495 matches
-
lor oscilează puțin (tabelul 28). III.5. TIPUL DE SOL ȘI îNSUȘIRILE AGROPRODUCTIVE Pe teritoriul fermei Ezăreni din județul Iași, sub acțiunea complexă a factorilor pedogenici, s-au format următoarele tipuri de sol: cernoziomul cambic tipic și moderat erodat, solul aluvial molic și lăcoviștile salinizate. Cernoziomul cambic tipic, lutos, format pe depozite löessoide și luturi cu următoarea secvență morfologică Am-A/B-Bv-Cca este mijlociu aprovizionat cu humus (3,12 g %) și azot total și slab aprovizionat în fosfor mobil (18,4
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în azot total, 0,198 g la %, foarte slab aprovizionat în fosfor mobil (1,2 mg la %), mijlociu aprovizionat în potasiu mobil (11,7 mg la %). Ocupă versanții cu pante mici (3-5%) caracterizați prin climat mai arid decât împrejurimile. Solul aluvial molic este slab salinizat, lutoargilos, format pe depozite aluviale. Morfologia este de tipul Am-Ca. Solul este mediu aprovizionat în humus și azot total, bine aprovizionat în fosfor și potasiu mobil iar reacția este slab alcalină cu pH-ul cuprins între
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
aprovizionat în fosfor mobil (1,2 mg la %), mijlociu aprovizionat în potasiu mobil (11,7 mg la %). Ocupă versanții cu pante mici (3-5%) caracterizați prin climat mai arid decât împrejurimile. Solul aluvial molic este slab salinizat, lutoargilos, format pe depozite aluviale. Morfologia este de tipul Am-Ca. Solul este mediu aprovizionat în humus și azot total, bine aprovizionat în fosfor și potasiu mobil iar reacția este slab alcalină cu pH-ul cuprins între 8,1 -8,3. S-a format pe albiile
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Vindecarea de simetrie (Editura Cronica, Iași, 1999), Portret în cuțit (Editura Vinea, București, 2001) și Cartea invaziilor (Editura Vinea, București, 2004) -, Dan Bogdan Hanu a reușit să configureze unul dintre cele mai substanțiale și mai incomode imaginare poetice de astăzi. Aluviale, magmatice, palimpsestice, poemele sale deconcertează în special prin lipsa de transparență a discursului, decriptarea acestuia cerând cu mult mai mult decât paciența interpretativă și ascuțirea simțului critic obișnuite. Aceasta, deși poetul însuși (dublat de un talentat critic al actualității noastre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acoperă o suprafață de 28.752 de hectare; se găsesc pe unele suprafețe din Câmpia Moldovei, apariția lor fiind condiționată de substratul geologic salifer; vertisoluri care acoperă o suprafață de 1500 de hectare; soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (protisoluri*) (soluri aluviale, soluri aluviale gleizate, soluri aluviale salinizate, regosoluri, erodisoluri) care acoperă o suprafață de 175.077 de hectare. Solurile afectate de procese de eroziune și alunecări predomină pe versanții puternic înclinați. *după noua clasificare a solurilor din România (2006) Resursele naturale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
suprafață de 28.752 de hectare; se găsesc pe unele suprafețe din Câmpia Moldovei, apariția lor fiind condiționată de substratul geologic salifer; vertisoluri care acoperă o suprafață de 1500 de hectare; soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (protisoluri*) (soluri aluviale, soluri aluviale gleizate, soluri aluviale salinizate, regosoluri, erodisoluri) care acoperă o suprafață de 175.077 de hectare. Solurile afectate de procese de eroziune și alunecări predomină pe versanții puternic înclinați. *după noua clasificare a solurilor din România (2006) Resursele naturale Județul Iași
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
752 de hectare; se găsesc pe unele suprafețe din Câmpia Moldovei, apariția lor fiind condiționată de substratul geologic salifer; vertisoluri care acoperă o suprafață de 1500 de hectare; soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (protisoluri*) (soluri aluviale, soluri aluviale gleizate, soluri aluviale salinizate, regosoluri, erodisoluri) care acoperă o suprafață de 175.077 de hectare. Solurile afectate de procese de eroziune și alunecări predomină pe versanții puternic înclinați. *după noua clasificare a solurilor din România (2006) Resursele naturale Județul Iași nu dispune de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și cuprinde podișuri sculptural erozive monoclinale, cu fragmentare deluroasă, cu văi largi însoțite de terase și versanți. Panta terenului este de la ușoară la moderată. b) Aspecte pedologice: pe suprafața rezervației sunt soluri de tipul brun argiloiluvial tipic, brun luvic și aluvial tipic. c) Aspecte hidrologice: rezervația este străbătută de pârâul Sacovăț, care colectează apele de pe raza rezervației. d) Aspecte climatologice: temperatura medie anuală: 9,6°C, amplitudinea temperaturilor medii anuale este de 24,9°C, temperatura maximă absolută este de 40
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
teritoriu sunt formate din pietrișuri mărunte urmate de nisipuri grosiere și nisipuri argiloase. Predomină rocile cu caracter alcalin, ca urmare a prezenței marnelor calcaroase și a gresiilor. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul aluvial tipic și aluviunile recente. c) Aspecte hidrologice: aparține bazinului râului Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este o formațiune sedimentară cu aluviuni actuale și subactuale; Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală a reliefului: “acumulare fluviatilă”; terase: albie majoră, lângă terase de luncă; tip de relief-regiune geomorfologică: Podișul Fălticeni. b) Aspecte pedologice: pădurea azonală (de luncă) de la Mircești
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală * Turbării de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală * Turbării de acoperire (dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european și cu Carpinion betuli * Stejăriș, cu Galio-Carpinetum * Păduri pe pantă, grohotiș sau ravene, cu Tilio-Acerion * Stejăriș bătrân acidofil, al câmpurilor nisipoase, cu Quercus robur * Pădure de frasin termofil, cu Fraxinus angustifolia * Turbării împădurite * Păduri aluviale, cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) * Păduri mixte, cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris) * Păduri panonice, cu Quercus petrae și Carpinus betulus * Păduri panonice, cu Quercus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la est de câmpii joase litorale și altul insular (Sarawak și Sabah) ocupând partea de nord-vest a insulei Kalimantan/Borneo, format din munți Înalți (vârful Gunung Kinabalu, 4101 m) pe teritoriul Sabahului, munți de Înălțime medie și o câmpie litorală aluvială În Sarawak. Strâmtoarea Malacca, ce se Întinde Între Sumatra și Malaysia, este cea mai importantă linie maritimă din lume. 631 Cele două regiuni separate (continentală și insulară) se află la o distanță de 650 km (H.Matei, S.Negruț, I.
