1,700 matches
-
1877, carte ce se afla pe un raft al locuinței lui Leopold Bloom (Ulysses), există în realitate, un exemplar găsindu-se la British Museum. Următorul volum, Ieșirea la țărmuri (1978), a fost receptat ca un roman mitic, ca o istorie alegorică. Deși subiectul este axat pe Războiul de Independență de la 1877, tratat cu abundență de date, totul este, de fapt, în maniera lui Joyce din Ulysses, inventat: născocire savantă a unui joc intelectual cât se poate de serios. Numeroase trimiteri livrești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
ațâța dragostea de adevăr și în a scutura lâncezeala plictiselii trebuie dovedită unor astfel de oameni prin proprie experiență: ori de câte ori ceea ce le este la îndemână nu îi impresionează sub forma directă, sensul poate fi scos la lumină printr-o explicație alegorică. Acestora le este de folos să știe că sensurile trebuie considerate mai presus de cuvinte, așa cum sufletul e considerat mai presus de trup. De unde reiese că el trebuie să prefere un limbaj mai apropiat de adevăr unei exprimări mai elocvente
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
presus de cuvinte, așa cum sufletul e considerat mai presus de trup. De unde reiese că el trebuie să prefere un limbaj mai apropiat de adevăr unei exprimări mai elocvente, după cum trebuie să prefere prietenii mai înțelepți celor mai frumoși”. Alături de sensul alegoric, Fericitul Augustin dovedește că este un cunoscător și al sensului figurat în interpretarea Sfintelor Scripturi: „Toate cele de mai sus arată, în mod figurat, că Biserica lui Hristos, prin toți sfinții ei, cetățeni ai Ierusalimului ceresc, va sluji regilor acestei
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
se mai poate face nimic. Nu mai are cu ce fi amenințat, șantajat, amăgit, îmbrobodit. [...] Soluția a doua: a lui Alexandru Zinoviev. Este cea găsită de unul din personajele cărții Înălțimile găunoase. Personajul e un om tânăr, prezentat sub porecla alegorică Zurbagiul. Soluția stă în totala neadaptare în sistem. Zurbagiul nu are domiciliu stabil, nu are acte în regulă, nu e în câmpul muncii; e un vagabond, e un parazit, e un coate-goale și o haimana. Trăiește de azi pe mâine
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Romanul Dansul ursului prezintă un alter ego al lui S., măgarul Gary, figură principală a romanului, pe care îl însuflețește și îl îmbogățește cu meditațiile sale. Iar celălalt protagonist din lumea animală, ursul Buru, se va dovedi tot o proiecție alegorică a nefericitului scriitor. Ursul, un adevărat rege al munților, este prins de comenduirea germană și vârât într-un puț de fier și beton semănând cu un buncher sau cu o pivniță. Natura plânge mută, dar trei copii, cu inventivitate, răbdare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
întăi ospățul celor 7 preoți ai colegiului zeului, între care figurează și Vincentius. Apoi se vede o scenă privitoare la soarta după moarte a Vibiei, desigur soția lui Vincentius; în ea se reprezintă întâi moartea Vibiei, redată printr-o înfățișare alegorică a răpirii Prosespinei. Pe urmă Vibia, întovărășită de Alcest, este dusă de Mercur înaintea tribunalului unde judecă Pluton, de unde în sfârșit trece condusă de bunul ei înger în sala banchetului celor trecuți prin dreapta judecată. O inscripțiune găsită de Dl.
