9,933 matches
-
până-n pânzele albe!) a securității "bune, naționale"! De ce se miră președintele că e victima securiștilor și a comuniștilor când, șapte luni de la preluarea puterii, l-a păstrat în funcție pe Virgil Măgureanu? Și când într-un punct-cheie pentru poziția României, ambasada de la Washington, l-a menținut până în clipa de față, pe Mircea Gioană, unul dintre apropiații lui Ion Iliescu? Nu contest că presa noastră "națională" și câțiva comentatori cunoscuți fac, adeseori, jocuri dubioase, chiar iresponsabile. Numai că aceeași presă i-a
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
l-a suferit. (I-a plăcut, totuși, lui Mateiu, amator de finețuri fezandate). Bucureștii pe ale cărui ulițe insalubre se preumbla Eminescu tocmai începea să fie dotat cu acele mărețe clădiri boierești ce încă și astăzi adăpostesc, în cartiere rezervate, ambasade, vecine cu noile construcții de maxim confort ale îmbogățiților momentului. Și unde nu trebuie să mergi mult, ca să dai de mizerie. Că Horia-Roman Patapievici a fost respins din acea instituție care trebuie să controleze aplicarea Legii dosarelor Securității, nu e
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
subiectul" (Despre revoluții). Și din nou o întoarcere către obsedanta actualitate politică basarabeană, înțesată de calambururi: "Cu (și eu)/ pocalul de șampanie în mînă/ privesc în jur și înjur (în sinea mea)/ handi-capacitatea politicienilor basarabeni (de/ la A la Z)" (Ambasade la Chișinău). De altminteri, trecînd prin Chișinău, am constatat noi înșine marea poftă a basarabenilor de a glumi, ca un soi de exorcizare laică, la îndemînă, ca un atît de românesc "haz de necaz" al celor ce se consideră, cu
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
de multă umbră pentru a învăța legea focului.// Nicăieri nu se beau atîtea flăcări otrăvuri/ nu se carbonizează atîtea suflete pe terase/ nu crește atît de repede gradul de alcool în sîngele public.// O bătrînă cară o vară scînduri de la ambasada americană/ gînduri de iarnă roiesc deasupra noastră ca ciorile/ însă nu auzim croncănitul răgetul răcnetul.// Nicăieri nu se deschid atîtea localuri birouri/ nu se închid atîtea uși nu ard de vii atîtea speranțe./ Trecem cu fierul încins peste lucruri în
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
Elena Zottoviceanu Cu câteva numere în urmă, Ada Brumaru a comentat pentru cititorii României literare concertul de deschidere a Festivalului Internațional Chopin organizat de Canalul Muzical al Radiodifuziunii Române cu sprijinul Ambasadei Polone la București: o seară de neuitat, în care o mare poetă a pianului - am numit-o pe Elisabeth Leonskaja - a dat viață celor două concerte cu orchestră. Festivalul a continuat cu o serie de recitaluri în fața unor săli arhipline
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
cu fumuri de vizionari nu sunt, după cum s-a dovedit, decât niște proști! Mă întreb ce-o fi gândit dl Blair, văzând totală indiferență a unei jumătăți din sală Parlamentului: oare să fi greșit țară? Să fi fost dezinformat de ambasada Mării Britanii la București, care l-a avertizat, cu siguranta, că românii sunt extrem de sensibili la chestiunea integrității teritoriale, mai ales de când cu bombardamentele din Iugoslavia? Să se fi dat în cască nu traducerea mesajului sau ultra pro-românesc, ci vreun
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
muzică franceză. În cele mai multe cazuri au fost implicate organismele care susțin consecvent și girează cu prestigiul lor politică de propagare și punerea în valoare a artei galice peste hotare. Astfel, s-au implicat, separat sau în conjuncție, Serviciile culturale ale Ambasadei Franței la București, Institutul francez, l^Association Française pour l^Action Artistique (AFFA), Délégation Générale de l^Alliance Française în România și instituțiile noastre de concert. Gamă repertoriala, tipologia formațiilor din sfera cameralului a fost largă, si cum nu a
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
atîtea puncte comune pe cît de multe sînt elementele care le diferențiază. Prima dintre ele a fost organizată la Galeriile Catacomba și aparține sculptorului Mamikon Yengibarian, iar cea de-a doua s-a deschis la Muzeul Țăranului Român, cu sprijinul Ambasadei Finlandei în România și, în mod special, cu susținerea D-lui ambasador Mikko Heikinheimo, și cuprinde fotografie semnată de Peter Korniss. Cele mai evidente elemente comune ale celor doi expozanți sînt atît faptul că ambii reprezintă artă maghiară, dar nici unul
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
Irina Coroiu E greu de spus dacă un festival "Bărbați despre bărbați" ar fi stîrnit mai mult interes decît Festivalul "" desfășurat de curînd la Cinemateca Română. Inițiativa a aparținut entuziaștilor Beata Podorska de la Ambasada Poloniei și Stanislav Kazecky de la Centrul Ceh, care și-au antrenat colegii de la Ambasada Finlandei, Institutul Francez, Goethe Institut, Institutul Cervantes și Centrul Cultural al Republicii Ungare. Filmele - indiferent de valoarea lor, inerent inegala - au configurat nu neapărat noțiunea de
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
un festival "Bărbați despre bărbați" ar fi stîrnit mai mult interes decît Festivalul "" desfășurat de curînd la Cinemateca Română. Inițiativa a aparținut entuziaștilor Beata Podorska de la Ambasada Poloniei și Stanislav Kazecky de la Centrul Ceh, care și-au antrenat colegii de la Ambasada Finlandei, Institutul Francez, Goethe Institut, Institutul Cervantes și Centrul Cultural al Republicii Ungare. Filmele - indiferent de valoarea lor, inerent inegala - au configurat nu neapărat noțiunea de feminism - susceptibila de încriminări "militantiste", cît un portret (defel "robot") al feminității însăși. Lucru
