1,494 matches
-
n aten(ie momentul 1484 al Reformei protestante din Europa occidental(. (ntr-un anume fel, sociologia (i dezvoltarea altor (tiin(e sînt o consecin(( a ceea ce s-a (ntîmplat atunci. Dac( (n Rena(tere, Biserica dar (i (tiin(ele vremii (astrologia, alchimia, magia, medicina) erau cele care dominau via(a oamenilor (i societ((îi, odat( cu Reforma, (tiin(a modern( (ncepe s( se impun(. Ea va deveni cu timpul un fel de Zeu ce d( seama de toate cîte sînt. Aceast( muta
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
și-a poposit și la Cotnar, vrăjit de mult frumos, anume l-a binecuvântat c-un har: „Pământu-acesta să rodească după în veci păzit mister, ambrozie dumnezeiască și pentru om și pentru cerʺ. Născută din sfințită tină printr-o secretă alchimie, inițiatică lumină în ea ne-absoarbe și ne-nvie. Când vinu-l bei fără de seamăn cât Raiu-ntreg se face clipa, căci în cleștarul sieși geamăn un înger își înmoaie-aripa. Sorbind din cupe-arome fine, ne-ncercă-ntâia Armonie, stropi de eter ne
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Menilek „omul de la Adua”, Nicolas Fouquet, pe „cetățeana” Tallien ori pe țarina Caterina „cel Mare”, Eugen Ionescu îl are în vedere pe „un oarecare van Gogh” etc. Cu fervoare e abordată și eseistica. Aproape șase ani (1932-1938), pe lângă studiile consacrate alchimiei asiatice și celei babiloniene, Mircea Eliade dă la iveală textele ce vor forma volumele Fragmentarium și Oceanografie, precum și intervenții în favoarea lui Mihail Sebastian și a lui Nae Ionescu (Judaism și antisemitism, Creștinătatea față de judaism), „carnete de vacanță”, pagini de jurnal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
vervă. „Cronica gastronomică”, „Însemnări pe șervet”, „Gastronomice”, presărate de-a lungul timpului în reviste literare și de tip magazin rămân, dincolo de performanțele lor în materie, opera unui estet al bucătăriei și al cramei. Ca și pamfletele argheziene, unde virtuozitatea și alchimia limbajului distrag atenția de la pretextul real și de la injustețea caracterizărilor, cronicile lui culinare interesează în primul rând ca artă literară. Se regăsesc aici principalele virtuți ale scrisului practicat de T.: jovialitatea molipsitoare, erudiția țintind finalitatea ludică, jocul neistovit de cuvinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
FLC, 1982, 3, 5, SLAST, 1982, 26, 27, „Scânteia”, 1984, 5; Dobrescu, Foiletoane, I, 163-169; Dan Zamfirescu, Via magna, 1979, 109-294; Andrei Pleșu, Rigorile ideii naționale și legitimitatea universalului, SXX, 1981, 1-3; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, passim; Paleologu, Alchimia, 7-14; Papu, Motive, passim; Dan Zamfirescu, Accente și profiluri, București, 1983, passim; Ilie Bădescu, Sincronism european și cultură critică românească, București, 1984; Rachieru, Vocația, 36-59, passim; Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, București, 1985, 159-223, 387-477; Ilie Purcaru, Literatură și națiune, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
de studii și eseuri Spiritul și litera, premiat de Uniunea Scriitorilor. Urmează, în serie strânsă, Bunul simț ca paradox (1972), Simțul practic (1974), Treptele lumii sau Calea către sine a lui Mihail Sadoveanu (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ipoteze de lucru, Alchimia existenței (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor). În cadrul ședințelor Consiliului Uniunii Scriitorilor, P. s-a remarcat prin atitudini și luări de cuvânt curajoase (făcând, de pildă, public abuzul confiscării de către Securitate a unor manuscrise ale lui N. Steinhardt). În primăvara lui 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
