2,776 matches
-
Meal. Naji știa că lui Irene îi era frică de avioanele mici, dar nu i-a aruncat nici măcar o privire. S-a așezat pe scaun vizavi de Danny. Charlie s-a instalat bosumflat pe rândul din spatele lor. Nu ne dau alune ? a zis el. Naji i-a pus centura de siguranță lui Danny. Cu cât e mai cu hopuri drumul, cu-atât mai bine, a spus el. Așa-i, Dan ? Irene a supraviețuit zborului de o oră și jumătate cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cuvînt de mulțumire măcar a Întins-o spre tejgheaua cu oden dinspre fereastră, unde nu existau automate. Pe mese erau Înșirate mai multe automate mici, de lai care-ți puteai procura peste treizeci de sortimente de articole diferite, printre care: alune, fasole sărată, semințe, moluște roșii uscate și chiar și oracole scrise. Mai exista și un soi de robotei fără picioare, de unde-ți puteai lua tōfu fiert; era singurul de acest fel În toată țara. De obicei, aici se auzea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
sunt la British Museum, spre cercetare. Când mă pilesc, în nopțile târzii de vară, cu prietenii, încep să mă laud cu strămoșii mei care erau mai buni decât ai lor, că ai mei scriau când ceilalți aveau coadă și mâncau alune. Ei nu mă iau în serios, nici eu nu mă iau, dar mai știi... poate ai mei erau verzi și vorbeau intergalactica. Sat de oamenii încăpățânați. Tot voiau „să-și facă o țâr’ de schit”, cum zice înscrisul de la biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
92 îi cumpăram ananas și cam trei ani mă căram și cu Coca din West). Să nu mai spun de băuturi, de jusuri, de cristalele sub care se exhibau înghețate și torturi. Încă de când am văzut pâinea aceea cu nuci, alune, mac, susan, ca spuma și ca smoala, gâtul mi s-a strangulat. Am băut o seară întreagă apă minerală. Nu am putut să înghit nimic. Mi-era frică să casc gura ca să nu iasă afară plânsul pe care-l oprisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dat” sau nu ni s-a făcut. Ne-am oprit în două locuri. Unul a fost un magazin la marginea unei livezi de mere. Magazinul avea produse din merele din spate: apple cider, mere mere, mere în zahăr ars și alune, gem de mere, plăcinte cu mere, mere uscate, ceai de mere. O poezie cu mirosuri foarte plăcute și puteai gusta din fiecare. Dar în plus aveau și pere. Următorul loc de popas a fost un American Bufet, pe margine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
M-a sărutat, s-a strecurat lângă mine și a salutat-o pe Jacqui, dând din cap. —Pot să vă aduc ceva de băut? O chelneriță înșira pe masă șervețele pentru băuturi, apoi a pus în mijlocul mesei un bol cu alune și fructe. Un saketini 1, am spus. —Două, a zis Jacqui. —Și domnul? Chelnerița se uita spre Aidan. Nu sunt capabil să gândesc singur, a zis. Să fie trei. Mă întrebam ce va zice Jacqui de asta. Erau cocteilurile o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Chelnerița se uita spre Aidan. Nu sunt capabil să gândesc singur, a zis. Să fie trei. Mă întrebam ce va zice Jacqui de asta. Erau cocteilurile o băutură prea feminină? N-ar fi fost mai bine să ia o bere? —Alune? Jacqui i-a întins bolul. — Da, mulțam. Am rânjit triumfătoare la Jacqui. A fost o seară grozavă. Ne-am simțit așa de bine împreună că am luat încă un pahar, apoi încă unul, iar Aidan a insistat să plătească el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
prunului negru din mijlocul curții. — O, Doamne, ce se va alege de femeia asta? spuneau Lakshmiji, soșii Raipur, profesorul de bengali și toți ceilalți, atunci când priveau pe ferestre, când bârfeau la ceai sau stăteau unii în casele altora, mâncând împreună alune. — Dintotdeauna a fost cam ciudată, spuneau ei. Îți puteai da seama de asta încă din clipa în care a pus piciorul în Shahkot. Mesele acelea la care mâncau numai orez și linte nu puteau nici pe departe satisface foamea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Maimuța de la Cinema? — Ce maimuță? o întrebă uimit tatăl ei. — Poftim, ești complet pe dinafară cu problemele locale! În ultima lună, a făcut valuri în afara cinematografului, a hărțuit doamnele, le-a tras de sari până și-au scăpat cornetele cu alune. Și băieții ăia de la universitate se duc special - nu ca să vadă vreun film, doar ca să stea afară și să vadă cum li se trag jos hainele fetelor! Vai, vai, vai, mi-e prea frică să mă mai duc. Tatăl ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
