649 matches
-
de-abia zărita, Cănd noaptea pulberea-și cernea, La geamul schivnicei, mocnita, Lumina candelei clipea. Migdalii triști, în cimitir, Umbreau troițele de straja De pe mormintele în șir, Și păsările ca-ntr-o vraja Își împleteau sonoră mreaja. Izvoarele șopteau cu-alint, Jucându-și solzii de argint ; Pe langă lespezi povârnite Se înfrățeau în văgăuni, Săltându-și undele zorite Printr-ale florilor cununi. IV La nord, vedeai doar munți că norii. În strălucirea aurorii, Cănd fumul peste vai lățit Se pierde-n
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
câștigă tot mai mult teren în rândul cuplurilor. Acest tip de practică sexuală pune accentul pe conexiunea emoțională și pe afecțiune. Noua practică nu implică atingerea orgasmului și se numește karezza. Karezza provine din cuvântul italian „carezza", care înseamnă mângâiere, alint. Specialiștii spun că aceasta este o formă de contact sexual care pune accent pe afecțiune și pe intimitate, și nu pe orgasm. „Este vorba despre un sentiment profund care apare în relație și care este foarte greu de descris, fiind
Un nou tip de sex. De ce face furori printre cupluri by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/79235_a_80560]
-
anonimă, e că Ea, fără cap, nici nu mai are nevoie de cap și că expresia figurii ei purtând mesajul Zeilor nu ar fi făcut decât să limiteze, să individualizeze marmora sculptată, căpătând cu vremea și un nume probabil de alint. Nu. Contează doar efortul fantastic. Contează impersonalitatea. Esența ideii de zbor. Ceva nici măcar angelic. Întrucât îngerii sunt convenționali. Nu au în ei atâta voință pământească și realitate... Pe când mesajul purtat de Ființa patetică de la Samothracia este Omenirea însăși în vertijul
Samothrakia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13217_a_14542]
-
viața sau s-o blesteme din cînd în cînd, cu o putere mereu renăscută de versuitor pentru care forma artistică avea mereu farmecul inedit al spectacularității. Poezia sa este o formă de rezistență și înnoire a tradiției, o formă de alint și de chemare a misterelor existenței. Proza sa pune în valoare abilitățile jocului narativ de încifrare a pistelor, cu sugestii venind din munca sa de avocat în cazul romanelor polițiste, cu sensibilitatea sa umană de poet nostalgic în romanele de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]
-
contorsionare (mergînd, vai, pînă la crasă subordonare!) a pedagogicului; acum nu provocată de domeniul politic, ci de acela administrativ.... Fiindcă idiosincrasiile față de birocrație îmi blochează priceperea, (mă) întreb: de ce e mai importantă o hîrtie predată la ora h - termenii de alint gen "fluturași" folosiți de managerii-femei de astăzi în locul acelora utilizați de directorii-zbiri de odinioară nu schimbă realitatea! - decît o șansă acordată-n plus, fie și-n ultimele secunde ale semestrului, unui elev aflat într-o situație delicată? Oare completatul fără
Despre "omul recent" de la catedră by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/9873_a_11198]
-
sau neîncrederea cititorului în propria-i experiență pe tărîmul poeziei: "Aseară fiindcă luna părea un șiș curbat/ am vrut să fiu țiganca să-ți cer tot ce ți-am dat:/ c-o gură să te blestem cu alta să te-alint/ să-mi schimb salba de aur pe una de argint.../ stingîndu-mă de flăcări amarnic să iei foc/ și nimenea salvare să nu ne dea și crez,/ să ardem că lumina de dincolo de miez..." (Să ardem că lumina) Passionaria Stoicescu, Autoportret
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
aripii de metal Cer și pămînt își schimbau locurile Vasele sanguine - puhoaie agresînd albii Dezghiocări, selecții la festinul firelor S-a lăsat încercuită de iarbă pentru că și tu ți-ai retras mîna 7 martie 1999 Sfîrșit de urlet rostit în alintul din Munții Pindului A rămas doar hornul pentru întrebări fără nici un răspuns Pe ruine depuse în jurul temeliei ca o dantelă prinsă la poala rochiei cad nestemate cu piroane din galaxii în criză de epilepsie Dospește picătura pe scut - vina de-
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
autorul face un elogiu poveștii care, după spusele unora, trebuie să fie componenta principală a unui roman: "Plăcerea omului de a spune și de a fi ascultat e multă! Ne place îmbucurarea celui de lângă noi cu clipe de farmec și alint, cu gesturi care ne împiedică să fim singuri. Și poate că mai e nevoie de poveste și pentru altceva. Ficținea ne ordonează, instituie o ierarhie a sentimentelor trăite, armonizează umbrele cu fulgurațiile luminoase, separă semnificantul din zgura derizorie." (p. 233
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
neliniște, se află oarecum la distanță de reflexiile artificiale, problematizării și structurii livrești. Adevărat că în lirica Anei Blandiana "meditațiile", atâtea câte sunt, pun uneori stăpânire, cu sensibilități desuete ori trâmbe retorice, pe confesiunea când vibrant-afectivă, când numai prinsă în alint. Dar aceasta presupune efortul de a distila emoția, căci poeziile "eseistice" nu fac altceva decât să atârne ca un lest enunțiativ într-un câmp ce se vrea al diafanității. Poeta presimte, visează mereu în stare de veghe, cu viziuni fremătătoare
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
Pagini realizate de MONICA DIANA PAVEL. Grupaj foto: SILVIA IVĂNUȘ și TITUS BĂLAN De un deceniu și jumătate, în slujba CITITORULUI „Agenda“. 15 ani. E mult, e puțin? Oricum, veteranii redacției îi spun deja, pe un ton de alint, „Bătrâna“... Săptămânalul timișorean s-a născut la 11 februarie 1990 dintr-o intuiție genială/salutară a ceea ce își dorea cititorul într-o perioadă zbuciumată pe piața presei locale, care număra în acel an nu mai puțin de 67 de publicații
Agenda2005-08-05-15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283398_a_284727]
-
Trecătoare. La nesfîrșit. N-aș ști să spun, vorba unui celebru fals epilog, ce s-a mai ales de domnul B. În seara de Sfîntul Dumitru, protectorul lui, și (sau mai ales...) cu numele scurt, deopotrivă de sudalmă și de alint, Mitică, îi dedic, pentru memoria lui, pe care n-a pus niciodată preț, aceste rînduri îngîndurate...