Mihai Eminescu și a mizeriei materiale în care s-ar fi zbătut marele poet e măturată pur și simplu într-un text antologic - Funerariile poetului. Iată prăpădul pe care îl face printre clișee într-un articol „festiv” despre Sadoveanu în Alchimia existenței sau pedepsirea exemplară a snobismului superficial, a modei ușuratice, executată de sus, cu un zdrobitor dispreț, după o nouă lectură (a paisprezecea) dintr-o privilegiată serie à la Ibrăileanu a romanului Război și pace. Inclemența față de prejudecăți și clișee
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
zonă anume. Eseist, moralist, filosof, critic literar, critic de artă, de film și nu în ultimul rând scriitor, el se poate manifesta cu strălucire în toate aceste ipostaze. Cât despre memorii, se poate spune că sunt inaugurate, printre rânduri, în Alchimia existenței, unde amintirile despre audiția radiofonică în familie a premierei mondiale a operei Oedip de Enescu transmisă „în direct” de la Paris, despre Liceul „Spiru Haret” și revista „Vlăstarul”, la care scriau Mircea Eliade, Constantin Noica, Alexandru Ciorănescu, despre copilăria scăldată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
C. Noica, un pedagog de clasă. I. NEGOIȚESCU SCRIERI: Spiritul și litera, București, 1970; Bunul-simț ca paradox, București, 1972; Simțul practic, București, 1974; Treptele lumii sau Calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, București, 1978; Ipoteze de lucru, București, 1980; Alchimia existenței, București, 1983; Souvenirs merveilleux d’un ambassadeur des Golans, Paris, 1990; ed. (Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor), tr. Al. Ciolan, București, 1991; Sfidarea memoriei. Convorbiri cu Stelian Tănase (aprilie 1988-octombrie 1989), București, 1996; Despre lucrurile cu adevărat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
Mihăilescu, Conceptul, II, 244-246; Băileșteanu, Refracții, 43-47; Raicu, Contemporani, 181-184; Cristea, Faptul, 295-297; Grigurcu, Critici, 442-454; Zaciu, Cu cărțile, 163-170; Regman, Noi explorări, 56-58; Gheorghiu, Reflexe, 141-145; Grigurcu, Între critici, 131-139; Steinhardt, Critică, 145-149; Simion, Scriitori, III, 551-561; Adrian Marino, „Alchimia existenței”, TR, 1984, 11; Ștefan Borbély, „Alchimia existenței”, VTRA, 1984, 4; Titu Popescu, „Alchimia existenței”, T, 1984, 7; Corbea-Florescu, Biografii, III, 120-145; Manea, Contur, 115-118; I. Negoițescu, Eseistul Alexandru Paleologu, RL, 1990, 9; Adrian Marino, Alexandru Paleologu își amintește, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
Raicu, Contemporani, 181-184; Cristea, Faptul, 295-297; Grigurcu, Critici, 442-454; Zaciu, Cu cărțile, 163-170; Regman, Noi explorări, 56-58; Gheorghiu, Reflexe, 141-145; Grigurcu, Între critici, 131-139; Steinhardt, Critică, 145-149; Simion, Scriitori, III, 551-561; Adrian Marino, „Alchimia existenței”, TR, 1984, 11; Ștefan Borbély, „Alchimia existenței”, VTRA, 1984, 4; Titu Popescu, „Alchimia existenței”, T, 1984, 7; Corbea-Florescu, Biografii, III, 120-145; Manea, Contur, 115-118; I. Negoițescu, Eseistul Alexandru Paleologu, RL, 1990, 9; Adrian Marino, Alexandru Paleologu își amintește, RL, 1991, 12; Andreea Deciu, Bunul simț strălucitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
Critici, 442-454; Zaciu, Cu cărțile, 163-170; Regman, Noi explorări, 56-58; Gheorghiu, Reflexe, 141-145; Grigurcu, Între critici, 131-139; Steinhardt, Critică, 145-149; Simion, Scriitori, III, 551-561; Adrian Marino, „Alchimia existenței”, TR, 1984, 11; Ștefan Borbély, „Alchimia existenței”, VTRA, 1984, 4; Titu Popescu, „Alchimia existenței”, T, 1984, 7; Corbea-Florescu, Biografii, III, 120-145; Manea, Contur, 115-118; I. Negoițescu, Eseistul Alexandru Paleologu, RL, 1990, 9; Adrian Marino, Alexandru Paleologu își amintește, RL, 1991, 12; Andreea Deciu, Bunul simț strălucitor, RL, 1992, 32; Cristea, A scrie, 66-70
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
