720 matches
-
constituie un criteriu de apreciere a calității. Noțiunea de calitate în utilizarea energiei electrice a evoluat în cei aproape o sută de ani, care ne separă de începutul acestui secol. Atunci calitatea era sinonimă cu prezența tensiunii. Dată fiind natura aleatoare a parametrilor susceptibili de a măsura calitatea, s-a convenit ca acesteia să i se substituie noțiunea de CEM, așa cum este ea definită de CEI 77. 1.3. Normalizarea în CEM Principalele obiective ale normării în domeniul CEM sunt [Bansse 19
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
mecanismul emisiei de electroni utilizând ideile recente ale lui Max Planck, folosind termenul de "cuanta". Într-unul din articolele publicate în 1905 cu titulul “Mișcarea browiană” a făcut predicții semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez Robert Brown privind mișcarea aleatoare a particulelor solide în suspensie într-un lichid. În evaluarea importanței lui Einstein în istoria științei, este relevanță o comparație cu Issac Newton. În esență teoriile lui Newton au fost ușor de înțeles, genialitatea lui constând în faptul că el
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
rurală, unitățile primare de eșantionare au fost extrase aleator; o medie de 100 de unități primare de eșantionare pe țară evită organizarea de interviuri numai în cîteva orașe sau județe. În cadrul unei gospodării, respondentul a fost ales printr-o metodă aleatoare, cum ar fi preselectarea unui nume dintr-un registru al populației sau prin metoda zilei de naștere (intervievarea membrului familiei a cărui zi de naștere va veni mai repede). În fiecare țară, sondajul BND este efectuat de un institut de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
datorită căderilor de tensiune pe impedanțele elementelor de rețea. Din punct de vedere al modului de producere, variațiile de tensiune pot fi: variații lente; fluctuații de tensiune; goluri de tensiune. 2.1. Variații lente de tensiune Pot fi periodice sau aleatoare, gradientul lor în timp fiind relativ mic. Variațiile periodice pot fi cu ciclu zilnic (datorită curbelor de sarcină zilnica sau cu ciclu săptămânal (datorită modificării sarcinilor în zilele nelucrătoare în raport cu cele lucrătoare). În figura 2.1 și 2.2 se
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
2.1 și 2.2 se prezintă variația sarcinii și a tensiunii pe parcursul unei zile. Se observă că la creșterea sarcinii, tensiunea scade, iar la scăderea sarcinii, tensiunea crește, însă variațiile de tensiune nu sunt direct proporționale cu sarcina. Variațiile aleatoare de tensiune se datorează conectării sau deconectării unor sarcini importante în rețea. 2.1.1. Efectele variațiilor lente de tensiune Orice receptor care funcționează la o tensiune U≠UN generează cheltuieli suplimentare datorate fie îmbătrânirii accelerate a izolației (U > UN
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
a desemna acestă metodă, deoarece odată ce ideile sunt listate, acestea sunt reținutepe moment: se acceptă totul, nu se respinge nimic - . Astfel sunt listate atât ideile practice, evidente și testate, cât și cele creative, inovatoare, unice, neîncercate anterior, într-o ordine aleatoare. Elevii oferă răspunsuri spontane, urmând reguli însă: să nu contrazică, să nu ironizeze, să nu critice. Se oferă tuturor șansa de a se manifesta, urmârind astfel și principiul nondiscriminării. Rolul profesorului este , pentru ca apoi tot el să . Brainstrorming-ul este o
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rugină Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1176]
-
71 Capitolul 3. EȘANTIONAREA / 75 3.1. Principiile eșantionării / 75 3.2. Reprezentativitatea eșantionului / 80 3.3. Mărimea eșantionului / 86 3.4. Estimarea parametrilor la nivelul populației / 93 3.5. Aspecte practice ale eșantionării / 96 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare / 99 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă / 95 3.6.2 Esantionare sistematica/101 3.6.3. Eșantionarea stratificată / 102 3.6.3.1. Eșantionarea proporțională / 104 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională / 106 3.6.3.3. Eșantionarea
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1. Principiile eșantionării / 75 3.2. Reprezentativitatea eșantionului / 80 3.3. Mărimea eșantionului / 86 3.4. Estimarea parametrilor la nivelul populației / 93 3.5. Aspecte practice ale eșantionării / 96 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare / 99 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă / 95 3.6.2 Esantionare sistematica/101 3.6.3. Eșantionarea stratificată / 102 3.6.3.1. Eșantionarea proporțională / 104 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională / 106 3.6.3.3. Eșantionarea stratificată optimă / 106 3.6.4
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
