1,515 matches
-
Jellinek, „este alcoolic orice individ la care consumul de băuturi alcoolice este dăunător lui însuși, societății sau amândurora”. Pe aceste considerente, alcoolismul oscilează între două categorii de atitudini anormale: a) Punctul de vedere medical, sau mai exact medico-psihologic, în conformitate cu care alcoolismul este considerat ca o boală, iar persoana alcoolicului ca un bolnav care necesită tratament medico-psihiatric. b) Punctul de vedere social, sau normativ-juridic, în conformitate cu care evaluarea acestei obișnuințe și a acestui comportament are o semnificație social-morală centrată pe noțiunea de „păcat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de alcool. Predispoziția către alcool a dus la descrierea în psihopatologie a unei „personalității a băutorului” cunoscută și sub numele de „alcoolomanie”. Alcoolomania este apetența morbidă pentru alcool și se consideră că ea are la bază o anumită „predispoziție”, un „alcoolism latent” care poate fi întâlnit la ascendenții bolnavului, în „istoricul familial” sau antecedente patologice familiale ale acestuia. Din punct de vedere psihopatologic, personalitatea alcoolicului se caracterizează prin următoarele aspecte: - slăbirea forței morale, - tulburări de caracter, - o anumită stare de dezechilibru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de inferioritate, persoanele handicapate sau stigmatizate fizic, persoanele singure, izolate. La aceștia, așa cum am spus, consumul de alcool are, din punct de vedere psihanalitic, semnificația unei compensări a propriilor „defecte” sau „izolări” sufletești. În ceea ce privesc aspectele clinico-psihiatrice, Fouquet împarte alcoolismul în următoarele manifestări: a) Alcoolismul primar, reprezentat de băutorii obișnuiți sau considerați „antrenați”. Această categorie de persoane manifestă o toleranță crescută și o absorbție excesivă și regulată de băuturi alcoolice, considerând concomitent comportamentul lor ca pe ceva absolut normal. Este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stigmatizate fizic, persoanele singure, izolate. La aceștia, așa cum am spus, consumul de alcool are, din punct de vedere psihanalitic, semnificația unei compensări a propriilor „defecte” sau „izolări” sufletești. În ceea ce privesc aspectele clinico-psihiatrice, Fouquet împarte alcoolismul în următoarele manifestări: a) Alcoolismul primar, reprezentat de băutorii obișnuiți sau considerați „antrenați”. Această categorie de persoane manifestă o toleranță crescută și o absorbție excesivă și regulată de băuturi alcoolice, considerând concomitent comportamentul lor ca pe ceva absolut normal. Este vorba, de fapt, de un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
primar, reprezentat de băutorii obișnuiți sau considerați „antrenați”. Această categorie de persoane manifestă o toleranță crescută și o absorbție excesivă și regulată de băuturi alcoolice, considerând concomitent comportamentul lor ca pe ceva absolut normal. Este vorba, de fapt, de un „alcoolism acceptat” de normele culturale ale unor regiuni care produc băuturi alcoolice (zone viticole etc.). b) Alcoolismul secundar sau alcoolozele sunt manifestări secundare care apar la personalități cu tulburări psihice primare. La aceștia utilizarea alcoolului are efecte anxiolitice, euforizante, dezinhibante. Sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și o absorbție excesivă și regulată de băuturi alcoolice, considerând concomitent comportamentul lor ca pe ceva absolut normal. Este vorba, de fapt, de un „alcoolism acceptat” de normele culturale ale unor regiuni care produc băuturi alcoolice (zone viticole etc.). b) Alcoolismul secundar sau alcoolozele sunt manifestări secundare care apar la personalități cu tulburări psihice primare. La aceștia utilizarea alcoolului are efecte anxiolitice, euforizante, dezinhibante. Sunt de fapt personalitățile nevrotice sau complexate. c) Somalcoolozele sau dipsomania reprezintă alcoolismul periodic sau alcoolepsia. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
