KorAP: Find »[drukola/base=albicios & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...38 >

938 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

dar produce pagube mai mari la pătrunjelul pentru rădăcini și în culturile semincere. Simptome. Pe frunze apar pete circulare sau colțuroase, de 1-4 mm în diametru, gălbui-cenușii, înconjurate de o dungă brună. Petele se întind, se unesc și apoi devin albicioase cu puncte mici negre în zona centrală. Frunzele atacate se usucă în 1-2 săptămâni. Transmitere-răspândire. Ciuperca se dezvoltă în condiții optime la temperaturi de peste 22șC și umiditate atmosferică ridicată. Transmiterea de la plantă la plantă se face prin spori, iar de la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atacul se instalează chiar pe primele 2 frunzulițe, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se întind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a frunzei apare un puf fin, albicios alcătuit din miceliul cu spori a ciupercii (fig. 139). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime dacă temperatura se menține între 1517șC și există umiditate ridicată. În 38 ore de la ajungerea sporilor pe frunze, aceștia dau filamente de germinație (dacă temperatura

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
toată Europa iar la noi a fost semnalată încă din 1942 de Tr. Săvulescu din Oltenia. Simptome. Culturile semincere de salată sunt cele mai afectate. Pe frunziș, începând de la bază, apar pete galbene, ce devin galbene-brune, brunecenușii și în final albicioase în zona centrală, cu mici puncte negre și cu o margine brună ce le separă de zona sănătoasă a frunzei. Frunzele atacate se usucă înainte de vreme lăsând tulpinile florifere golașe. Acestea pot prezenta și ele pete alungite, brune ușor scufundate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
patogen. 8.10.6. Cocleala Myceliphthora lutea Această boală este cunoscută în ciupercăriile lumii; la noi ea a fost semnalată de E. Docea și col. în 1961. Simptome. În stratul superior al substratului de cultură, patogenul dezvoltă un mucegai pufos, albicios sau gălbui, mucegai ce se poate confunda chiar cu miceliul ciupercii de cultură, căruia îi dă sterilitate. În perioada de sporulare a patogenului, țesuturile capătă o culoare verde-cenușie ca și cocleala. Transmitere-răspândire. Lipsa de aerație și umiditatea excesivă a substratului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de vegetație, începând de la dezmugurire și până la căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii mai și la începutul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lăstarii și uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pâsle albicioase, prăfoase, care acoperă ambele fețe ale frunzei. În scurt timp frunzele se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care i acoperă cu un manșon de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
care acoperă ambele fețe ale frunzei. În scurt timp frunzele se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care i acoperă cu un manșon de miceliu albicios, prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ramurile se usucă, scoarța se usucă, iar la nivelul acesteia apar mici pustule miceliene roșiatice. Ciuperca pătrunde în profunzimea țesuturilor (scoarță și lemn) și consumă lignina, ceea ce face ca ramurile atacate să fie mai ușoare, în secțiune prezentând o culoare albicioasă datorită celulozei. Pe pernițele stromatice de 2-3 mm în diametru, ciuperca formează micelii și spori, iar în anul următor, în interiorul acestora, fructificații de rezistență cu spori (fig. 149). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul vegetației este realizată de spori, iar permanentizarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o culoare galbenă-verzuie și sunt mult mai mari decât cele sănătoase. Pulpa este mult mărită, determinând alungirea fructelor și o ușoară încovoiere a acestuia, iar coaja sâmburelui este distrusă. Pe suprafața hurlupilor se constată prezența unui strat catifelat de culoare albicioasă cenușie format din miceliu cu spori, fructele având un gust acrișor-dulceag, mult mai plăcut decât cele sănătoase la acea oră, care sunt acre. După 3-4 săptămâni de la apariția simptomelor, fructele se zbârcesc, se brunifică și cad în masă (fig. 158

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu în vară și se manifestă prin formarea, pe ambele fețe ale limbului, a unui miceliu albicios, ca o pânză de păianjen, cu aspect făinos, datorită formării unui număr mare de lanțuri de spori. Spre sfârșitul verii sau începutul lunii septembrie, pe fața inferioară a frunzei cât și pe scoarța lăstarilor incomplet lignificați, apar formațiuni negre, punctiforme

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
deosebită, în funcție de plantă, soi și condițiile pedo climatice. Dintre pomii fructiferi, piersicul și migdalul sunt sensibili, în unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și la baza tulpinii, se dezvoltă tumori, la început albicioase, moi, cât un bob de mazăre, iar mai târziu brune și lemnoase. Tumorile sunt de mărimi, forme și consistențe diferite, cu suprafața rugoasă. Caracteristic bolii este apariția de tumori secundare la o oarecare distanță de tumoarea primară, după un timp

