1,482 matches
-
C.G. Jung, Dreams, translated by R.F.C. Hull, Bollingen Series, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1974 [from The Collected Works of C.G. Jung, volumes 4, 8, 12, 16; Bollingen Series XX] 33. C.G. Jung, Opere complete, vol. 12, Psihologie și alchimie, Simboluri onirice ale procesului de individuație, Reprezentări ale mîntuirii în alchimie, Teora, București, 1998 [titlu original: Psychologie und Alchemie, Walter-Verlag AG, Zürich, 1972/1944] 34. Johannes Kepler, Prodromus Dissertationum Mathematicarum Continens Mysterium Cosmographicum, Tübingen, 1596 35. Victor Kernbach, Dicționar de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Press, Princeton, New Jersey, 1974 [from The Collected Works of C.G. Jung, volumes 4, 8, 12, 16; Bollingen Series XX] 33. C.G. Jung, Opere complete, vol. 12, Psihologie și alchimie, Simboluri onirice ale procesului de individuație, Reprezentări ale mîntuirii în alchimie, Teora, București, 1998 [titlu original: Psychologie und Alchemie, Walter-Verlag AG, Zürich, 1972/1944] 34. Johannes Kepler, Prodromus Dissertationum Mathematicarum Continens Mysterium Cosmographicum, Tübingen, 1596 35. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989 36. Arthur Koestler
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Browning în "Cowper's Grave", etc. 21 Id. 22 De occulta philosophia, scrisă în 1510, dar publicată în 1531; este o încercare de sinteză a creștinismului și Kabbalei, cu elemente de platonism. Agrippa avea însă să renunțe la ocultism exceptînd alchimia în 1527, cînd a scris De incertitudine et vanitate scientiarum et artium (Despre incertitudinea și deșertăciunea științelor și artelor), publicată tot în 1531. 23 Vezi Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim, Die Magischen Werke, 1982, pp. 251-252. Într-adevăr, Tiriel este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cf. Damon, A Blake Dictionary, 1973, p. 57). Totuși, dincolo de enigmă există o rețea neașteptat de bogată de semnificații stratificate. 113 Karl Hoheisel, "Christus und der philosophische Stein", p. 74. 114 C. G. Jung, Opere complete, vol. 12, Psihologie și alchimie, p. 116. 115 Karl Hoheisel, "Christus und der philosophische Stein", p. 65. 116 Milton, I, 27, 42-43 (BCW: 514): "But Allamanda, call'd on Earth Commerce, is the Cultivated land / Around the City of Golgonooza în the Forests of Entuthon
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
150 Ibid., p. 206. 151 Ibid., p. 124. 152 Ibid., p. 244. 153 Ibid., p. 372. 154 Ibid., p. 118. 155 Id. 156 Ibid., p. 101. 157 Paracelsus, Philosophia ad Athenienses, apud C.G. Jung, Opere complete, vol. 12, Psihologie și alchimie, p. 286. 158 C.G. Jung, Opere complete, vol. 12, Psihologie și alchimie, p. 287. 159 Vezi mai ales Vala, unde se arătă perspectivele de sus și de jos ale lui Urizen, în calitatea sa de explorator al lumilor adîncului, care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
153 Ibid., p. 372. 154 Ibid., p. 118. 155 Id. 156 Ibid., p. 101. 157 Paracelsus, Philosophia ad Athenienses, apud C.G. Jung, Opere complete, vol. 12, Psihologie și alchimie, p. 286. 158 C.G. Jung, Opere complete, vol. 12, Psihologie și alchimie, p. 287. 159 Vezi mai ales Vala, unde se arătă perspectivele de sus și de jos ale lui Urizen, în calitatea sa de explorator al lumilor adîncului, care astfel trăiește morți și învieri succesive: Vala, VI, 164-166; 199-207; 190-195. 160
