9,188 matches
-
se mai simtă inferior în prezența ei. Bea mult, e permanent agresiv și nu pare deloc interesat să-și regăsească drumul. Apoi se întâmplă ceva: o bandă de neo-nazisti atacă pe strada o familie de turiști turci, Itso intervine, îi alunga, apoi cheamă salvarea. Unul dintre atacatori e chiar fratele lui mai mic, Georgi, prilej cu care cei doi se regăsesc. Și de-aici începe povestea lui Itso. Care n-are nici cap nici coadă, dar micile detalii care-o construiesc
Eastern Plays: Jocuri de-a realitatea [Corola-blog/BlogPost/96842_a_98134]
-
terminat de anihilat o armată de inamici, Stark se lasă greu convins să-i servească drept consultant lui Nick Fury, directorul serviciului de inteligență S.H.I.E.L.D. THOR Zeul Tunetului Thor (Chris Hemsworth), un prinț arogant din îndepărtată țară Asgard, a fost alungat pe Pamant din cauza comportamentului sau iresponsabil. În timp ce se află în exil, Thor a invatat umilință și a ajutat la salvarea noilor săi prieteni. Însă Thor trebuie să se întoarcă din nou pe Pamant ca să prevină o catastrofă de nivel cosmic
filmul eveniment al verii [Corola-blog/BlogPost/97207_a_98499]
-
cu alții, Era amarnic de zgârcit și-și necăjea într-una frații. La poarta lui veni să ceară la ceas de seară- adăpostire, Feciora sfântă spre a naște, a lumii sfântă mântuire... Bătrânul moș nu vru s-audă și-i alungă făr să se uite, Sfânta Maria il născu pe Pruncul Sfânt chiar între vite.... Nepoata prinse-a lăcrima și-o întrebă pe bunicuță: Și pruncului nu i-a fost frig? Nu a-nghețat a sa mânuță? Acolo mari minuni se-aflară
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
cu alții,Era amarnic de zgârcit și-și necăjea într-una frații.La poarta lui veni să ceară la ceas de seară- adăpostire,Feciora sfântă spre a naște, a lumii sfântă mântuire...Bătrânul moș nu vru s-audă și-i alungă făr să se uite,Sfânta Maria il născu pe Pruncul Sfânt chiar între vite.... Nepoata prinse-a lăcrima și-o întrebă pe bunicuță:Și pruncului nu i-a fost frig? Nu a-nghețat a sa mânuță?Acolo mari minuni se-aflară
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
-n ramă. Știu, răul a trecut de mult, Și l-am iertat,dar nu se uită. Azi, din nou inima îți ascult, Că-n ea ai strâns durere mută. Doar lângă tine eu vreau să fiu, Din suflet să-ți alung durerea Căci azi simt că nu e prea târziu, Să regăsim iar fericirea . În al meu suflet te port cu drag Din el nu a pierit iubirea Tu să treci zâmbind al casei prag, Ca să-mi aduci iar fericirea. Gabriela
GÂNDURI TRISTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383784_a_385113]
-
vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
mult nu cred, Iubesc doar pasul călător, de glonț cum moare un cocor. Străluce și dispare, cum clipele prea rare, Săgeata-n gol trecând, dar zidul sfărâmând, Cum rănile fierbinți, gingii fără de dinți, Cum eu întreb, răspund, pe mine mă alung, Beau vinul cu cenuși, tăceri, nici porți, nici uși, Iarba cosită ieri crescu până la cer, Dar ne iubim cu focul înalt, precum e jocul. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Să vezi chipul / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1390
SĂ VEZI CHIPUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383796_a_385125]
-
17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMILE MELE Peste lacrimile-mi negre Nuferi negri curși din stele Au crescut ca să-mi ascundă Taina dorurilor grele. Au crescut pe lacul nopții Hohotind printre suspine, Ofurile lor plângându-mi Lacrimi să te-alung din mine. Peste lacrimile mele Nuferi negri au crescut Să-mi ascundă-ntre petale Taina dorului pierdut. La o margine de cer Unde se închină lacul Plânge luna peste noapte, Doru-mi înecând sub veacuri. Sub suspinele-i tăcute Lacul negru
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
îți atingă gândul. De-oi muri în chinuri grele Fără să mai dau de tine, Negrii nuferi dăinui-vor Patima ce zace-n mine. Peste nuferii ce plâng Luna neagră încet curge, Umbletele mele-n lacrimi Dintre chinuri să le-alunge. Referință Bibliografică: LACRIMILE MELE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