picioarele așezate unele pe scaunele celuilalt, tocmai despre maimuța de care se plânsese de dimineață Pinky. — A fost foarte jenant, spuse Domnișoara Jyotsna. Înainte să-mi dau seama, maimuța mi-a rupt salwar-ul și a fugit cu cornetul meu de alune. Acum trebuie să-mi fac altul și-ți dai seama ce probleme am cu croitorul. I-am spus: „Ori nu știi să folosești metrul, ori am scăzut peste noapte la jumătate. Cum să merg pe stradă îmbrăcată într-un cort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
apoi ajunsese din nou plină. Kulfi mergea senină pe lângă copaci, desculță, având aerul unei regine; era adormită, dar mânca felii de pepene, scuipând semințele care cădeau ca picăturile de ploaie pe lângă tufișuri. Dimineața găseau cotoare de mere și coji de alune sub patul ei, urme lipicioase care duceau de la oalele din bucătărie direct în camera ei. În buzunar îi găseau bucăți de scoțișoară și mărar. În păr, rămurele și, deseori, un cărăbuș de noapte strivit. Dar se trezea odihnită, neamintindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
speculațiilor oamenilor din popor, natura sa spirituală e una neobișnuită, iar comportamentele sale puerile sunt puse pe seama unei înțelepciuni de nepătruns.“ Iată-l - un articol modest care îl aducea pe Sampath în atenția lumii întregi, odată cu știrile privind penuria de alune de pământ, epidemia de broaște de copac și zvonul că era posibil ca Coca Cola să vină curând în India. 8 În momentul respectiv, domnul Chawla avu o revelație - dintr-odată, într-o descărcare copleșitoare de inteligență - o revelație atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
în după-amiaza târzie și se opriră la o înghețată la Hungry Hop Kwality Ice Cream. În momentul acela, Pinky zări Maimuța de la Cinema! Maimuța de la Cinema, cea care hărțuia de atâta timp doamnele din oraș ca să-i dea cornetele cu alune. Iat-o chiar acolo, înaintând în salturi către ele! Hai Rama, cum de li se-ntâmplase să uite? Cum de putuseră să meargă la film fără niște însoțitoare puternice și capabile! Asta li s-ar fi întâmplat lor. Maimuța se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
i se desprinse de pe gingii. Agățată în înghețată, rânjea oribil către ea, ca un desen înfricoșător: dinți de schelet batjocorind-o, încoronând muntele de ciocolată, ca un afront adus vârstei sale înaintate. Oripilată, Ammaji aruncă cornetul și, confundându-l cu alunele sale preferate învelite într-un sul de hârtie, Maimuța își îndreptă atenția către ea, puse laba pe cornetul cu proteză și se grăbi spre un copac. — Vai, hoț nerușinat, țipă furioasă Ammaji, întorcându-se și zbierând și fugărind primatul. Dă-mi-o-napoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fugi după el. Și, amintindu-și îndatoririle sale, băiatul de la Hungry Hop se repezi după creatură, urlând și răcnind, agitând prin aer două bețe într-un fel atât de alarmant că până și maimuța asta îngrozitoare, dezgustată că nu găsise alune și puțin intimidată, lăsă cornetul să-i cadă, goni nebunește peste acoperișurile magazinelor și dispăru. Băiatul de la Hungry Hop recuperă proteza dintr-o băltoacă de ciocolată topită și i-o înapoie, echilibrată cu grijă de capătul unui băț, lui Ammaji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
De ce să facă așa ceva, când puteau foarte bine să capete de mâncare mult mai ușor, stând pur și simplu lângă Sampath și primindu-i pe oamenii binevoitori care veneau sus tocmai în scopul, după câte se părea, de a aduce alune și banane? Pline de afecțiune, maimuțele femele îl țesălau pe Sampath când acesta stătea, mulțumit în sine, dar țipând: — Hei, nu mă mai trage așa de păr. Dar, cu fețe amuzate și viclene, care arătau de parcă ar fi înțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
