pentru ajutorul acordat. În calitate de coordonator al colecției, îl rog să accepte munca ingrată de redactor și la volumele viitoare ale acesteia. M. S. Abrevieri a. anul ac. acuzativ alb. albanez ar. arab arom. aromân bg. bulgar CADE I.-Aurel Candrea și Gh. Adamescu, Dicționarul enci clopedic ilustrat „Cartea Românească“, Editura „Cartea Românească“ București, [1931] cat. catalan CDDE I.-A. Candrea-Ov. Densusianu, Dicționarul etimologic al limbii române. I. Elementele latine. A-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Colac „un fel de pâine, în formă de inel, împletită din mai multe straturi de aluat“ este un cuvânt de origine slavă, derivat de la kolo „roată“. Noi l-am luat de la slavii din sud (bg., sb. kolač), la fel ca albaneza, turca, maghiara, friulana și germana austriacă. Rezultatul normal, la singular, a fost colaci, cu pluralul tot colaci, ceea ce a dus la formarea unui singular analogic colac, după modelul lui sac-saci etc. (la fel s-a întâmplat și în cazul lui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limba albaneză, considerată singurul dialect tracic perpetuat din antichitate până în prezent. Toate limbile nenormate evoluează. Româna nu este latina populară mai mult decât italiana, franceza sau spaniola. Latina nu mai există niciunde ca limbă vie. Atunci de ce să presupunem că albaneza este limba ilirilor atestați de Herodot și că ea ar fi singura mărturie despre traci? Dacă latina nu ar fi fost scrisă, mărturie despre ea ar oferi trăsăturile comune ale limbilor romanice. În mod similar, despre existența în trecut a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
traci? Dacă latina nu ar fi fost scrisă, mărturie despre ea ar oferi trăsăturile comune ale limbilor romanice. În mod similar, despre existența în trecut a limbii tracilor mărturisesc cele patru cincimi de elemente nelatine ale limbii române - aparent slave, albaneze, maghiare, turcice. Toate aceste serii de aparențe converg, împreună cu aparențele latine, la baza traco latină din jumătatea de est a Europei. Limba română este un fenomen istoric născut și evoluat pe acest vast spațiu în întrepătrundere cu alte fenomene născute
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în devenirea ei l-a constituit formarea în estul Europei a bazei comunicative traco-latine care va marca evoluția etnolingvistică a întregului spațiu est european. 2) Latura tracică a bazei comunicative motivează apropierile lexicale ale limbii române cu limbile turcice, cu albaneza, cu limbile slave și cu maghiara, în timp ce prin latura latină sunt motivate apropierile cu latina și cu limbile romanice. 3) Toate limbile așa-zise indoeuropene s-au constituit în principal prin reducerea sintagmelor aglutinante preindoeuropene la forme lexicale flexionare: aportul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
spațiul preindoeuropean euro-afro-asiatic. În consecință, limba română este instrumentul verbal de exprimare a spiritului românesc. Emanații ale acestui spirit, cuvintele românești nu pot fi analizate etimologic ca piese izolate împrumutate din latină, din tracă sau din alte limbi precum slava, albaneza, maghiara, turcica etc. Raportarea lor la aceste limbi se face nu pentru a indica sursa împrumutului, ci pentru a contura specificul limbii române în contextul general de evoluție a limbajului uman și de constituire a limbilor. Perceperea limbii române ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
române ca fenomen viu, născut din simbioza traco-latină în ambianța etnolingvistică est europeană, cu rădăcinile în constituirea și evoluția globală a limbajului și a limbii, este principiul care orientează evaluarea critică a tradiției etimologice. PRESCURTĂRI ac. - acuzativ adj. - adjectiv alb. - albanez arh. - arhaic arm. - armenesc arom. - aromân bașk. - bașchir bg. - bulgar bis. - bisericesc cf. - confer comp. - compară cum. - cuman cuv. - cuv nt dat. - dativ deriv. - derivat dial. - dialectal dim. - diminutiv engl. - englez fr. - francez frig. - frigian gen. - genitiv germ. - german got