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
devine, așadar, un soi de meserie. Asemenea lui Simonide, primul care a Început să-și vândă versurile, poetul pierde conștiința misiunii divine care Îi fusese Încredințată. După expresia lui Jean Pépin2, mantica practicată cu ajutorul poeziei ar putea fi socotită drept alegorică. De altfel, termenii utilizați de Plutarh nu lasă nici o Îndoială asupra acestui lucru: hyponoia, amphilogia, allegoria, ainittesthai, ainigma 3. Plutarh Întâmpină cu bucurie renunțarea la astfel de procedee, deși le recunoaște meritele de odinioară: o expresie Învăluită care disimula mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a acestor fă?ade, castelul ofer? o decoră?ie interioar? savant? ?i fastu-oas?, executat? sub conducerea lui Ch. Le Brun. Urm�nd o compartimentare asem?n?toare cu cea a gr?dinii, picturi, stucuri aurite, covoare ?i tapiserii ilustreaz? teme alegorice, �ntr-un stil mo?tenit de la P. de Cortone � studiat de Le Brun �n Italia � dar f?r? iluzionism. 4. Versailles: art? ?i absolutism �n deceniul �60, Colbert se str?duie?te s? duc? la bun sf�r?it proiectul Luvrului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n?irate unul dup? altul �n aripa de nord (1671-1681). �n majoritatea acestor �nc?peri de ceremonie domin? marmurile policrome pe pere?i, �n timp ce plafoanele cu bolț? s�nt pictate cu structuri simulate ?i cu tablouri cu teme alegorice �ncadrate �n stucuri aurite. Acest program somptuos atinge apogeul cu Galeria Oglinzilor � a c?rei bolț? este pictat? de Le Brun � ?i cu saloanele vecine, cel al R?zboiului ?i cel al P?cii (1679-1686), precum ?i cu Scară Ambasadorilor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al R?zboiului ?i cel al P?cii (1679-1686), precum ?i cu Scară Ambasadorilor (distrus?) ?i cea a reginei, unde domnesc marmurele, aurul ?i trompe-l�oeil. Aceast? abunden?? exagerat? de materiale nobile ?i de materii pre?ioase, acest sistem alegoric redundant �ntru gloria monarhului, ar genera cu siguran?? un stil emfatic dac? nu ar fi talentul legiunilor de arti?ți care lucreaz? aici �n cadrul riguros al clasicismului ap?raț mai ales de Le Brun. �n gr?dina de la Versailles
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un stil emfatic dac? nu ar fi talentul legiunilor de arti?ți care lucreaz? aici �n cadrul riguros al clasicismului ap?raț mai ales de Le Brun. �n gr?dina de la Versailles, Le N�tre este cel care conjug? programul alegoric cu semnele unei bog??îi regale: �ntinderea domeniului � exaltat? de perspective � incomparabila diversitate a plantelor ?i mai ales apă (bazinul lui Apollo, �ntre altele) care, �n varietatea de jocuri realizate plec�nd de la figuri sculptate dup? desene de Le Brun
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi ?i angaja?ilor domeniului. Toate aceste edificii prezint? o remarcabil? stereotomie. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului �n acela?i timp, Hardouin-Mansart conduce ?antiere regale �n afară Versailles-ului, precum re?edin?a de la Marly (1679-1688), compozi?ie perspectiv? alegoric? axat? pe pavilionul regelui (Soarele) ?i m?rginit? de dou? r�nduri simetrice de c�te ?ase pavilioane mai mici (semnele zodiacului) pentru curteni, de o parte ?i de alta a unor �ntinse bazine de ap?. La Paris, el va
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de poezii, texte și proză și discutarea cu grupul de euritmie În vederea selecției acesteia la propunerea profesorului. Apoi analiza poeziei prin prisma ideilor, sentimentelor, atmosferei pe care o degajă. În prealabil se vor comenta și simbolurile motrice de cupluri, grupuri alegorice și formații care ar reda fondul afectiv al poeziei. Executanții vor fi angrenați să-și exprime opiniile În acest scop. Pregătirea tactică este similară profesiunii de scenă, adică a dansatoarei sau actorului. În fața spectatorilor, ca și Într-un concurs sportiv
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
într-un anume context cultural, semnificația de ansamblu (adesea subtil polemică) și semnificația metaforelor parțiale, care pot fi subordonate sensului global sau îl pot submina. Analiza vers cu vers și imagine cu imagine se impune întotdeauna. Descriptivul este mereu subordonat alegoricului și, în multe cazuri, se încarcă de semnificații simbolice. Adesea, acestea sunt reluate în serii de poeme sinonimice, variațiunile pe câteva teme obsesive întemeindu-se pe capacitatea de producere în serie a metaforelor subordonate sensului global al poemului. În ultima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
că va învinge moartea. Iar la gândul că șoimul îi va purta numele în slăvi, realismul e și mai dur: „te-nșeli, stăpâne. Șoimul e aici / pe mâna mea și aripa lui scrie”. După 1990, când deghizarea oricât de transparent alegorică nu a mai fost necesară, ciclul de poeme Cronica de la osândiți și Lamentații (1993) exprimă franc dezamăgirea poetului ce se crezuse chemat a participa direct la viața cetății. Poetul cu pumnul în gură poate spune limpede acum: „Cenzori! Scoateți-vă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
