1,411 matches
-
Jurnalul literar”. A semnat în perioada 1947-1957, folosind și pseudonimul impus Dan Costa, texte obediente față de canonul realismului socialist; un exemplu de o stridență extremă ar fi Naționalism și cosmopolitism în literatura română, publicat în 1949, în primul număr din „Almanahul literar”. Identitatea autorului se dizolvă în aceste pagini de poziționare ideologică a literarului, paupere ideatic și stilistic; detaliu cu atât mai relevant pentru atmosfera epocii cu cât poziția lui R. în ansamblul corului critic rămâne periferică, uneori chiar distonantă față de
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
omagierea lui Titu Maiorescu. R.j. reprezintă unul dintre cele mai importante momente de pătrundere și consolidare în Transilvania și Bucovina a ideilor literare ale Junimii. Un substanțial sprijin a primit R.j. din partea Junimii pentru a edita, în 1888, „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România jună»”. Repere bibliografice: Statutele Societății Academice Social-Literare „România jună” din Viena, Suceava, 1910; Ion Grămadă, „România jună” din Viena (1871-1911), Arad, 1912; Curticăpeanu, Mișc. cult., 147-162; Dicț. lit. 1900, 742-743; Corneliu Crăciun, Societățile academice române din
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
1947), la Universitatea din Cernăuți-Suceava și din nou la București (1949-1974). Încă de prin 1931 se arată interesat de literatura populară și în 1940 devine membru al Institutului de Etnografie și Folclor de la Cernăuți, condus de Leca Morariu. Debutează în „Almanahul literar” (Cernăuți, 1935). La Caransebeș înființează revista „Altarul Banatului” (1944-1947). A colaborat la „Albina”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Cronica”, „Flacăra”, „Luceafărul” (Timișoara), „Mitropolia Banatului”, „Mitropolia Moldovei și Bucovinei”, „Națiunea”, „Ortodoxia”, „Ramuri”, „Revista Bucovinei”, „România literară”, „Viața nouă”. Semnează și Ion Aluion
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
reprezentat în acei ani o posibilitate deloc neglijabilă de a evada dintr-un univers marcat concentraționar în ucronii serafice sau malefice, dar desprinse de apăsătorul cotidian. Continuată, cu mai mici resurse și impact, dar fără întrerupere, încă mulți ani, de „Almanahul «Anticipația»” și chiar de o încercare de a o resuscita, după 1990, vreme de câțiva ani - cu colaborarea sporadică a lui R., stabilit în Germania din 1989 -, orientarea spre proza științifico-fantastică a ajuns să devină, în imaginarul colectiv al culturii
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
de cord. Între anii 1868 și 1872, iscălind Moise Roman (sau Romano), R.-R. publicase în „Hamagid” și în alte periodice străine articole în chestiuni de literatură ebraică. O semnătură anagramată a scriitorului este R. Moran. A colaborat la „Adevărul”, „Almanahul «Dacia»”, „Calendarul «Răsăritul»”, „Convorbiri literare” „Curentul nou”, „Egalitatea”, „Mântuirea”, „Opinia”, „Reforma”, unde îi apar scurte poeme, „Revista literară și științifică”, „România literară”, „Timpul”. Ca publicist, el adoptă, în studiile sale sociale și economice, o atitudine conservatoare. În literatură, în românește
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
Universității (1992-1995). Este membră a Academiei Poeților Americani din SUA. Debutează la „Iașul literar” în 1969, iar editorial cu albumul Mănăstirea Gura Motrului (1969), alcătuit în colaborare cu soțul ei, arheologul Lucian Roșu. Colaborează la „România pitorească”, „Holidays in Romania”, „Almanahul turistic”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Transilvania”, „Almanahul literar”, apoi la numeroase publicații din SUA - „Michigan Today”, „Miorița”, „Comuniunea românească”, „International Poetry Review”, „Webster Review”, „Studia Mystica” etc. - și din alte țări, în paginile cărora traduce, alături de W.D.
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
SUA. Debutează la „Iașul literar” în 1969, iar editorial cu albumul Mănăstirea Gura Motrului (1969), alcătuit în colaborare cu soțul ei, arheologul Lucian Roșu. Colaborează la „România pitorească”, „Holidays in Romania”, „Almanahul turistic”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Transilvania”, „Almanahul literar”, apoi la numeroase publicații din SUA - „Michigan Today”, „Miorița”, „Comuniunea românească”, „International Poetry Review”, „Webster Review”, „Studia Mystica” etc. - și din alte țări, în paginile cărora traduce, alături de W.D. Snodgrass, Luciana Costea și Radu Lupan, poezii de Mihai
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
Vasile (1.I.1862, Drăgănești, j. Bihor - 6.VIII.1942, Vașcău), folclorist. Face gimnaziul la Beiuș, studii „preparandale” la Arad, un curs „complementar” la București (1906) și va fi învățător în câteva localități bihorene; este pensionat în 1928. Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri”, „Sibiul umoristic”, „Șezătoarea”, „Timișana”, „Tribuna poporului” ș.a.