zone viticole etc.). b) Alcoolismul secundar sau alcoolozele sunt manifestări secundare care apar la personalități cu tulburări psihice primare. La aceștia utilizarea alcoolului are efecte anxiolitice, euforizante, dezinhibante. Sunt de fapt personalitățile nevrotice sau complexate. c) Somalcoolozele sau dipsomania reprezintă alcoolismul periodic sau alcoolepsia. În aceste cazuri ne aflăm în fața unor situații psihopatologice speciale. Alcoolismul periodic constă în consumul excesiv de alcool la intervale variate de timp, în perioade scurte, sau de durată variabilă, urmate de lungi intervale de timp în care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalități cu tulburări psihice primare. La aceștia utilizarea alcoolului are efecte anxiolitice, euforizante, dezinhibante. Sunt de fapt personalitățile nevrotice sau complexate. c) Somalcoolozele sau dipsomania reprezintă alcoolismul periodic sau alcoolepsia. În aceste cazuri ne aflăm în fața unor situații psihopatologice speciale. Alcoolismul periodic constă în consumul excesiv de alcool la intervale variate de timp, în perioade scurte, sau de durată variabilă, urmate de lungi intervale de timp în care individul nu mai manifestă nici un fel de interes sau apetență pentru alcool. În acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
seria afectivă (PMD), fie este expresia unei predispoziții larvate de factură epileptoidă. În orice caz este pusă din nou în discuție o anumită „predispoziție” specială, de factură psihopatologică a individului respectiv, de ordin endogen. G. Deshaies descrie două tipuri de alcoolism: a) Alcoolismul primar, de „obișnuință” sau „socio-profesional”, b) Alcoolismul secundar sau simptomatic care apare la persoanele cu tulburări psihopatologice preexistente, considerat, din acest motiv, și „alcoolism nevrotic”. Jellinek, propune o clasificare a alcoolismului în cinci grupe, după cum urmează: a) Alcoolismul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
PMD), fie este expresia unei predispoziții larvate de factură epileptoidă. În orice caz este pusă din nou în discuție o anumită „predispoziție” specială, de factură psihopatologică a individului respectiv, de ordin endogen. G. Deshaies descrie două tipuri de alcoolism: a) Alcoolismul primar, de „obișnuință” sau „socio-profesional”, b) Alcoolismul secundar sau simptomatic care apare la persoanele cu tulburări psihopatologice preexistente, considerat, din acest motiv, și „alcoolism nevrotic”. Jellinek, propune o clasificare a alcoolismului în cinci grupe, după cum urmează: a) Alcoolismul alpha, reprezentând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de factură epileptoidă. În orice caz este pusă din nou în discuție o anumită „predispoziție” specială, de factură psihopatologică a individului respectiv, de ordin endogen. G. Deshaies descrie două tipuri de alcoolism: a) Alcoolismul primar, de „obișnuință” sau „socio-profesional”, b) Alcoolismul secundar sau simptomatic care apare la persoanele cu tulburări psihopatologice preexistente, considerat, din acest motiv, și „alcoolism nevrotic”. Jellinek, propune o clasificare a alcoolismului în cinci grupe, după cum urmează: a) Alcoolismul alpha, reprezentând consumul regulat de alcool fără pierderea autocontrolului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factură psihopatologică a individului respectiv, de ordin endogen. G. Deshaies descrie două tipuri de alcoolism: a) Alcoolismul primar, de „obișnuință” sau „socio-profesional”, b) Alcoolismul secundar sau simptomatic care apare la persoanele cu tulburări psihopatologice preexistente, considerat, din acest motiv, și „alcoolism nevrotic”. Jellinek, propune o clasificare a alcoolismului în cinci grupe, după cum urmează: a) Alcoolismul alpha, reprezentând consumul regulat de alcool fără pierderea autocontrolului; b) Alcoolismul betha, este forma în care apar tulburări digestive și nervoase fără a fi însă urmate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