pierdut, dorință-arzătoare... hăul se-nalță în absent și-n azi, fără-a uimi din patru elemente-aș fi alcătuit cu grijă în tandră-mbrățișare, lumina o trimit iubirea mea din două o spirjin cu o tijă că moartea s-o alung în micul infinit ca să trăiesc cu aer și foc mă pedepsești a ta ființă dulce o simt că e departe de-aș ști măcar cu gândul că sigur mă iubești melancolia supla aș da-o la o parte mesaje vin
SONETUL 45 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380146_a_381475]
-
Și chicot de copii, Iubiți De-ai lor parinți, Așa ca în străbuni, Cu acea iubire, care naște oameni buni, Aș mai alege vant, Ca el, așa, pe rând, Să ducă-n depărtare Tot ce-i urât sau moare, S-alunge din pământ Tot ce nu este cânt Și aș alege-un pom, Dar neplantat de om, Drept sau încovoiat, Mai verde sau uscat, Dar demn, Din lemn, Din lemn cu fibra dură, Ca prin a lui natură, Să-nvăț lipsa
O MURITOARE VIE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380133_a_381462]
-
de multitudinea stelelor, și bineânțeles de călăuza marinarilor, steaua polară. Ce a urmat? poate am devenit feline... Cred că este de prisos să mai povestesc ce a urmat, dar spre miezul nopții, grație excitabilității fotonilor din neuroni, somnul a fost alungat și ne-am trezit din nou vorbind despre darurile primite de noi oamenii, despre întâmplarea în miezul ființei noastre a acestor senzori plasați în zonele delicate, care ne serviseră cu puțin timp mai înainte la deschiderea unui portal, ce a
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
-Cine îți dă ție dreptul, să privezi un copil, de a ști, cine îi este tată? Gândește-te la asta! Era convinsă că Eugen era tatăl copilului, curios, nu era geloasă pe Sorina, iubirea pentru Eugen se estompase, mojicia lui alungase dragostea. Era mai bine așa. Îi era teamă pentru Sorina. Își amintea de ea, era cu trei ani în urmă, fusese la un bal, dat de unitatea, unde lucra fostul bărbat. După numai două ore soțul era beat, ar fi
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > SENECA PREGĂTEȘTE CEVA Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Aproape dispăruse în ceață secvența cu Ceainăria. Primăvara fusese-ncolțită de caniculă. Orașul alungase din miezul de lavă pe oricine avea unde merge să respire. Și mimozele se zburătăciseră înfericite c-o au pe Nicole la munte, sihăstrind la Râvnita. Îndărătnice plecaseră iar cu mașina spre disperarea câinească a lui Sterie: -Geluțo tată, iar
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
ne-mbrățișăm la mal de vrere... Nisip cărunt, lumini cu intonări târzii, Tu îmi șopteai: "Rămâi, rămâi..." Am rechemat iubirea sus, pe scară, Să ne-ntâlnim , iubindu-ne întâia oară... ÎMPODOBITĂ-N LACRIMI Conștientizez, că plâng, ca un copil, S-alung nu pot cernita disperare, Împodobită-n lacrimi, mă arunc , febril, În lanul de dureri, să uit de tot ce doare; Și din pământ, tot un pământ se face, Oricât șa vrea de el să mă despart, Îmi plâng și gândurile
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380196_a_381525]
-
și-l strunește, Arșița îi potolește C-un sărut și fuge-apoi, Către casă, înapoi Unde-n vise se cufundă Și fiorii o inundă. Iar pe el, pe drum l-apasă Dor de mândra cea frumoasă. *** Dă, Doamne, dorul să-l alungi! În câte ploi să mă ascund Trecând prin tine, aer sfânt, Să vărs iubire pe pământ, Pentru acel de dor flămând? Și-n câți din fulgii ce plutesc Să cern din puritatea ei, Să troienesc cu ei alei Pentru acei
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
iubesc? Sau câte-n noapte adieri Dospind de-arome și nectar, Să port spre sufletul amar, Ca mult dorite mângâieri? Adie-n picături sau fulgi, Al vrerii Tale mir și semn Pentru iubirea mea îndemn, Dă, Doamne, dorul să-l alungi! *** Referință Bibliografică: DRAGOBETE - DORUL [PARTEA a II-a] / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875, Anul VI, 18 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
comunitatea creștină, deoarece el însuși provine dintr-o minoritate, cea alauită, derivată din ritul șiit, explică René Guitton. Patriarhia Antiohiei semnala, în primăvara anului 2014, că sute de creștini ortodocși au fost uciși în Siria, peste 150.000 au fost alungați din casele lor, iar bisericile au suferit pagube incalculabile. Totodată, mai mulți creștini, între care doi ierarhi, au fost răpiți. În Turcia sunt aproximativ 80.000 de creștini (0,1% din totalul populației), față de 20% din populație în anul 1900