Domnul B. by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7943_a_9268]
-
răscruci cu doru-mi greu,/ Cînd se scutură-n grîu macul,/ Singură mă duc mereu” (La răscruci). Visări însă își face frumoase (se vede că-s din amintiri, deci creditabile), propunînd idilă hieratică în aceleași peisaje aproape narcotice, cu natură de alint (e, fără îndoială, un transfer de tandrețe în această scriitură diafană de peisaje): „E iarăși vară, iarăși cald,/ Și sara-s blînzi zefirii,/ Și-i iarăși lacul de smarald,/ Și-n floare trandafirii.//...// Vom însera pe cărărui,/ Vom sta pe
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
furau din odoare, făcînd haz pe seama numeroșilor lui musafiri și-a popii Galaction, ocărîndu-și în public nevasta cherchelită, închis la Văcărești pentru șantaj, ctitor de revistă, Ileana, de lux, era Tipul. Un tip e și Rosetti, trecînd prin istorie cu alinturi de mucalit. Cu o anume vocație a qui pro quo-ului, excelent dată de gol în pasajul despre (h)omonimii. O mică enciclopedie a pseudonimului, care încurcă treburile prin gazete și întreține fabula literară. Încheiată așa: "Și acu, dacă micul meu
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
să vorbească, indiferent dacă o fac ca să se lovească sau să se aline, iar în această nesfîrșită vorbărie există o subtilă duioșie a scriitorului. Cînd îndrăgostiții obosesc să caute cuvinte, cînd conversațiile iau sfîrșit, indiferent dacă erau certuri sau suave alinturi, abia atunci povestea se termină. Nu povestea pe hîrtie, ci povestea celor doi. Asociind iubirea cu ridicolul, ca și Kundera, Klima rămîne totuși mai puțin cinic. În povestirea intitulată "It's Raining Out", un judecător ajunge, la sfîrșitul unei cariere
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
să ceară, așa cum este obișnuit să își exprime deschis rasismul într-un loc unde el este tabu. În cele din urmă, Larry Charles ne oferă un dictator simpatic, așa cum tigrii devini pisici atunci când se alintă. Însă carnasierul nu dispare în alint, nici în micul puseu sentimental, reinstalat pe tron, Aladeen oferă măsura unei democrații „originale”, în fapt o satrapie mai cosmetizată, pe placul aliaților occidentali. Zâmbetul lui Aladeen are însă colți, iar barba nu e suficientă pentru a-l masca pe
Aventurile lui Aladeen în America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4458_a_5783]
-
tratat cu refuz. Dimpotrivă. Atac electronic Noi întîmplări tragicomice cu ministrul Educației, dl Cristian Adomniței, relatează EVENIMENTUL ZILEI în numărul din 24 iunie, sub titlul, nu prea măgulitor, "Abramburiței" dă foc Bacului. (Pentru cine nu știe, Abramburica era numele de alint al presei pentru fostul ministru, dna Ecaterina Andronescu.) Ce s-a mai întîmplat? Nimic deosebit pe ogorul învățămîntului nostru... Ca în fiecare an, s-au aflat subiectele la Bacalaureat, în urma unor "scurgeri de informații". Bine, bine, dar subiectele la Bacalaureat
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
captări sentimentaloide. Povestea de familie are o anumită sobrietate, iar prezența soției japoneze Hiroku (Kana Hashimotu) și a băiatului rezultat din căsătoria mixtă, Paul Koji (Toma Hashimoto), nu distonează cu spațiul mioritic și nici nu creează comparații cu teză. Un alint stângaci care stârnește un zâmbet, „ce mai faci măi Kojiță?”, nu devine motiv de bășcălie. Nicio clipă ciocnirea între civilizații nu alunecă în grotesc. În fața jucăriei japoneze, un câine robot care emite tot felul de sunete stridente, fraze stupide și
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
dar mărturisind, în schimb, față de prezentul care nu mai seamănă cu ce era, o anume, discretă, încredere. O distanță de connaisseur care doar caută bucăți din ce-a fost în ce va mai fi. Și-i tot întoarce, vremii trecute, alintul vechiului îndemn: Verweile doch, du bist so schön! În fond, Breviarul... nu e o carte de sfaturi. E un fel de a-ți imagina, la loc, o viață pe care ai început, deja, s-o uiți și, mai ales, de-a