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru toate împrumuturile și influențele acceptate de Blake și asimilate în opera să, chiar și în cazul influentelor majore cum au fost Biblia, Platon, Plotin, Milton, Böhme, Paracelsus, Swedenborg, Agrippa, Ovidiu, Ossian, Chatterton, Herodot, Gibbon, mitologia hindusa, Druidismul, Misteriile Eleusine, Alchimia, Kabbala, Newton și știința engleză, poezia engleză, etc. Denis Saurat afirmă în acest sens în lucrarea să Blake and Modern Thought (1929), referindu-se la natură enciclopedica a aspirațiilor sale, ca "nu există nici o absurditate în Europa de la sfîrșitul secolului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
apoi pași nainte în nemărginire./ Apoi sămînță începu s-o semene; [...]/ Urlînd și Văitîndu-se zboară sufletele din a lui Urizen zdravăna mîna,/ Fiindcă din mină lui Urizen puzderiile cad că stele/ În locurile hotărîte [...]." În acest sens, este semnificativ că alchimia este cunoscută și ca o "agricultură celesta", de aceea cei patru Zoa au rolul unor astfel de alchimiști ai simțurilor fizice și psihice. Scopul acestei agriculturi celeste este evident mîntuirea. În Jerusalem (46, 14-15) Blake spune că "Plugul lui Iehova
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este din nou asemănat cu Cronos, cel care își înghite propriile odrasle. 200 (VII, 156) devorator pe Șine mistuindu-se: Orc apare astfel că un Ouroboros, șarpe ce se autodevorează, simbol al rotii alchimice (rota philosophica), al mandalei, al întregii alchimii. 201 (VII, 201) ale lumilor care prind viață: O altă citire: "ale lumilor care dau viață", deși în context mai puțin probabil. 202 (VII, 230) în amețire: Sau "leșin, pierdere a facultăților conștiente". 203 (VII, 272) spiritu-n grădină: Enitharmon (Spațiul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în nedeslușire te-arunca-voi, Unde nimic nu viețuiește: vezi supra notă despre nedeslușire (the indefinite) (III, 208). 313 (IX, 150) Știință cea cu chip de fiara care pe șine se distruge: Pentru Blake știință se aseamănă astfel șarpelui ouroboric, simbol al alchimiei. Ideea subliniată este probabil natură distructiva a Revoluției Științifice și Industriale, care, desfășurîndu-se tot mai mult, amenință să distrugă părți tot mai mari din natură. 314 (IX, 230) țîșnind din sine Universul explodează: Descriere care seamănă foarte mult cu Big
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dileme, interogații, convulsii, expansiuni, retrageri, Închideri pasagere și retractări. La fel ca orice raport nou, și acesta se supune unei Încercări a cărei dificultate poate imprima valoare, preț și consistență noului edificiu. Planul intim, personal al acestei prefaceri - a cărei alchimie este greu de cuprins - este Însoțit prin perturbare sau Întărire de unul social (ceea ce cred părinții, ceea ce zice lumea), de unul formal (conveniențe explicit codificate) și de unul spiritual (legământul În fața lui Dumnezeu). Toate aceste planuri se corelează Între ele
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
bază o mecanică naturală, care, În firescul ei, poate rezolva de la sine multe probleme. Cealaltă relație, nași-fini, trebuie să-și procure o bază de afinități În mod progresiv, cumulativ, prin Încercări și erori, prin experimentare și reflectare. Ea presupune o alchimie aparte, un amestec de devoțiune și obiectivitate, de căldură și fermitate, de angajare și neutralitate, În doze ce se schimbă mereu și se recontextualizează. O atare relație se autogenerează și se amplifică prin numeroase prilejuri de viață, care nu pot
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de drum determină tot ceea ce urmează. „Dormim așa cum ne așternem”, spune un proverb autohton, iar acest cuget primește semnificații grăitoare și În acest context. Cochetarea cu răul gândit presupune o extindere a sa și la nivelul faptelor sau al gesturilor. Alchimia Începuturilor se va perpetua mai departe, fără să știm, fără să recunoaștem. Dacă Începi rău, sfârșești rău! Încă un amănunt: nu toți reușim să Întrupăm la modul exemplar astfel de Înclinații douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Nu putem aluneca toți