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și Romanian, cu precădere în intervalul Badenian superior-Basarabian - Sarmațian. Suprafețe însemnate din bazinul hidrografic Ileana sunt acoperite de depozite mai tinere, formate în urma distrugerii unor depozite mai vechi, în funcție de acțiunea factorilor de eroziune. Depozitele mai tinere sunt reprezentate prin depozite aluviale - terase și lunci, coluvii - glacisuri, proluvii - conuri de dejecție, deluvii - pe versanți și eluvii - la nivelul platourilor și interfluviilor. Terasele reprezintă rezultatul evoluției rețelei hidrografice, care a început să se formeze începând cu momentul exondării - Badenianul superior. Deși numărul, altitudinea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
suprafață a râurilor. În asociație cu regosolurile apar și erodisolurile, din clasa Antrosolurilor, apărute din cauza eroziunii accentuate, evidentă la nivelul unor versanți utilizați agricol. Tot din categoria solurilor azonale, se remarcă răspândirea destul de mare a aluviosolurilor, formate pe materiale parentale aluviale, care se găsesc în lungul văii principale. Cu o dezvoltare deosebită se remarcă tipurile din clasa salsodisolurilor, solonceacul și solonețul, dezvoltate în urma acumulării în cadrul profilul de sol a sărurilor solubile. În aceste condiții, regimul hidric este unul de tip exudativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Elymus repens. Pe lângă aceste specii, mai sunt: pelinița - Artemisia austriaca, sică - Limonium gmelinii, Cerastium dubium, pătlagina îngustă - Plantago lanceolata, șopârlița - Veronica teucrium. Suprafața habitatului este de aproximativ 36,43 ha, cu un număr de specii reprezentativ în fitocenoze. Habitatul Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii, cod 6440 Sunt pajiști aluviale cu regim natural de inundare unde sunt întâlnite specii de plante precum: răchitan-Lythrum salicaria, rogoz-Carex praecox, rogoz-Carex riparia, rogoz-Carex vulpina, coada vulpii-Alopecurus pratensis, iarba câmpului-Agrostis stolonifera. Suprafața habitatului este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Limonium gmelinii, Cerastium dubium, pătlagina îngustă - Plantago lanceolata, șopârlița - Veronica teucrium. Suprafața habitatului este de aproximativ 36,43 ha, cu un număr de specii reprezentativ în fitocenoze. Habitatul Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii, cod 6440 Sunt pajiști aluviale cu regim natural de inundare unde sunt întâlnite specii de plante precum: răchitan-Lythrum salicaria, rogoz-Carex praecox, rogoz-Carex riparia, rogoz-Carex vulpina, coada vulpii-Alopecurus pratensis, iarba câmpului-Agrostis stolonifera. Suprafața habitatului este de aproximativ 25,91 ha cu un număr corespunzător de specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
și Dobrogea. Suprafețe: Aproximativ 50-60 ha. Stațiuni: Altitudine: 50-200 m. Clima: T = 10,5-9,50° C; P = 450-500 mm. Relief: teren plan cu mici excavații unde se adună apa și după secare, concentrația sărurilor este mai mare. Roci: loess, depozite aluviale, în lunci. Soluri: solonețuri, solonceacuri sulfato-sodice, reavăne la suprafață și umede în profunzime. Structura: Deși majoritatea speciilor componente sunt plante de talie mică și mijlocie, putem diferenția două straturi ale vegetației. Stratul superior, de 30-35 cm, este alcătuit din: Halimione
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
colinare și montan inferioare, din Transilvania, Muntenia, Moldova. Suprafețe: de la 200-500 m² până la 4-5 ha în terenurile înmlăștinate. Stațiuni: Altitudine: 500-800 m. Clima: T = 7,5-6,00°C; P = 700-950 mm. Roci: silicioase, marne și bolovănișuri aduse de torenți. Soluri: aluviale, gleice și pseudogleice, bogate în umiditate și substanțe nutritive. Structura: Specia caracteristică și dominantă, Filipendula ulmaria, o plantă de talie mare, care atinge 1,5-2 m. Aceasta realizează etajul superior, în amestec cu: Lythrum salicaria, Valeriana officinalis, Telekia speciosa, Chaerophyllum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]