882 matches
-
1879 Domnitorul Carol s-a aflat în vizită la Constanța, un oraș locuit în acel moment de aproximativ 4 000 de locuitori, care avea să devină în câțiva ani cel mai important port românesc la Marea Neagră. Referindu-se la vizita Alteței Sale Regale la Tulcea, primarul orașului, D. Theodorof adresa în cadrul unui discurs rostit în fața consiliului comunal al orașului la data de 19 noiembrie 1879 felicitări pentru "bravii cetățeni", dar se adresa "cu osebire comitetului de inițiativă compus din domnii Telemak
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
telegramă datată 8 aprilie 1879 cu solicitarea: "rog bine voiți a confirma în postul vacant de administrator arondismentului Sulina pe D. Macedonski"922. În același sens, ministrul de Interne I. C. Brătianu, îi adresa la 16 aprilie 1879 o telegramă Alteței Sale Regale Domnitorul Carol prin care adresa solicitarea: "rog plecat să dați confirmarea Dlui Alexandru Macedonski ca administrator la plassa Sulina în locul vacant"923. După o scurtă perioadă în care administrator al plășii Sulina a fost Alexandru Macedonski, la 17
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
martie 1881 prin proclamarea regatului. După obținerea recunoșterii internaționale a independenței României prin tratatul de pace semnat la 1/13 iulie 1878 la Berlin, la 9 septembrie 1878 guvernul României a decis ca Domnitorul Carol I să poarte titlul de Alteță Regală. Această titulatură a fost folosită pentru prima dată la 8 octombrie 1878, cu ocazia ceremoniilor dedicate intrării armatei române, victorioasă în războiul pentru independență, în București. Titlul de Alteță Regală a fost adoptat în mod oficial de către Carol I
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a decis ca Domnitorul Carol I să poarte titlul de Alteță Regală. Această titulatură a fost folosită pentru prima dată la 8 octombrie 1878, cu ocazia ceremoniilor dedicate intrării armatei române, victorioasă în războiul pentru independență, în București. Titlul de Alteță Regală a fost adoptat în mod oficial de către Carol I la 13 octombrie 1878, după recunoașterea acestuia de către diplomațiile: Austro-Ungariei, Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei și Rusiei 1550. Chestiunea proclamării regatului era complicată de situația delicată în care se găsea România
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
său din data de 18 septembrie 1894. În cadrul acesteia a fost ales președinte al organizației studenților români domnul Ștefănescu Goangă 1827. Președintele de onoare al congresului studențesc desfășurat la Constanța în septembrie 1894 a fost desemnat de către participanți în persoana Alteței Sale Principele Grigore Mihail Sturdza. După desemnarea președintelui organizației studențești, în cadrul lucrărilor conferinței, "studenții au mers in corpore la statuia lui Ovidiu și au depus pe capul nemuritorului poet o cunună de lauri"1828. A doua zi a fost susținut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-lea al Domniei Mele, mulțumită râvnei și măiestriei inginerilor români, am trecut pe deasupra valurilor celor două brațe ale Dunării mărețe și am bătut cel din urmă cuiu, care a încheiat și sfârșit aceste falnice lucrări, față fiind Majestatea Sa Regina, Altețele Lor Regale Principele și Principesa României, iubitul Meu frate Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Meu Principele ereditar de Hohenzollern, Alteța Sa Principele de Meiningen și Alteța Sa Regală principesa ereditară de Saxa-Meiningen, înaltul cler, Miniștrii Mei, Președinții și membrii birourilor Corpurilor Legiuitoare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Fetești-Cernavodă1881. În articolul dedicat acstui eveniment se afirma că "la 14 curent s-a făcut inaugurarea podului Regele Carol I cu cea mai mare solemnitate ce s-a văzut până acum în țară, în prezența Majestăților Lor Regele și Regina, Altețelor Regale Principele Ferdinand și Principesa Maria, împreună cu oaspeții lor iluștrii, Altețele Lor Ducele și Ducesa de Meiningen, Alteța Sa Principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, a corpului diplomatic, miniștrilor, reprezentanților Corpurilor Statului, presei străine și pământene
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
curent s-a făcut inaugurarea podului Regele Carol I cu cea mai mare solemnitate ce s-a văzut până acum în țară, în prezența Majestăților Lor Regele și Regina, Altețelor Regale Principele Ferdinand și Principesa Maria, împreună cu oaspeții lor iluștrii, Altețele Lor Ducele și Ducesa de Meiningen, Alteța Sa Principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, a corpului diplomatic, miniștrilor, reprezentanților Corpurilor Statului, presei străine și pământene, și a unui public venit din toate părțile țării în număr