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
feerie, Sânziana și Pepelea, de răsfrângeri folclorice, dar și presărată cu tâlcuri și aluzii politice transparente. Nici în drame, mai cu seamă în cele de până la 1878 (Lipitorile satelor ș.a.), comicul nu e absent, convertindu-se însă, printr-o lejeră alchimie, în grotesc. De prin 1878-1879, se petrece cu A. o metamorfoză. Un aer meditativ ia locul minei veșnic surâzătoare. Ancorat într-un spațiu al literaturii grave, dramaturgul își pune în gând să edifice o trilogie istorică având ca protagoniști pe
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și exotică, RL, 1980, 7; D. Micu, Valențe ale fantasticului, LCF, 1980, 10, 11; Aurel Sasu, „Te iată iarăș singur”, ST, 1980, 5; D. Micu, La „rădăcini”, RL, 1981, 14; G. Muntean, Valorificarea modernă a etnosului, RL, 1982, 22; Paleologu, Alchimia, 112-120; Diaconescu, Dramaturgi, 1983, 251-256; Mihai Ungheanu, Valeriu Anania, „Rotonda plopilor aprinși”, LCF, 1983, 30; Șerban Cioculescu, „Ș-altul e vâlcean...”, R, 1983, 8; Firan, Profiluri, 22-26; Măciucă, Motive, 77-81; Laurențiu Ulici, Singurătatea ca destin, RL, 1988, 16; Dan Stanca
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
vol. XV, p. 415) distinge Între magia din societățile de mică anvergură (low magic), În care actele magice sunt general răspândite și se Împletesc cu credințele și acțiunile religioase, și magia elaborată (high magic) din societățile dezvoltate (magii persani, astrologia, alchimia), separată de practica religioasă și transformată În sistem simbolic de sine stătător. Prelungind această distincție am putea include În acestă a doua categorie și cultele magice (voodoo, cargo cult, ghost dance, macumba, neopăgânismul) - și ele constructe culturale complexe. În comunitatea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
car, " en réalité, la poésie ne parle que d'elle-même "486. Leș poètes ont commencé donc à parler du langage dans leurs propres œuvres, émerveillés par son fonctionnement. Un exemple éloquent est celui de Rimbaud, qui a proposé une véritable " alchimie du verbe " : " D'emblée la différence s'impose : le point de départ de Rimbaud n'est plus le "monde" (Nerval), ni la Nature (Baudelaire), mais le langage, saisi dans cette dimension à la fois structurante et propice à l'imagination
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'antiques mythes, leș pratiques roumaines ancestrales ou leș chansons populaires. Le village roumain, comme l'espace mioritique, c'est la roumanité du peuple dont l'artiste a le devoir de faire son matériau, să substance inspiratrice, et que l'alchimie et l'art transmutera en œuvre universelle. Non point universalité rabotée et fade donc sans valeur aucune mais universalité d'autant plus authentique qu'elle trouve son fondement dans le " spécifique " roumain né du terroir.827 Îl y a donc
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
perte est compensée par d'autres vers admirablement traduits : De argint se făcură, o treptele, frunțile martore pure izvoadelor din univers. Iar noi ne ghiceam izbăviți din penumbre că două fapturi de matase în mers. În ceasul acela înalt, de-alchimie cerească, silirăm luna și alte vreo câteva astre în jurul inimilor noastre să se-nvârtească. (Legendă noastră) (Blaga, 2010 : 362) (abba) Témoins purs des sources de l'univers se firent d'argent, ô, leș fronts, leș marches. Et nos contours surgissaient
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