endogen. G. Deshaies descrie două tipuri de alcoolism: a) Alcoolismul primar, de „obișnuință” sau „socio-profesional”, b) Alcoolismul secundar sau simptomatic care apare la persoanele cu tulburări psihopatologice preexistente, considerat, din acest motiv, și „alcoolism nevrotic”. Jellinek, propune o clasificare a alcoolismului în cinci grupe, după cum urmează: a) Alcoolismul alpha, reprezentând consumul regulat de alcool fără pierderea autocontrolului; b) Alcoolismul betha, este forma în care apar tulburări digestive și nervoase fără a fi însă urmate de o dependență fizică sau psihică; c
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alcoolism: a) Alcoolismul primar, de „obișnuință” sau „socio-profesional”, b) Alcoolismul secundar sau simptomatic care apare la persoanele cu tulburări psihopatologice preexistente, considerat, din acest motiv, și „alcoolism nevrotic”. Jellinek, propune o clasificare a alcoolismului în cinci grupe, după cum urmează: a) Alcoolismul alpha, reprezentând consumul regulat de alcool fără pierderea autocontrolului; b) Alcoolismul betha, este forma în care apar tulburări digestive și nervoase fără a fi însă urmate de o dependență fizică sau psihică; c) Alcoolismul gamma este forma în care apare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau simptomatic care apare la persoanele cu tulburări psihopatologice preexistente, considerat, din acest motiv, și „alcoolism nevrotic”. Jellinek, propune o clasificare a alcoolismului în cinci grupe, după cum urmează: a) Alcoolismul alpha, reprezentând consumul regulat de alcool fără pierderea autocontrolului; b) Alcoolismul betha, este forma în care apar tulburări digestive și nervoase fără a fi însă urmate de o dependență fizică sau psihică; c) Alcoolismul gamma este forma în care apare o pierdere a autocontrolului asociată cu dependență fizică și psihică; d
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cinci grupe, după cum urmează: a) Alcoolismul alpha, reprezentând consumul regulat de alcool fără pierderea autocontrolului; b) Alcoolismul betha, este forma în care apar tulburări digestive și nervoase fără a fi însă urmate de o dependență fizică sau psihică; c) Alcoolismul gamma este forma în care apare o pierdere a autocontrolului asociată cu dependență fizică și psihică; d) Alcoolismul delta este forma în care capacitatea de a se abține de la a bea dispare și se accentuează dependența fizică și psihică de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
betha, este forma în care apar tulburări digestive și nervoase fără a fi însă urmate de o dependență fizică sau psihică; c) Alcoolismul gamma este forma în care apare o pierdere a autocontrolului asociată cu dependență fizică și psihică; d) Alcoolismul delta este forma în care capacitatea de a se abține de la a bea dispare și se accentuează dependența fizică și psihică de aportul regulat de alcool; e) Alcoolismul epsilon este alcoolismul periodic masiv, imposibil de a fi stăpânit și controlat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apare o pierdere a autocontrolului asociată cu dependență fizică și psihică; d) Alcoolismul delta este forma în care capacitatea de a se abține de la a bea dispare și se accentuează dependența fizică și psihică de aportul regulat de alcool; e) Alcoolismul epsilon este alcoolismul periodic masiv, imposibil de a fi stăpânit și controlat, de tipul dipsomaniei. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că alcoolismul nu constituie un grup nosologic omogen. De regulă, în această categorie de tulburări sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a autocontrolului asociată cu dependență fizică și psihică; d) Alcoolismul delta este forma în care capacitatea de a se abține de la a bea dispare și se accentuează dependența fizică și psihică de aportul regulat de alcool; e) Alcoolismul epsilon este alcoolismul periodic masiv, imposibil de a fi stăpânit și controlat, de tipul dipsomaniei. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că alcoolismul nu constituie un grup nosologic omogen. De regulă, în această categorie de tulburări sunt incluse numeroase aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispare și se accentuează dependența fizică și psihică de aportul regulat de alcool; e) Alcoolismul epsilon este alcoolismul periodic masiv, imposibil de a fi stăpânit și controlat, de tipul dipsomaniei. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că alcoolismul nu constituie un grup nosologic omogen. De regulă, în această categorie de tulburări sunt incluse numeroase aspecte care de fapt, din punct de vedere psihopatologic, sunt foarte diferite între ele, fiind legate formal prin consumul de alcool. De multe ori
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
categorie de tulburări sunt incluse numeroase aspecte care de fapt, din punct de vedere psihopatologic, sunt foarte diferite între ele, fiind legate formal prin consumul de alcool. De multe ori ceea ce etichetăm din punct de vedere diagnostic, în psihiatrie, prin alcoolism, este, sub aspect psihopatologic, expresia clinică a unor tulburări psihice, nevroze de eșec, complexe de inferioritate, dependență afectivă, abandon-eșec, epilepsie larvată sau boli afective ciclice. Din punct de vedere psihopatologic, alcoolismul se manifestă printr-o multitudine de tulburări pe care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etichetăm din punct de vedere diagnostic, în psihiatrie, prin alcoolism, este, sub aspect psihopatologic, expresia clinică a unor tulburări psihice, nevroze de eșec, complexe de inferioritate, dependență afectivă, abandon-eșec, epilepsie larvată sau boli afective ciclice. Din punct de vedere psihopatologic, alcoolismul se manifestă printr-o multitudine de tulburări pe care le vom menționa sintetic în continuare: a) Tulburări psihice, caracterizate în primul rând prin obișnuință și dependență, acestea fiind reprezentate de următoarele: - tulburări psihice acute: beția acută simplă, beția patologică, psihozele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vitaminelor B. d) Tulburări dermatologice cunoscute sub numele de „pseudo-pelagra alcoolică” caracterizate prin dermite carențiale cronice, telangiectazii cutanate etc. e) Tulburări digestive, manifestate prin inapetență, scăderea sensibilității gustative, gastrită cronică, ciroză hepatică etc. Delirium tremens În evoluția tabloului clinic al alcoolismului, delirium tremens reprezintă un complex psihopatologic specific. Acesta trebuie considerat ca reprezentând un „episod de intoxicație acută” la un bolnav cu „alcoolism cronic”. Pentru Marchand și Courtois, delirium tremens trebuie înțeles ca o formă particulară de „encefalită psihotică acută”. Din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestate prin inapetență, scăderea sensibilității gustative, gastrită cronică, ciroză hepatică etc. Delirium tremens În evoluția tabloului clinic al alcoolismului, delirium tremens reprezintă un complex psihopatologic specific. Acesta trebuie considerat ca reprezentând un „episod de intoxicație acută” la un bolnav cu „alcoolism cronic”. Pentru Marchand și Courtois, delirium tremens trebuie înțeles ca o formă particulară de „encefalită psihotică acută”. Din punct de vedere psihopatologic, delirium tremens se caracterizează prin următoarele tulburări: a) criza este precedată de o stare prodromală cu tulburări de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și caracterul secundar al stărilor depresive, așa cum rezultă din schema de mai jos: Fig. pg. ms. 317 Stările depresive (schimbarea dispoziției afective) Tulburări afective primare Tulburări afective secundare Depresie unipolară Depresie bipolară Sindromul depresiv din cursul evoluției bolilor psihice (schizofrenie, alcoolism etc.) Sindromul depresiv din cursul evoluției unor boli cerebrale sau somatice (tulburări cerebrale, endocrine, boli somatice etc.) Depresie nevrotică Psihoză depresivă unipolară periodică În concluzie, în ceea ce privește etiologia stărilor depresive, se poate afirma că sunt incriminate trei grupe de factori, și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]