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o mulțime nesfârșită de lume, sute și mii de steaguri și stegulețe, care fâlfâie de pe case și stâlpi"1949. După încheierea slujbei religioase, " d. ministru Stoicescu citește documentul inaugurării lucrărilor"1950, ulterior, acest document fiind semnat de către "Majestățile Lor, de Altețele Lor Regale și de asistență"1951. În încheierea festivităților de inaugurare a lucrărilor de modernizare a portului Constanța "familia regală, în fața dlor miniștri și a invitaților, a cimentat cu mistria și a bătut cu ciocanul prima piatră a temeliei care
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ministru Dimitrie Sturza, de d. Stoicescu, ministrul Lucrărilor Publice și de mai mulți demnitari, s-a suit în tren și a plecat la cariera de la Canara de unde se extrage piatră pentru lucrările portului"1953. În același timp, "M. S. Regina, Altețele Lor Principele și Principesa României și Alteța Sa Imperială Marele Duce Boris Vladimirovici, însoțiți de suitele lor, de d. și dna. Eugeniu Stătescu și de d. Dinu I. Ghica, secretarul general al ministrului Afacerilor Străine, s-au îmbarcat pe crucișătorul "Elisabeta
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care am trimis pe ajutorul nostru cu secretarul primăriei la comuna Rasova din plasa Medgidia, s-au făcut cheltuieli în sumă de 158 lei"2245. La 28 iunie 1898 săptămânalul Constanța publica un articol privitor la vizita în România a "Alteței Sale Regale Principele Ferdinand, domnitorul principatului vecin al Bulgariei, împreună cu augusta sa soție, Alteța Sa Regală Principesa Maria Luiza"2246, cei doi oaspeți fiind "găzduiți în castelul Peleș, la Sinaia, reședința de vară a Majestăților Lor Regele și Regina"2247. Cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de 100 lei"2262. La 12 iulie 1898 săptămânalul Constanța publica un articol referitor la "botezul vapoarelor "Regele Carol I" și "Principesa Maria""2263, eveniment petrecut la 1 iulie 1898 în portul Constanța în prezența regelui Carol I și a "Altețelor Lor Principele Ferdinand și Principesa Maria"2264. Sosind în portul Constanța "familia regală a fost primită (...) la debarcader, de domnii miniștrii cu doamnele (...) de autoritățile civile și militare și de un public foarte numeros"2265. Imediat după primire are loc
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
numele "Carol I", iar cel din stânga, "Principesa Maria", spărgând o sticlă de șampanie de bordul primului vas, iar A. S. R. Principesa făcând același lucru de bordul vaporului al doilea"2269. Odată ceremonia încheiată "vaporul "Principesa Maria" având pe bord pe Altețele Lor Regale, pe domnii miniștrii Stolojan și Brătianu cu toți invitații din București, a făcut o excursiune pe mare, pe când Majestatea Sa Regele a inspectat lucrările portului condus de dl. Saligny și de primul ministru"2270. În seara aceleiași zile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
invitații din București, a făcut o excursiune pe mare, pe când Majestatea Sa Regele a inspectat lucrările portului condus de dl. Saligny și de primul ministru"2270. În seara aceleiași zile a fost organizat un banchet în cinstea evenimentului, după banchet "Altețele Lor Regale s-au retras pe vaporul "Principesa Maria", iar Majestatea Sa Regele în apartamentul de pe vasul "Carol I", unde a stat cu domnul prim-ministru aproape o oră"2271. La festivități au luat parte și "dl. prefect al județului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de mătase neagră strângându-i pletele blonde? Să fi fost talia ei, atât de fină în orașul acela unde nu sunt apreciate decât femeile hrănite din belșug? Sau poate modul ambiguu, politicos, dar fără mare zel, în care Akbar spusese: „Alteță!“? Escorta ei nu se deosebea prin nimic de cea a oricărei orășence: o singură slujnică, o țărăncuță cu gesturi greoaie care părea că se hlizește mereu și care ducea un obiect plat, înfășurat neglijent într-un postav vechi și uzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
acasă și eu voi fi dispusă să răspândesc vestea că m-ați ajutat, pe întregul meu tărâm, iar poate atunci, oamenii vor vedea că nu sunteți chiar așa cum cred ei! Nu știu, sună tentant, dar nu știu ce să spun! Vă implor, Alteță, ajutați-o! Bine, sunt de acord, dacă încetați să vă mai plângeți! Bine, promitem! Atunci, regina m-a trimis prin portalul pe unde se trimit și vântul, gerul, ninsoarea, norii și fulgii de nea, înapoi pe tărâmul meu, bineînțeles, nu
Magia anotimpurilor. In: ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