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
a mers mult prea departe pe drumul sinuciderii. O sinucidere în care diminutivele joacă un rol de frunte: ca și cum ar dori să-i alinte, și nu să-i înfiereze, presa scrisă și televiziunile se referă la ei pe numele de alint: ba "Gigi", ba "Mitică", ba "Jean", ba tot felul de bazaconii lingvistice cu iz străin ("Giovanni"). Și atunci, conștienți de această psihanalizabilă complicitate, de ce să ne mirăm că ei se simt nu atacați, ci răsfățați? Iar cu fiecare milion de
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
o etichetă de care n-a mai scăpat (,Arogantul") și, dacă mă gândesc bine, porecla lipită de fruntea lui Geoană, "Prostănacul", s-ar putea să-i fie și acestuia fatală. (Ceea ce nu mă împiedică să mă întreb ce nume de "alint" și-ar da Ion Iliescu sieși...) După felul în care s-au desfășurat lucrurile în PSD, Ion Iliescu poate fi mulțumit. Soarta l-a răzbunat mai repede decât ne-am fi închipuit. Astăzi, "baronii" pesediști sunt iarăși la mâna lui
Tăcerea lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10753_a_12078]
-
se deosebește de cele de până acum, poate însemna o nouă perioadă în creația dv. Lucrați la o altă carte? în ce direcție vă duce ea, fiindcă după Tratat de oboseală cititorii dv. sînt într-o anume încordare Așa, ca alint, precizez că Tratat de oboseală a apărut înaintea antologiei O uitare de texte, dovadă că aceasta din urmă cuprinde și o selecție din cel dintâi plus câteva inedite care ar putea anunța ceva despre următoarea mea carte. Consider Tratat-ul
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
a vieții trăite cu adevărat, dar căreia el îi găsea justificare: mai strângem din dinți doi-trei ani, după aceea o să ne permitem orice. O altă voce narativă este a blogerului skydancer, alintat Pupucă de mama sa: băiatul timid și mototol (alintul mamei spune tot), dependent de calculator și fără prietenă este, în spațiul virtual, un adevărat cavaler al dreptății, care vrea să declanșeze o „revoluție anticorporatistă” în semn de protest pentru moartea Mirunei - doar că „revoluția” se va potoli după două-trei
O poveste a zilelor noastre by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5613_a_6938]
-
pe post de mamă emblematică, satisface trebuințele primare ale suptului și nutriției, deopotrivă cu cele afective. Lăptăria îi reface moftangiului sentimentul demnității, îi susține curajul de a suporta vicisitudinile istoriei reale ingrate, îi cultivă spiritul de dependență într-un dulce alint. Lăptăria substituie pe mama, alcoolul înlocuiește laptele. Prin mijlocirea alcoolului, moftangiul se întoarce la copilăria paradisiacă. Aici, orice urmă de discurs rațional dispare. Mitică (Inspecțiune) pentru care spațiul vital se restrânge exclusiv la lăptărie, nu mai știe a rosti decât
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
pe care o dată îl portretizează metaforic: "...viața în aer liber în mod hotărât nu i se potrivește; este la fel de neîndemânatic ca o lebădă ieșită din apă. Apa? Muzica lui." Enescu era foarte gelos, ca și Maruca (pe numele ei de alint) era o natură vulcanică, un impulsiv, un coleric; fire labilă, trecea de la stările serafice ale sentimentului la infernul neliniștii și furiei, până la a săvârși acte necugetate. Iubita însă (viitoarea soție) se dovedește mai înțeleaptă și trage o concluzie care concentrează
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
colectivități cîte un Pinocchio, un Hagi Tudose sau Harpagon, Don Juani (de cartier). Unchiul Olguței este Moș Puiu sau Herr Direktor, fiind conducător al unei întreprinderi "cu nemți și electricitate". Un văr de la țară al copiilor Deleanu, Mihu, devine prin alint Puiu și rămîne astfel și la maturitate. Pictorul excentric Alexandru Pallă este numit în familie și de către amici Pașa. Olguța adoptă și ea porecla. Poreclele de la Ionel Teodoreanu sînt tandre și amuzante. În Groapa lui Eugen Barbu însă, bandiții se
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]