erorilor de eșantionare poate fi foarte complicată și atunci când este folosit un proiect complex, adică atunci când există mai multe stadii de eșantionare, faze, stratificări și probabilități variate de selecție. Aici este de ajuns să subliniem încă o dată că, în eșantioanele aleatoare, astfel de erori pot fi estimate chiar din datele de eșantion, că estimarea lor poate fi simplificată dacă eșantionul este proiectat ținându-se seama de acest lucru și că, în orice caz, fiecare raport despre o anchetă pe un eșantion
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
respectării unor condiții statistice și teoretice de asigurare a reprezentativității. Asigurarea reprezentativității eșantionului presupune respectarea următoarelor trei condiții în ceea ce privește selecția subiecților: 1. Includerea în eșantion a subiecților fără a acorda vreo preferință unora dintre ei, fiecare fiind selectat după criterii aleatoare, după principiul hazardului combinațional, având o probabilitate cunoscută și diferită de zero (echireprezentarea). 2. Eșantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a permite redarea caracteristicilor principale ale populației originare și, pe această bază, obținerea unor indicatori cu un grad
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Scopul sondajului de opinie E P estimare Enunțurile bazate pe rezultatele eșantionului sunt întotdeauna enunțuri posibile. De aceea, unele rezultate comunicate în noaptea alegerilor se prezintă, de regulă, sub formă de prognoză. În cazul sondajului electoral este folosită metoda selecției aleatoare, care maximizează probabilitatea ca fiecare membru al populației să aibă șansa de a face parte din eșantion. În măsura în care datele anchetei se bazează pe un eșantion din populația asupra căreia urmează să se tragă concluzii, trebuie să decidem cum să se
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
erorilor de eșantionare poate fi foarte complicată și atunci când este folosit un proiect complex, adică atunci când există mai multe stadii de eșantionare, faze, stratificări și probabilități variate de selecție. Aici este de ajuns să subliniem încă o dată că, în eșantioanele aleatoare, astfel de erori pot fi estimate chiar din datele de eșantion, că estimarea lor poate fi simplificată dacă eșantionul este proiectat ținându-se seama de acest lucru și că, în orice caz, fiecare raport despre o anchetă pe un eșantion
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de eșantionare ale lor, cum ar fi media și varianța. Acest lucru ne conduce la afirmații mai formale despre estimarea noastră și despre evaluarea estimatorilor. În cursurile de statistică de cele mai multe ori variabila care este măsurată este presupusă a fi aleatoare și derivă din probabilitatea de distribuție în eșantion. În teoria eșantionării într-o populație finită, variabila este aleatoare numai din cauza regulii de selecție. În practică, putem utiliza ambele metode fiind posibilă "inferența pe bază de model". Fie X o variabilă
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
despre estimarea noastră și despre evaluarea estimatorilor. În cursurile de statistică de cele mai multe ori variabila care este măsurată este presupusă a fi aleatoare și derivă din probabilitatea de distribuție în eșantion. În teoria eșantionării într-o populație finită, variabila este aleatoare numai din cauza regulii de selecție. În practică, putem utiliza ambele metode fiind posibilă "inferența pe bază de model". Fie X o variabilă întâmplătoare, atunci: În eșantionarea pe o populație finită, vom utiliza aproape întotdeauna formulări discrete ale unei valori așteptate
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
redusă, cu atât reprezentativitatea este mai scăzută pentru substratul respectiv. În ceea ce privește tehnicile de eșantionare trebuie subliniate următoarele aspecte: 1. din punct de vedere formal, calculul reprezentativității unui eșantion este posibil numai pentru anumite procedee de selectare a eșantionului, adică cele aleatoare sau probabiliste. Totuși, în practică, se efectuează asemenea calcule și când intervin anumite abateri de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. 2. între tehnicile de eșantionare există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității. Faptul că se aplică în practică
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
simplă. 1.Nici o măsură a marjei de eroare în rezultate nu poate fi calculată. 2.precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o extragere aleatoare. 1.Aceleași inconveniente ca la metoda cotei. 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare Eșantionarea aleatoare reprezintă acele tehnici de stabilire a eșantionului care presupun faptul că fiecare unitate a populației cercetate are o anumită probabilitate de a fi inclusă în
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