i-a readunat pe ucenici, redându-le încrederea în misiunea lor, în calitate de conducător spiritual, până ce apostolii Petru și Pavel i-au uzurpat puterea, alungând-o. Dar Biserica lui Ioan Botezătorul și a Mariei Magdalena a continuat să existe prin erezii, alchimie etc. Astăzi, a sosit vremea biruinței asupra creștinismului oficial. Un semn de biruință ar fi și redobândirea locului femeilor în Biserica Anglicană, care, în 1992, a admis hirotonisirea femeilor. Tehnica demonstrațiilor acestor autori, demonstrații care adesea par fără cusur, se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
trăise intensități neegalate. Instinctiv, se lipise hoțește de anchilozantul plumb lichefiat de parc-ar fi fost deja al lui și, c-o rotire fulgerătoare, îl deturnase centrifugal, preluând inițiativa printr-o adeziune superficială la adversitatea ce-l lesta. Viteza e alchimia ce transformă plumbul în aur, în valoare pură de posibilități aflate inalienabil la purtător. Se zvântase de frica pe cale de a-l pătrunde cum s-ar scutura un câine de-o apă moartă. Tot ca un câine, fluidul umoral are
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
10. Baltagi, B. H. Econometrics, Berlin, Springer, 1999. 11. Baron Tudor (coordonator), Calitate și fiabilitate. Manual practic, vol.1, București, Editura Tehnică, 1988. 12. Belous Vitalie, Creația tehnică În construcția de mașini - inventica, Editura Junimea, Iași, 1986. 13. Bennett-Goleman Tara, Alchimia emoțională, București, Curtea veche, 2002. 14. Berdiaev Nikolai, Sensul creației, București, Humanitas, 1992. 15. Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972. 16. Blaga Lucian, Opere, vol.10, București, Editura Minerva, 1987. 17. Blaga Lucian, Opere, Vol.9
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
10. Baltagi, B. H. Econometrics, Berlin, Springer, 1999. 11. Baron Tudor (coordonator), Calitate și fiabilitate. Manual practic, vol.1, București, Editura Tehnică, 1988. 12. Belous Vitalie, Creația tehnică În construcția de mașini - inventica, Editura Junimea, Iași, 1986. 13. Bennett-Goleman Tara, Alchimia emoțională, București, Curtea veche, 2002. 14. Berdiaev Nikolai, Sensul creației, București, Humanitas, 1992. 15. Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972. 16. Blaga Lucian, Opere, vol.10, București, Editura Minerva, 1987. 17. Blaga Lucian, Opere, Vol.9
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
66-72; Grigurcu, Poeți, 51-71; Cândroveanu, Poeți, 47-53; Popescu, Cărți, 9-12; Cristea, Faptul, 78-82; Moraru, Semnele, 41-51; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 200-201; Grigurcu, Critici, 535-540; Tomuș, Mișcarea, 94-97; Martin, Paranteze, 61-68; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 21-44; Bucur, Poezie, 254-270; Paleologu, Alchimia, 81-87; Cotruș, Meditații, 207-228; Dimisianu, Lecturi, 119-122; Pop, Lecturi, 63-67; Grigurcu, Între critici, 123-126; Manolescu, Teme, VI, 9-14; Grigurcu, Existența, 37-42; Călinescu, Biblioteci, 256-262; Regman, De la imperfect, 215-219; Cistelecan, Poezie, 172-178; Ștefănescu, Prim-plan, 121-127; Cândroveanu, Lit. rom., 248-251; Crohmălniceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
dominantă a modernității, discursul cunoașterii susținut instituțional, nu este decât una din vocile posibile și reale în istorie. Alături de ea, alături de discursul oficial al cunoașterii, așa cum a fost el formulat de instituțiile iluminismului, roiesc discursurile paralele, subversive, ale astrologiei și alchimiei, ale artei memorării și divinației, discursurile excesului de interpretare ale iubirii și geloziei, în general ceea ce raționalismul celei de-a doua tematizări a numit vocile imaginarului. Ceea ce a fost inițiat programatic de iluminism a devenit realitate mai ales pentru
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de articularea semnelor limbii. Despre această ordine primă vorbește Levi-Strauss ca despre "gîndirea sălbatică", iar Foucault ca despre episteme prealabile Epocii Clasice, modernității. Este o ordine care poate fi percepută în taxonomiile, simbolismele și analogiile premoderne, în magia simpatetică și alchimie, și care supraviețuiește astăzi în astrologie, medicină naturistă, ezoterisme și ocultisme, în ceea ce pe scurt ar putea fi numit "semioză hermetică". Până la Renaștere, dar și în Renaștere chiar, cunoașterea științifică este încă ceva de domeniul interpretării simbolurilor. Adică este alchimie