să se-nvârtească. (Legendă noastră) (Blaga, 2010 : 362) (abba) Témoins purs des sources de l'univers se firent d'argent, ô, leș fronts, leș marches. Et nos contours surgissaient des pénombres comme deux êtres de soie en marche. Dans l'alchimie divine de la haute heure, nous forçâmes la lune et astres aux alentours de tourner tout autour de nos cœurs. (Notre légende) (Miclău, 1978 : 495) (abba) Tandis que, dans la langue cible, la première strophe joue sur une rime facile ou
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ungheanu, Lecturi, 141-152; Vaida, Mitologii, 209-213; Stănescu, Jurnal, I, 242-245; Ardeleanu, Mențiuni, 233-237; Dimisianu, Opinii, 189-193; Dobrescu, Foiletoane, I, 55-61, II, 207-214; Paleologu, Ipoteze, 309-316; Grigurcu, Critici, 30-54; Munteanu, Jurnal, III, 263-268; Felea, Prezența, 183-191; Regman, Noi explorări, 267-286; Paleologu, Alchimia, 177-182; Grigurcu, Între critici, 106-109; Marcea, Concordanțe, 310-343; Râpeanu, Memoria, 63-67; Cristea, Modestie, 217-222; Ciopraga, Propilee, 266-283, 361-367; Ștefănescu, Dialog, 154-161; Adam, Planetariu, 196-201; Sorescu, Ușor cu pianul, 93-105; Șerban Cioculescu interpretat de..., îngr. și pref. Mircea Vasilescu, București, 1987
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Despre poezie, București, 1987, 204-206; Mircea Scarlat, George Bacovia. Nuanțări, București, 1987; Ștefănescu, Prim-plan, 32-39; Mihăilescu, Întrebările, 144-154; Simion Mioc, Anamorfoză și poetică, 1988, 30-39; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 105-110; Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București, 1989, 271-282; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, 1989, 84-86; Fanache, Vârstele poeziei, 135-182; Radu Petrescu, G. Bacovia, VR, 1991, 9, 10; Negoițescu, Ist. lit., I, 267-270; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 78-81; Alexandru Mușina, Arcadia bacoviană: o contrautopie, RL, 1993, 6; Alexandru Buican, Posteritatea lui Bacovia
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
cultivând - dincolo de pitoresc - „cuvintele cântătoare”. Caietele Princepelui se înfățișează, astfel, ca o autocontemplare a Operei, în efortul unei documentări specioase, favorizând inventivitatea lexicală. Și Ianus (1993), o carte neîncheiată, dezarticulată (apărută postum), dovedește aceeași fascinație picturală față de lumile crepusculare, combinând alchimia cuvintelor cu exotismul facil, clișeistic, și registrul elegiac cu cel violent-sarcastic. Răzbat în această narațiune la persoana întâi - mai degrabă jurnal al unui eu măcinat de incertitudini, privind dezabuzat-cinic spectacolul unei epoci dure, cuprinse de marasm (e vorba de anii
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
O analiză a universului semantic al volumului „Joc secund”, tr. Büch Schiff, pref. Dan Grigorescu, București, 1984; Pop, Jocul, 117-174; Mihăilescu, Întrebările, 179-200; Tupan, Scenarii, 78-134; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 132-140; Mircea Coloșenco, Ion Barbu-Dan Barbilian. Biografie documentară, București, 1989; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, București, 1989, 91-102; Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989, passim; Marin Mincu, Opera literară a lui Ion Barbu, București, 1990; Lovinescu, Unde scurte, I, 346-348; Negoițescu, Ist. lit., I, 283-284; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Mircea Popescu și cu desene și ilustrații de Eugen și Tudor Drăguțescu. Cartea este dedicată ilustrului latinist N. I. Herescu, care a contribuit nu numai la formarea intelectuală a autoarei, ci i-a marcat și destinul literar. B. a adus în alchimia poeziei propria sa cultură, europeană și umanistă, ca și Ion Pillat, de altfel, cu care are atâtea afinități. Toposul pillatian este și al poetei. Spațiul rural al copilăriei este rememorat cu emoție și sensibilitate (Copilărie, Toamna). Poezia Pe Argeș aduce
BODISCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285776_a_287105]