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iernii. Noile frunze ce se formează în vară nu mai prezintă simptome ale bolii. Ramurile și lăstarii atacați cresc mai încet, prezintă îngroșări și internodii scurte. Pe fructe, atacul se manifestă prin apariția unor pete de 1-2 cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Transmitere-răspândire. Din germinarea sporilor ce se formează pe frunze rezultă un miceliu care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană, care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori fructificații de rezistență (cleistotecii) care conțin spori dar, la noi în țară acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
formează uneori fructificații de rezistență (cleistotecii) care conțin spori dar, la noi în țară acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească. Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care apar sporii ce produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10șC

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ce se întind ocupând tot vârful acestora. Pe puieții de cais și piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora. Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei, cât și apariția fructificațiilor ciupercii sub forma unor discuri albicioase de 1-2 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor debilitate sub formă de miceliu de rezistență deshidratat (strome) din care în primăvară ies sporii, ce vor asigura răspândirea ciupercii în cursul perioadei de vegetație. Infecțiile de primăvară pot

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
toată frunza devine galbenă cu pete purpurii; frunzele cad de pe pom, începând din luna iulie până la sfârșitul lunii august. Pe partea inferioară a frunzelor , petele sunt mai conturate, de culoare purpurie-deschis și în scurt timp se acoperă cu un strat albicios, alcătuit din grupurile de spori (acervuli). Atacul se extinde cu rapiditate în anii ploioși, manifestându-se pe frunzele și ramurile superioare, astfel încât puieții din pepinieră sau pomii din plantațiile tinere sunt desfrunziți timpuriu, cu excepția unor frunze din vârful lăstarilor (fig

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frecventă și uneori produce pagube importante, fiind semnalată prima oară de către Tr. Săvulescu în anul 1914. Ciuperca parazitează pe cuișoare, coacăzul negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal, produc puțin, iar rezistența la ger a tulpinilor este redusă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal, produc puțin, iar rezistența la ger a tulpinilor este redusă. Atacul pe lăstari se manifestă începând cu luna mai. Ciuperca formează pâsle miceliene albicioase, prăfoase care înconjură lăstarii pe porțiuni mai mari sau mai mici și împiedică diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
înconjură lăstarii pe porțiuni mai mari sau mai mici și împiedică diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin cleistotecii. Boala

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
9.1.2. Făinarea europeană a agrișului Microsphaera grossulariae Boala este mai puțin răspândită și mai puțin păgubitoare decât precedenta. Simptome. Atacul se manifestă asemănător, în special pe frunze și mai rar pe ramuri și fructe. Spre deosebire de făinarea americană, petele albicioase și prăfoase nu devin cenușii-brunii, apariția cleistoteciilor fiind foarte rară. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației sporii răspândesc ciuperca, iar de la un an la altul ciuperca persistă prin miceliul de rezistență de sub solzii mugurilor și prin cleistotecii (fructificații de rezistență). Prevenire și combatere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se formează sporii în dreptul unor pete galbene de 3-4 mm în diametru, de pe care se scurge un suc dulceag, des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
9.3.3. Făinarea Sphaerotheca macularis Boala este descoperită pe teritoriul țării noastre de către E. Docea în anul 1958, la o cultură de căpșuni din jurul orașului București. Simptome. Pe organele plantelor și în special pe frunze, ciuperca formează pete pâsloase, albicioase, ușor gălbui, care mai târziu devin prăfoase în urma formării unui număr mare de spori. Plantele atacate cresc mai puțin, frunzele se deformează și fructele sunt de slabă calitate, mici, nematurându se. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației patogenul este răspândit prin spori

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de la câțiva mm. la câțiva cm. (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete se brunifică, frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Pe partea inferioară a frunzei în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii, se constată prezența unui puf albicios, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii. În funcție de condițiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22șC și umiditate accentuată), ce determină o evoluție rapidă, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel puf

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
alcătuit din miceliul și sporii ciupercii. În funcție de condițiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22șC și umiditate accentuată), ce determină o evoluție rapidă, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel puf albicios, caracteristic. La soiurile cu struguri roșii sau negri, petele de mană sunt înconjurate de un inel vișiniu, iar la cele rezistente față de această boală petele se brunifică, iau o formă colțurată și sunt limitate de nervuri. Către toamnă, când frunzele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin, pe care-l prezintă sucul celular, în această fază. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună, ce apar în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se maturează (fig

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]