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
alchimie, și care supraviețuiește astăzi în astrologie, medicină naturistă, ezoterisme și ocultisme, în ceea ce pe scurt ar putea fi numit "semioză hermetică". Până la Renaștere, dar și în Renaștere chiar, cunoașterea științifică este încă ceva de domeniul interpretării simbolurilor. Adică este alchimie, astrologie sau zoologie a animalelor fantastice. De ce? Pentru că în acest fel de cunoașteri, faptul este interpretat din perspectiva simbolurilor, a semnificațiilor. Dacă au loc fenomene astronomice - conjuncții planetare sau eclipse - aspectele cantitative și exacte sunt mai puțin importante 13 decât
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau trădarea, binele și răul. Iar planetele, la rândul lor, implică ordinea elementelor chimice, clasificate și ele simbolic: fierul este legat de Marte, plumbul, de Saturn, argintul, de Lună, aurul, de Soare, mercurul, de Mercur etc. Orice reacție chimică, consideră alchimia, implică planetele asociate și are semnificația unor procese sufletești. Legătura planetelor și elementelor chimice cu plantele și animalele este foarte vagă, e adevărat, dar și aici domnește tot o ordine simbolică. Această ordine simbolică este cea care întemeiază ceea ce azi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
adesea comparată cu suprafața unui lac într-o zi fără vânt, reflectând calm claritatea liniștită a Cerurilor de deasupra. Apa simbolizează, de asemenea, relația schimbătoare dintre materie și energie, dintre nemișcare și mișcare, precum și transformările activate în sistemul uman de „alchimia internă” a practicii qi gong. Esența fluidă yin din „marea” sacrului este transformată și sublimată de „adierea” respirației care funcționează ca un „muget” menit să o „evapore”, să o purifice și să o rafineze în energie yang. Această energie urcă
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
relației dintre acestea și condiția umană. Principiile universale ale naturii și preceptele de viață descoperite și dezvoltate de filozofii taoiști stau la baza tuturor artelor și științelor chineze tradiționale - de la artele marțiale până la știința medicinei, de la poezie și pictură până la alchimie și geomanție, de la gastronomie la cosmologie - și au dat naștere unui mod de viață care a adus corpul, energia și mintea umane într-o stare de sincronizare echilibrată și rezonanță armonioasă cu forțele primordiale ale Cerului și elementele temporale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Focul se aprinde în sens vertical și se disipează în gânduri discursive, emoții contradictorii și activități fizice ale vieții de fiecare zi, în timp ce energia Apei din glande curge în jos și în afară, disipându-se prin activitate sexuală și stres. Scopul alchimiei interne, cunoscută în practica taoistă sub numele de nei-gong („activitate internă”), este acela de a inversa cursul Focului și al Apei și, astfel, de a încetini procesul de îmbătrânire și de a prelungi viața. Acest lucru este obținut prin menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
speciale care implică sunetul, cum ar fi Secretul Celor Șase Silabe, folosit pentru vindecare, și anumite tonuri speciale, folosite pentru activarea și echilibrarea diferiților centri energetici (chakre). Cele Trei Comori (san bao) și cele Trei Forțe (san tsai) constituie baza alchimiei interne taoiste, prin care esența este transformată în energie, energia în spirit și spiritul e armonizat cu valorile esențiale ale universului - vidul, luminozitatea și puterea. Qi gong este implicat în toate stadiile practicii pentru a activa și echilibra diferitele transformări
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]