se va ridica la suprafață. Chibzuiește la natura a ceea ce se află înlăuntrul tău și comportă-te ca atare. Putem să facem o fotografie, domnule? întrebară polițiștii, cuprinși de venerație. Pentru secția de poliție, domnule. Maimuțele se distrau aruncând cu alune în capetele polițiștilor. Domnul Chawla nici măcar nu se gândise la fotografii! Ce piață îi scăpa printre degete! Făcu o cursă spre Shakhot cu unul dintre scuterele-ricșă care veneau și plecau tot timpul și se întoarse fotograful orașului. Fotograful se urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de dependență ale alcoolului asupra ordinului primatelor? Adevărul era limpede. Îl iubeau într-un mod pasionat, nebunesc; începură să scotocească mânate de o neliniște nouă, care-i făcu pe oameni să se întrebe dacă nu cumva o luaseră razna puțin. Alunele și bananele nu mai însemnau nimic pentru ele acum. La câteva zile după prima lor întâlnire cu alcoolul, descoperiră o ladă de bere într-o camionetă de livrări. La o săptămână după aceea, o sticlă de whisky într-o ricșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
aveau să se extindă pentru a-i include pe toți din cercul său vrăjit; că farmecele lor de maimuțe, atât de dragi lui, nu le vor face să fie îndrăgite de nimeni altcineva. Poate că iubitorii de film încărcați de alune își vor putea croi drum prin cinematograf neagresați, dar, evident, problema maimuțelor își schimbase doar locația. Grija tulbură fericirea devotaților. Se părea că, aproape peste noapte, se confruntau cu o nouă problemă. Dacă și înainte erau o pacoste, erau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de preferat din alt stat, de unde să le fie imposibil să se întoarcă sau să facă rost de băutură. Vor fi nevoite să revină la viața pe care ar trebui să o ducă în calitate de maimuțe, mâncând fructe de pădure și alune. Perceptorul districtual se lăsă pe spate, gândindu-se la ceea ce auzise. Nu părea să fie nicio problemă în asta... Cine să aibă ceva de obiectat? Maimuțe care să mănânce fructe de pădure și alune... Imaginea era foarte idilică. Cu condiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
maimuțe, mâncând fructe de pădure și alune. Perceptorul districtual se lăsă pe spate, gândindu-se la ceea ce auzise. Nu părea să fie nicio problemă în asta... Cine să aibă ceva de obiectat? Maimuțe care să mănânce fructe de pădure și alune... Imaginea era foarte idilică. Cu condiția să funcționeze. În orice caz, la o primă privire, propunerea era destul de inofensivă. Și însuși tatăl lui Baba propunea planul. În mod sigur ar face doar ce era mai bine pentru fiul său. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
să facă, dar distrându-se asemeni nevestelor de pescari ce-și fac de lucru cu plasele în soarele de după-amiază. — Hai, Chottu, îl strigau ei pe băiatul de ceai. Hai, vino-ncoa’, pe vânzătorul de cartofi dulci, cel care vindea alune și cel cu căruciorul de băuturi reci. Astfel, profitau cât puteau de timpul lor și erau mulțumiți. În jurul copacului lui Sampath, aerul părea întins la maximum, înfășurat iar și iar în jurul lui. Privind în jos, vedea doar o mare urâtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
comenzile. — Să curgă doar peste gheață, l-am auzit spunând. Să nu văd nici un cub în pahar, e clar? Ca o infuzie. S-a întors și am simțit vigoarea sănătății și a tenului său - acea nuanță californiană a untului de alune. Hai salut, moșule, îmi spuse el, întinzându-mi mâna. Când ai venit? — Nu știu. Ieri. Îmi aruncă o privire critică. — Ai zburat cu un avion de linie? — Cu un charter. — Nu te zgârci, șmechere. Zboară cu cele mai bune, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
activitate, adunând oamenii înăuntru, scoțând oamenii afară, supravegheate de suplele totemuri ale Manhattan-ului, acești idoli sau statui de piatră, care se uită zâmbitoare drept înainte, aprobând nepăsătoare tranzacțiile încheiate în strada de sub ele. Ploua cu bani. Pe trotuare vânzători de alune și specialiști în alba-neagra, maeștri ai cărților măsluite, hoți de buzunare, ași în contrabandă - toți își văd de treabă plini de abnegație. Și o mulțime de femei drăguțe care fac cumpărături și mici plimbări azi... nu e deloc penurie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nici ei să stăm pe banca mea. Nici eu nu mă îndemnam să o conduc într-acolo. Nu întârziau să apară veverițele. Aveau probabil cotloanele lor undeva prin scorburile bătrânilor arbori dinspre lac și țâșneau, jucăușe, când zornăiam punga cu alune. Le aruncam câteva și țopăiau agitate să le găsească, zorind apoi să le ducă în cămările lor. Ester povestea amuzată că, în copilărie, pe la cinci-șase ani, se împrietenise cu o veveriță care își avea scorbura în stejarul din grădina unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]