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
ciclul liceal mai întâi la Oradea (1950-1952) și, după o întrerupere, la Liceul „Gh. Lazăr” din București, absolvit târziu, în 1961. Frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” (1952-1954) și pe cele ale Facultății de Filologie bucureștene (1965-1970). Redactor al „Almanahului literar” din Cluj (1954), unde anterior, în 1952, și debutase, între 1955 și 1958 este angajată la publicația „Cravata roșie”. În perioada 1958-1967 va fi lipsită de drepturi civile și de dreptul de a semna în publicații, în urma unui proces
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
haiku, precum și poeme de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Pillat, V. Voiculescu. A tradus în limba română versuri de Victor Hugo, Alfred de Musset, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, care au apărut în antologii ca Almanahul mării (1988), Fereastra dinspre mare (1995), Solstițiu de purpură (2000). Este laureat al unor concursuri și festivaluri de poezie din țară, la care se adaugă premiul oferit de „Revue française” pentru poeme scrise în limba franceză și cel oferit de
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
Verona (1978, Teatrul din Turda), sau Dragoste la prima vedere (1984, Teatrul „Constantin Tănase” din București). În 1970 i se acordă Premiul „Vasile Alecsandri” pentru piese într-un act. Debutează la „Scânteia tineretului” în 1947, continuând să colaboreze la „Urzica”, „Almanahul literar” scos de Asociația Scriitorilor din București, „Luceafărul”, „Cronica” ș.a. Semnează și Horia Salem. Prima carte a lui S., romanul La poarta nr. 3, apare în 1961 și ilustrează mai toate poncifele realismului socialist. Autorul trasează evoluția protagonistului, Anghel Dușe
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
pare să fi eliminat aproape complet acea parte a Declarației de Independență unde Jefferson spune că fiecare are dreptul „să-și caute” fericirea, Înlocuind-o cu „fiecare are dreptul la fericire”. Vă reamintiți că Franklin Îi Îndemna Întotdeauna pe cititorii almanahului său, Poor Richard’s Almanack, să muncească fără Încetare. Aforismele frankliniene, toate exaltând valoarea disciplinei și muncii serioase, au fost aproape date uitării: „Mâinile inactive sunt uneltele diavolului”, „Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”, „Cine nu cârpește spărtura
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu placheta de versuri Reflex de suflet (1915), căreia îi urmează, până în 1922, alte cinci volume. A rămas în manuscris poemul dramatic Soarele, din care publicase un fragment în presă (1923). Câteva scene din piesa Omul de mâine apar în „Almanahul ilustrat al ziarului «Adevărul»” (1925). Ultimii ani ai vieții lui L. n-au mai înregistrat nici o tangență cu literatura sau cu publicistica. Modest și puțin luat în seamă de critica literară a vremii, L. se dovedește în scrierile sale un
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
din apropiații poetului rus V. A. Jukovski, i-a fost sfătuitor. Era prieten (și rudă) cu Alexandru Hâjdeu, avea legături cu Gh. Asachi, Nicolae Dimachi, Costache Conachi și Mihail Kogălniceanu. Câteva poezii îi apar „desțăratului din Moldova” în revistele și almanahurile vremii: „Albina românească” (1830), „Dacia literară” (unde a inaugurat rubrica de poezie), „Almanah pentru români”, „Foiletonul Zimbrului”, de sub tipar ieșindu-i volumele Povestea povestelor (1843) și Muza românească. Compuneri originale și imitații din autorii Europei (1868). În 1866, când se
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
și rudă) cu Alexandru Hâjdeu, avea legături cu Gh. Asachi, Nicolae Dimachi, Costache Conachi și Mihail Kogălniceanu. Câteva poezii îi apar „desțăratului din Moldova” în revistele și almanahurile vremii: „Albina românească” (1830), „Dacia literară” (unde a inaugurat rubrica de poezie), „Almanah pentru români”, „Foiletonul Zimbrului”, de sub tipar ieșindu-i volumele Povestea povestelor (1843) și Muza românească. Compuneri originale și imitații din autorii Europei (1868). În 1866, când se constituie Societatea Literară Română, viitoarea Academie Română, S. va fi numit membru activ
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
președinte al organizației județene Buzău a PNȚCD (1995) și al Convenției Democratice (1991-1995). Ș. a debutat cu articole de critică literară în „Tribuna” (1967), unde a susținut rubrica „Ex libris”. A mai colaborat la „România literară”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „Ramuri”, „Cronica”, „Almanahul literar” ș.a. În calitate de redactor la „Viața Buzăului”, a inițiat și susținut câteva rubrici („Să vină reporterul”, „Cadran cultural”, „Cadran istoric”) și a publicat texte privind valorile culturale și de civilizație ale așezărilor de la curbura Carpaților: rezultatele săpăturilor arheologice din zonă
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
1977, 20; D. D. Șoitu, Eugeniu Ștefănescu-Est, „poetul aproape centenar”, R, 1980, 1; Piru, Ist. lit., 270-271; Scarlat, Ist. poeziei, II, 347-350; Geo Bogza, Ca să fii om întreg, București, 1984, 193-194; Iliescu, Poezia, passim; Al. Raicu, La centenar: Eugeniu Ștefănescu-Est, „Almanahul literar”, 1987; Rotaru, O ist., III, 461-462; Cristea, Teleorman, 674-675; Dicț. scriit. rom., IV, 483-485; Firan, Profiluri, II, 281-282. S. C.