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
cu visurile, cu aspirațiile, cu speranțele, cu bucuriile, cu dezamăgirile, cu disperările, cu furiile, cu încrâncenările, cu hotărârile, cu determinările sale, cu forța și slăbiciunile sale omenești, cu izbânda sa finală asupra tuturor greutăților, piedicilor și necazurilor. „New York-ul a alungat moartea din mine - scrie în finalul răscolitoarei sale piese MMI. Îi datorez viața adevărată, nefardată, New York-ul m-a făcut bărbat în sensul moral al cuvântului. [...] Taximetria a fost cea mai importantă Academie a Vieții, [...] unde, din mers, printre lacrimi
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
amărăciune păcatele altora, acela nu are a aștepta nici o iertare pentru păcatele sale. Căci Dumnezeu ne va judeca nu numai după mărimea păcatelor noastre, ci și după cum am judecat noi pe alții. „Așadar, în acest sfânt timp al postului să alungam toată defăimarea din gură noastră, fiind convinși, ca de am mânca numai cenușă, această viață aspră nu va putea folosi, daca nu ne vom înfrâna totodată de prihănire și de defăimare”, spun predicile din această zi. Un alt lucru pe
Duminică, Sfântul Ioan Scărarul. Ce NU ai voie să faci și ce înseamnă scara raiului [Corola-blog/BlogPost/94206_a_95498]
-
în comparație cu cele precedente. Anume pe timpul cumanilor pe teritoriul nostru au avut loc unele reforme, printre care, conducerea, sub presiunea maghiară, încearcă să ne treacă la catolicism, construind episcopia catolică la Rădăuți, cu subdiviziuni la Hotin și Milcov. 4. Dragoș Vodă, alungând tătarii (cu ajutorul maghiarilor) de pe aceste locuri și devenind Domn al noii țări Moldova (a.1354), recunoaște că a găsit sate și chiar orașe bine organizate. Reiese, că aceste locuri erau populate din cele mai vechi timpuri și nu erau un
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
pe foarte tânărul scriitor de atunci), dar și al prieteniei cu Mihu Dragomir, poet brăilean în vogă, cu care Fănuș s-a împrietenit în anii ‚’50, când erau colegi de redacție la revista Luceafărul. ,,M-a fascinat și m-a alungat spre Brăila - mărturisește Fănuș Neagu. Până a nu-l întâlni pe Istrati, nu văzusem orașul’’. După care limpezește irevocabil opțiunea sa pentru Brăila, punctând decisiv prin argumentul lui Panait Istrati: Dacă vrei să fii peste tot, trebuie să fii de
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
este surâsul purității”, iar rodul ei, creația (poezia) - devine „stare de spirit”. Și-n acest vârtej învârtoșat, „doarme între nori ochiul tău deschis” ( Noaptea unei frunze), iubite Poet! Dacă la o răsărire, vocea străpunge prin timp, străluminat, predacic („te-aș alunga și te-aș disprețui / de n-ai fi eu, de n-ai fi însumi. Te-aș plânge argintiu și gri / cu plânsu-mi... ”), întru trecerea măiastră, traiectul pietrei murind este unul la fel de singular („Când moare o piatră / sufletul ei / aidoma unui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
societății omenești? Peste tot credințele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, amenință toată clădirea măreață a civilizației creștine. Shakespeare cedează în fața bufoneriilor și dramelor de incest și adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven, ideile mari asfințesc, zeii mor. Miron Manega membru UZPR Sursă: www.certitudinea.ro
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
antice medicină magică ori sacerdotala vede în boli fie duhuri rele pătrunse drept corpuri străine în organism, fie le consideră că pedepse divine. Bineînțeles că în cadrul unor astfel de concepții anumiți zei dătători de viață vor fi aceia care vor alunga demonii chinuitori din corpul oamenilor sau vor pedepsi cu boli pe cei necredincioși. Zalmoxis este principalul zeu al geto-dacilor, amintit în repetate rânduri în literatura antică, incepand cu Herodot, Platon, până târziu de către istoricii bizantini.. Printre atribuțiile lui Zalmoxis se
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]