calculată. 2.precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o extragere aleatoare. 1.Aceleași inconveniente ca la metoda cotei. 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare Eșantionarea aleatoare reprezintă acele tehnici de stabilire a eșantionului care presupun faptul că fiecare unitate a populației cercetate are o anumită probabilitate de a fi inclusă în eșantion, probabilitate diferită de zero, care poate fi cunoscută a priori. Practic aceasta
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o extragere aleatoare. 1.Aceleași inconveniente ca la metoda cotei. 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare Eșantionarea aleatoare reprezintă acele tehnici de stabilire a eșantionului care presupun faptul că fiecare unitate a populației cercetate are o anumită probabilitate de a fi inclusă în eșantion, probabilitate diferită de zero, care poate fi cunoscută a priori. Practic aceasta înseamnă că
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
va fi intervievată de pe liste care pot să fie puse la dispoziție fie de către Direcția de Statistică, fie de către Poliție. Figura nr. 3.4: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate Sursa: Lefter, 2004, 133 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă În cazul acestei metode, fiecare individ are aceeași șansă de succes și șansele de succes ale diferiților indivizi sunt independente. Principalul avantaj constă în faptul că rezultatele obținute pe baza ei pot fi apreciate în termeni probabilistici. Pentru a
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantionări pot fi apreciate în termeni probabilistici. Extragerea unităților din populația de referință se poate face pe baza uneia din schemele care urmează: Figura nr. 3.5: Extragerea unităților din populația de referință-eșantionare cu revenire NU DA În cadrul eșantionării simple aleatoare cu revenire (procedeul bilei revenite) cele n extrageri sunt independente. La fiecare extragere, probabilitatea de a reține în eșantion o unitate elementară este constantă și este egală cu fracția k=n/N, unde N reprezintă volumul populației din care se
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
va fi extrasă nu va mai fi introdusă în bol. Figura nr. 3.6: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate-eșantionare fără revenire DA NU 3.6.2. Eșantionarea sistematică Eșantionarea sistematică reprezintă procedeul de eșantionare care presupune alegerea aleatoare a unui număr de plecare, de la care adăugând o mărime predeterminată, va rezulta o unitate a eșantionului. Această mărime predeterminată poate fi o valoarea aleasă la întâmplare sau se poate calcula ca și în cazul eșantionării aleatorii simple cu revenire
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
atât de nesigure încât aprecierea unui expert poate da rezultate mai sigure decât selecția riguroasă; * este preferabilă în cazul eșantioanelor mici, atunci când inferențele făcute pe baza lor nu ar reprezenta, oricum, decât o simplă apreciere; * este mai ieftină decât selecția aleatoare; * nu necesită baze de sondaj complete și actualizate. Dezavantaje: * nu există nici o metodă pentru a se stabili gradul preciziei făcute pe baza ei, pentru că nu se cunoaște probabilitatea fiecărei unități de a fi inclusă în eșantion. Cercetătorii vor stabili eșantionul
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fost selecționate prin metode probabiliste; 4. eșantionul este reprezentativ pentru populația ocupată in mediu industrial din municipiul Brașov, iar marja de eroare în care se încadrează rezultatele obținute este de +/3%; 5. s-a folosit o metodă de eșantionare probabilistică (aleatoare simplă), cu alegeri nerepetate din rândul populației cadru, utilizându-se următoarea formulă de calcul: unde : t = un coeficient de încredere, care corespunde unei anumite probabilități cu care se garantează rezultatele (în cazul de față t = 1,96 pentru probabilitatea de
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
O.F.M.S., utilizându-se un pas statistic de 7; 3. eșantionul este reprezentativ pentru șomerii din municipiul Brașov, iar marja de eroare in care se încadrează rezultatele obținute este de +/3%; 4. s-a folosit o metoda de eșantionare probabilistică (aleatoare simplă), cu alegeri nerepetate din rândul populației cadru, utilizându-se următoarea formula de calcul: Tabelul nr. 3.16: Date necesare pentru eșantionarea aleatorie la nivelul municipiului Brașov, în funcție de caracteristica gen. Șomeri Valori absolute Procente Bărbați 1600 28% Femei 4300 72
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de date. Modul de calcul este următorul: Observațiile sunt ordonate în mod crescător și sunt înlocuite apoi cu numărul eșantionului (1 sau 2); În final, se aplică un test pentru a vedea dacă ordinea acestor valori (1 sau 2) este aleatoare sau nu; Dacă se observă abateri de la ordinea aleatoare, se respinge ipoteza de nul a distribuției identice a variabilei în cele două eșantioane. 7.8.1.4.Testul Moses al reacțiilor extreme Spre deosebire de testele anterioare care examinau diferențele ce există
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]