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
în Senat și publicată la 22 martie 1912. Se îndeplineau astfel formele cerute pentru primirea donațiilor și a subvențiilor. Prima subvenție, acordată de ministrul C. C. Arion, de 3 000 de lei, a fost împărțită societarilor. S-a tipărit acum și „Almanahul Societății Scriitorilor Români” (pe 1912 și 1913), nu însă și buletinul proiectat. Până la intrarea României în războiul mondial, deși nu e scutită de unele convulsii, S.S.R. se consolidează. În urma adunării generale din noiembrie 1912, când este ales președinte Mihail Dragomirescu
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
, revistă care apare la Cluj, lunar, din aprilie 1954, editată de Uniunea Scriitorilor; în perioada 1971-1974 este bilunară. S. continuă „Almanahul literar”, publicat tot la Cluj, din 1949. Inițial redactor-șef este A. E. Baconsky, iar din colegiul redacțional fac parte Ion Agârbiceanu, Ion Breazu, Teofil Bușecan, C. Daicoviciu, Aurel Gurghianu, Dumitru Isac, Létay Lájos, Dumitru Mircea, George Munteanu, Liviu Onu
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
1992-1993) și ca redactor de rubrică la ziarul „Mesagerul economic”, săptămânal al Camerei de Comerț și Industrie a României. Debutează cu poezie în „Luceafărul” (1964), iar editorial cu Lume mică, lume mare (1971), cuprinzând versuri pentru copii. Colaborează la „Amfiteatru”, „Almanahul copiilor”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară” ș.a. Este autoarea a numeroase volume de poezie și proză pentru copii și tineri, dintre care Pană de gaiță și poveștile ei (1986) i-a adus Trofeul Micului Cititor, iar Poveștile primăverii (1995) Premiul
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
Revista română”, „Preocupări literare”, „Democrația”, „Semnalul”, „Drum nou” (Turnu Măgurele), „L’Indépendance roumaine”, „Victoria”, „Tinerețea”, „Veac nou”, „Buletinul apărării patriotice”, „Cotidianul de amiază”, „Apărarea”, „Contemporanul”, „Femeia și căminul”, „Forum”, „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Astra”, „Revue roumaine”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Almanah literar”, „Echinox”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Numai o parte din această publicistică a intrat în alcătuirea volumelor Études sur la littérature roumaine contemporaine (1937), Profiluri literare franceze (1945), Eseuri (1971), Eseuri literare, filosofice și artistice (1982
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Cluj. În 1989 s-a pensionat medical, iar în primăvara anului 1990 a înființat Editura Sfinx. Debutează în timpul studenției cu o povestire publicată în „Tânărul scriitor” (1956), iar prima carte, În plină zi, îi apare în 1959. Colaborează la „Tribuna”, „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Familia”, „Steaua”, „Utunk” ș.a. Este deținătorul a cinci premii ale Uniunii Scriitorilor din România și a șase premii internaționale. Încă de la primele schițe și povestiri R. se manifestă ca o structură duală, tentat, în egală
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
se pare că s-a împrietenit cu At. M. Marienescu, la îndemnul căruia va publica în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” un apel- concurs pentru culegerea literaturii populare. Un moment însemnat al biografiei sale este redactarea, în 1859, a almanahului „Muguri”, care înmănunchea producțiile literare ale tinerilor învățăcei din Arad, printre care și Iulian Grozescu. A fost un animator al vieții culturale și politice arădene, ales deputat în Dietă. S-a aflat printre delegații trimiși la serbarea de la Putna (1871
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
alte scrieri literare și se susțin disertații. Uneori aceste reuniuni se transformă în sărbători la care iau parte corul seminarial și interpreți de dansuri populare. În statute se mai prevedeau crearea unei biblioteci, acordarea de premii, tipărirea anuală a unui almanah literar, ceea ce nu s-a realizat în primii ani. Un timp membrii asociației și-au publicat producțiile în „Foaia pentru minte, inimă și literatură” a lui George Barițiu (Iosif Roman, Georgiu Deheleanu ș.a.). Primul almanah apare în 1854 sub titlul
SOCIETATEA DE LECTURA DIN ORADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
premii, tipărirea anuală a unui almanah literar, ceea ce nu s-a realizat în primii ani. Un timp membrii asociației și-au publicat producțiile în „Foaia pentru minte, inimă și literatură” a lui George Barițiu (Iosif Roman, Georgiu Deheleanu ș.a.). Primul almanah apare în 1854 sub titlul „Diorile Bihorului”, având peste trei sute de pagini, în care semnează versuri și proză Carol Grama, Vasile Iuțiu, At. M. Marienescu, Dimitrie Meciu, Ioan Popdan, Iosif Roman, Dimitrie Sfura, Paul Vela-Ventrariu. Tot în 1854 se tipărește
SOCIETATEA DE LECTURA DIN ORADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]