înghiți! îi cădea rangul! Și pentru asta nu era absolut necesar să plătească cei care i-au făcut figura, ci oricare alții, deoarece erau tot oameni și purtau răspunderea în această calitate pentru faptul că n-au avut grijă ca Alteța-Sa Serenisimă Sfrințilă Vasile să nu îndure asemenea afront. Nu e nici o exagerare. Am în sat un prieten din copilărie pe care l-am vizitat de curând. A fost exclus din partid pentru motivul (îl redau. aici așa cu l-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pentru că auzi vocea calmă, bine timbrată a prințului. ― În cazul acesta, nici nu mai trebuie să-l căutați. Vă ofer cu plăcere orice șoim doriți, la alegere, și chiar prilejul de a vâna. Sper să acceptați. ― Mă simt prea onorată, Alteță! Și surpriza este cu atât mai plăcută cu cât eu, personal, vă consider un Benjamin Franklin din sud-estul Europei. Prințul tocmai ducea paharul cu vin roșu la gură, dar răsuci încet capul spre ea și o privi în tăcere, așteptându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
întoarse capul și, pentru o clipă, prințul se simți luat, dus de apele negre și adânci ale ochilor ei. Doar privirea primei sale soții, Avet, reușea să îl poarte atât de departe. ― Aș spune că nu numai eu cred asta, Alteță. Peste tot se vorbește că ați reușit imposibilul. Or, cam cu așa ceva se ocupă și doctorul Franklin. Și, spre surprinderea prințului și a celorlalți invitați, Marioritza continuă în armeană. Deși, date fiind condițiile din această parte a Europei, mă îndoiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
șuviță rebelă pe liniștea castă a obrazului. Un cârcel de viță sălbatică pe o tulpină de viță nobilă. Ce idee! zâmbi Marioritza, intuind că singura strategie prin care i-ar fi putut câștiga încrederea era sinceritatea. ― Tocmai vă admiram soțul, Alteță! Și vă mărturisesc că o făceam cu deosebit respect. ― Te rog, spune-mi pe nume! Cât despre admirație, mi se pare un lucru atât de firesc. Și eu fac asta aproape zilnic. Mariam nu cucerea din primul moment, nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
simțeau că erau incluși într-un spațiu aparte. Nu avea importanță ce spuneau, ci doar ce reușeau să vadă în celălalt, dincolo de cuvinte. Un fel de dialog în dialog. Aș fi mai mult decât onorat să vă fac un portret, Alteță. Un colț de ochi tresări. Încordare. Prudență. Prințul era totuși omul cel mai vânat la acea oră. Evită un răspuns direct, folosind cu abilitate înfloriturile limbii italiene. Ceva cu totul fermecător. Mă gândesc la un portret în costum tradițional armenesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
limbii italiene. Ceva cu totul fermecător. Mă gândesc la un portret în costum tradițional armenesc. Credeți că s-ar putea? O sclipire de interes. Desigur, după ce vom avea, poate, prilejul de a ne cunoaște mai bine. Amâna răspunsul. Cum doriți, Alteță. Eu vă aștept oricând în modestul meu atelier. Senzația prințului că pictorul era mai mult decât un simplu pictor. Și acel ciudat reflex de feminitate din adâncul ochiului neacoperit... Convingerea celuilalt că prințul intenționa să afle mai multe lucruri despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Negro. În așteptarea lui vă pot servi cu o gustare, dacă doriți. Poate o cafea, ceva răcoritor... Prințul refuză. Cum doriți! Vă pot asigura că totul este pregătit, continuă Luciano. A mai rămas doar un mic amănunt: fundalul pentru portretul Alteței Voastre. Bătu din palme și imediat apărură doi servitori care duceau în cârcă mai multe suluri de covoare. La indicația lui Luciano, cei doi lăsară sulurile jos și, sub privirile prințului, desfășurară, pe rând, covoarele. Manuc trăi un al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
acolo... cărarea aceea bătută de turme... sau aceste flori culcate... Nu mă pricep deloc la pictură. Credeți că s-ar putea face așa ceva? ― Iată o idee excelentă! Nu-i așa, Luciano? Dante Negro veni până în dreptul prințului și se înclină. Alteță, fiți bine venit! Mă simt... Se opri vizibil încurcat și se grăbi să închidă ușa care rămăsese deschisă. Jena și graba lui îi întăriră prințului convingerea că pictorul avea într-adevăr o iubită de taină. Sau cam așa ceva. Va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
în aer ca să plesnească, mai devreme sau mai târziu, cu un zgomot asurzitor. Ca să nu îi intre în nas colțurile gulerului tare al cămășii, personajul își ținea bărbia ridicată, cu o expresie de dispreț suveran pentru restul lumii. ― Îngăduiți-mi, Alteță, să vi-l prezint pe monsieur... ― D’Autrey-Lès-Gray, interveni personajul cu o voce baritonală, marcat insinuantă. Sunt încântat să vă cunosc personal, Alteță. ― Monsieur D’Autrey s-a născut în Franța, dar în prezent e nevoit să locuiască la Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]