miezul nopții, este pentru a mă vedea cum mă văd ceilalți, pentru a mă bucura de multipla mea prezență, nealterată de nimic, în ochii lor adoratori.” Între aceste două identități se situează nenumăratele înfățișări ale unei opere întotdeauna perfecte: poezie alegorică, fantastică, simbolică, autoreferențială, istoric-politică; traduceri excepționale, din creatori precum Goethe, Mallarmé, Valéry; eseuri despre rostul ființei (Tragic și demonic - elaborat încă din 1948 ca teză de licență cu Lucian Blaga, în filosofia culturii, nesusținută), despre raporturile poetului cu limbajul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Călușari, ierarhia ei, structura și dansul, costumele specifice amintesc de dansul ritual al celor doisprezece sali conduși de căpetenia Vates, În românește vătaf. O a doua teorie se referă la originea sabinică a dansului, conform căreia Călușarii sunt o imitație alegorică parțială a jocului reprezentând răpirea femeilor sabinilor de către romani. Unele similitudini Întâlnite nu justifică totuși originea, tema răpirii fiind un episod insignifiant prezent doar În unele variante ale jocului. A treia teorie, a originii latine, stabilește legătura Între Călușari și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
aici de-a face cu o lectură care tratează discursul nu ca document, adică semn al altui lucru, ci ca monument, în volumul său propriu, așa cum, conform proiectului saussurean, face structuralismul cu sistemele semnificante. Lectura arheologică foucaultiană nu este interpretativă, alegorică sau hermeneutică. La fel ca întreaga semiologie structuralistă, ea nu caută în spatele discursului un alt discurs, ascuns. Ea nu este istorie a ideilor, pentru că nu caută tranziția care leagă între ele discursurile, nici epistemologie, pentru că se dezinteresează de valoarea de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mitului, considerat a fi o alegorie. Stoicii nu mai acceptă sensul literal, pentru că interpretarea literală a mitului ar duce la impietate față de divinitate. Ei caută dincolo de sensul direct al expresiei alte sensuri. 86 Această metodă de explicitare a textelor este alegorică. Termenul de "alegorie" vine din grecescul ala agoreo (de la agora, loc de adunare, piață publică). Alegoria este o figură retorică, un trop: a spune ceva făcând aluzie la cu totul altceva, a spune ceva altfel, ceea ce duce la prezența a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un sens obișnuit, comun și unul spiritual. In context creștin, părinții bisericii au nevoie nu numai de o recuperare a sensului, dar și de o edificare a acestuia. Hermeneutica devine o metodă productivă de sens. Cel care folosește primul metoda alegorică în textul biblic este Philon din Alexandria. Pentru el, diferența dintre sensul literal și sensul alegoric e similară diferenței dintre corp și suflet: corpul este semnificația literală, sufletul este spiritul invizibil depus în cuvânt. Sensul alegoric, ascuns, este destinat, ca
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de o recuperare a sensului, dar și de o edificare a acestuia. Hermeneutica devine o metodă productivă de sens. Cel care folosește primul metoda alegorică în textul biblic este Philon din Alexandria. Pentru el, diferența dintre sensul literal și sensul alegoric e similară diferenței dintre corp și suflet: corpul este semnificația literală, sufletul este spiritul invizibil depus în cuvânt. Sensul alegoric, ascuns, este destinat, ca la orfici, celor aleși: numai ei pot întrevedea invizibilul pornind de la indici vizibili infimi. Pornind de la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care folosește primul metoda alegorică în textul biblic este Philon din Alexandria. Pentru el, diferența dintre sensul literal și sensul alegoric e similară diferenței dintre corp și suflet: corpul este semnificația literală, sufletul este spiritul invizibil depus în cuvânt. Sensul alegoric, ascuns, este destinat, ca la orfici, celor aleși: numai ei pot întrevedea invizibilul pornind de la indici vizibili infimi. Pornind de la Philon, Origene eleborează teoria celor trei sensuri ale Sfintei Scripturi, care pregătește calea pentru teoria celor patru sensuri. In elaborarea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pentru a-i îndepărta pe cei doritori de cunoaștere, închizînd calea doar superficialilor. Rezerva lui față de metoda lui Origene se referă la pluralitatea și excesul sensurilor interpretării. El limitează cercetarea hermeneutică la pasajele obscure ale Scripturii, fiind parcimonios cu interpretarea alegorică. Regulile pe care le stabilește Augustin constituie nucleul hermeneuticii bibyce. Hermeneutica biblică are exigențe spirituale față de interpretul textelor: credința, predispoziția meditativă, starea de suflet deosebită, umilința sau modestia, într-un cuvânt, sfințenia vieții, pentru a feri interpretul de rătăciri și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Philon din Alexandria, literal și spiritual, hermeneutica biblică trece, prin celălalt alexandrin, Origene, la teoria celor trei sensuri, literal, psihic și spiritual, iar apoi la teoria celor patru sensuri, a lui Ioan Casian: 1. literal (semnificația comună a cuvîntului); 2. alegoric (ce este de crezut), 3. moral (ce este de făcut); 4. anagogic (ne indică spre ce să tindem). Toma din Aquino păstrează pentru practica interpretativă curentă distincția simplă între sensul literal și cel spiritual și afirmă că sensul spiritual poate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este de făcut); 4. anagogic (ne indică spre ce să tindem). Toma din Aquino păstrează pentru practica interpretativă curentă distincția simplă între sensul literal și cel spiritual și afirmă că sensul spiritual poate fi adâncit în direcția anagogică, morală și alegorică. Filosofii de tradiție greacă au protestat împotriva acestei proliferări a sensurilor. Filosoful neoplatonic Porfiro le reproșează Sfinților Părinți faptul că creștinii au transformat cuvintele simple ale lui Moise în enigme. La rândul ei, școala din Antiohia, creștină și ea - cel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]