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
al limbilor. Sistemul de sunete - vocale, consoane, silabe - diferă de la o limbă la alta în sfera aceleiași formule structurale. A se vedea în această privință deosebirea aspectului sonor între limbile flexionare precum rusa și polona, germana și engleza, româna și albaneza etc. Deosebirile există și în sfera limbilor aglutinante (finlandeză și estonă, turcă și tătară), precum și a celor silabice (chineză și coreeană). Dar, oricât de diferențiată ar fi pronunția și sistemul de sunete, segmentul sonor ca mijloc de stocare în memorie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
manieră flexionară, paradigmatică, de sintetizare a acestuia. În acest sens se poate vorbi de „împrumuturi” latine în lexicul limbii române, la fel cum se vorbește de împrumuturi grecești în latină și cum putem vorbi de împrumuturi lexicale autohtone (nu slave, albaneze, maghiare, turcice) în limba română. Științific însă, lexicul de bază al limbii române reprezintă prelucrarea fonetică și gramaticală specifică a tot ce experiența lingvistică autohtonă și latină aducea în simbioza celor două popoare. Eliberați de copleșitoarea încărcătură fonematică, morfematică și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în structura căruia primul component înseamnă „în“, ca în a in-tra, întru, na-tră; lat. in ter, bg. vă-tre, rs. vnu-tri, iar rădăcina are sensul legat de ideea de pământ, de corp: ter en, țar-ă, tărâm, țăr-m, târî, tre-ce, tru-p; albaneza are printre altele pe terë „pământ, țărm“ și pe vatër, vatra „vatră, cămin, locuință, focar, grămadă“; în latină sunt tellus și terra „pământ“ cu derivatul atrium „curte interioară cu bazin pentru colectarea apei“; cf. sl. telo „corp“, pol. tło „bază
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
populații vechi și de zone locuite de ele nu redau etnii sau zone etnolingvistice anume în sensul de astăzi. Traci erau și în Asia Mică, Albania era la Plinius o țară la Marea Caspică și nu se poate spune că albanezii au venit de acolo și au întemeiat un stat în Balcani, cum se crede că au făcut bulgarii de la Volga venind peste slavii din sudul Dunării și dându-le un nume. Nici francii nu pot fi eponimi pentru francezi întrucât
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
constituit ulterior, pe aceeași bază fonetică, varianta Grai sau Graii, cu derivatele Graecus, Graeci: cf. rom. glie, vgr. gaia „pământ, țară”, Gaia „zeița pământului”. La Homer sunt atestate forme ca geraia „femeie bătrână”, geraios „bătrân, vechi”, geraistios „grecesc” etc., pe când albaneza are pe grua, pl. gra „femeie”; vezi și rom. Gruia, greu. Analiza etimologică a denumirilor de populații, ca de altfel a întregului fond lexical al limbii române, se impune a fi făcută în virtutea continuității globale a materialului lingvistic. Astfel, numele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sau chiar uciși (Olteanu și colect., p. 20). Timpul de nouă secole care s-a scurs de la cuceririle romanilor în spațiul tracic a avut ca rezultat, pe de o parte constituirea a trei structuri lingvistice indoeuropene, care sunt romanitatea orientală, albaneza și slava, iar pe de altă parte constituirea, pe baza limbii coiné a statului dacic, a limbii maghiare, limbă al cărei fundament inițial aglutinant a fost susținut periodic de grupările de populație turco-tătară pătrunse în Panonia. Folosită ca avanpost al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prin aceasta că moldoveneasca este mai curată decât a lor” (Ib.). „Cuțovlahii” din sudul Dunării, proveniți tot din moldoveni, vorbesc aceeași limbă, spune Cantemir, însă mult mai „stâlcită”, căci „amestecă într-un chip ciudat limba lor strămoșească cu greaca și albaneza”, astfel că „moldoveanul nu mai poate pricepe în întregime limba lor” (Ib.) La acestea se adaugă aprecierea că „aspectul cel mai curat îl are limba moldovenească din mijlocul Moldovei, din împrejurimile Iașilor, pentru că locuitorii acestui ținut, din cauza prezenței continue a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]