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
de pe Côte des Neiges etc. - să mă opresc aici, cum le vei boteza? Nu-i așa că este bine să fim cât mai divizați și să Încurajăm cățeii să stea cuminți pe lângă stăpâni și să latre numai cum vor șefii de la ambasadă? Înțelegi ce vreau să zic? (vezi scrisoarea de felicitare la Înființarea ADAS a ne-excelenței sale, ambasatricea României la Ottawa). Un nene scriitor (ăla mai mare și puternic, oltean sadea - cred că l-ai remarcat la „aniversarea comună”) s-a cam
Dragă Sake,. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_152]
-
grotesc al situațiilor în care sunt puși muncitorii. Astfel, Marcu, suferind un minor "accident de muncă", scoate la iveală din cizma un... bocanc, captura de război de la un pilot american, căzut la Ploiești în spatele livezii tatălui său; militarul, care păzește ambasada își face gimnastică mintală troznindu-si, "plăcut", oasele cefei; tentativă securistului Luca de a-l trage de limbă pe bătrânul Matei eșuează lamentabil: ("- Burghezia a săpat aici adânc, a fost bulevardul ei: anii ^30, ce să ne mai dăm noi cu
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
1969 am decis sa ma "transfer" în Occident, din mai multe motive, printre care, cel mai important era... Securitatea. Încă din 1968, cînd devenisem cunoscut publicului prin articolele din presă și emisiunile de artă plastică de la televiziune, si cum frecventam ambasadele, un anumit "inginer Dumitru" - "fost coleg de liceu" (sic!) - a ținut morțiș să mă "cunoască" și s-a ținut de capul meu luni de zile pentru a mă coopta printre informatorii Securității. Cînd am înțeles cum stau lucrurile, după ce am
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Lovinescu și Virgil Ierunca - și am inceput colaborarea în presa exilului. Contrar a ceea ce se crede, exilul politic era puțin numeros. Marea majoritate a emigranților erau exilați economic, veniți în Occident pentru a trăi mai bine, păstrînd relații utile cu ambasadele și cu regimul din țară. Doar 5-6 la suta erau cu adevarat exilați politic activi, înfruntînd toate riscurile unei astfel de alegeri. Există un cod moral al exilului, care separă net diaspora politică, de stînga comunistă din țară și din
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
care venisem - sentimentul că plec de acasă, ca să mă întorc acasă (la Gallese, în a doua patrie), cu deosebire că la întoarcere, bucuria reîntîlnirii cu țara se preschimbase într-o adîncă tristețe. - Dupa ^89, relațiile dumneavoastră cu autoritățile române, cu Ambasada, s-au schimbat? - M-am întîlnit cu Iliescu la Ambasada română din Romă, în ianuarie ^91. Mă dusesem să-l contest. Era prima lui vizită în Occident, după revoluție. Am citit în fața ziariștilor italieni și străini discursul de mulțumire pe
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
acasă (la Gallese, în a doua patrie), cu deosebire că la întoarcere, bucuria reîntîlnirii cu țara se preschimbase într-o adîncă tristețe. - Dupa ^89, relațiile dumneavoastră cu autoritățile române, cu Ambasada, s-au schimbat? - M-am întîlnit cu Iliescu la Ambasada română din Romă, în ianuarie ^91. Mă dusesem să-l contest. Era prima lui vizită în Occident, după revoluție. Am citit în fața ziariștilor italieni și străini discursul de mulțumire pe care l-a adresat minerilor chemați de el. A răspuns
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
A replicat că nici pînă azi nu se știe cine a tras în Kennedy (leit-motivul răsuflat al lui Iliescu). A doua zi, publicam în "Avvenire" articolul "Europa, nu te încrede în Iliescu". Natural, la ultimele alegeri l-am votat (la Ambasada din Romă) pe Emil Constantinescu, pe care il cunoscusem la Primul congres al exilului românesc de la Paris, în 1994. Situația din țară o știm cu toții. Economia românească - și nu numai - se află că într-o sală de reanimare. Dar oxigenul
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
cu un sentiment de regret și nemărginita durere. Este inadmisibil că un asemenea mare compozitor, intrat în universalitate, să nu figureze nicăieri și aș spune că aceasta se datorează, din păcate, în parte, si dezinteresului și indiferentei, în timp, a Ambasadei noastre, care nu s-a străduit să sensibilizeze Primăria Parisului pentru a-i acorda onorul cuvenit muzicianului român. După cum se știe, Enescu și-a trăit aici ultima parte din viață, a concertat pe podiumul celebrei Săli de concerte Pleyel, repurtând
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
neliniștitor Sekal trebuie omorât, film al unui regizor - Vladimir Michalek - ce merita toată atenția noastră). an fine, pentru a desăvârși acest festin cinematografic: Zilele filmului britanic. 29 octombrie-2 noiembrie (ajunse la ediția a patra și organizate de Consiliul Britanic și Ambasada Mării Britanii la București an colaborare cu Uniunea Cineaștilor din România). Față de edițiile precedente, care s-au constituit an evenimente independente, cea actuală a fost integrată an cadrul mai amplu al Festivalului British Days, manifestare desfășurată timp de două luni
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
numeroase companii. Marchiza ai invitase pe Rastignac, Blondet, marchizul de Ajudua-Pinto, Maxime de Trailles, marchisul d'Escrignon,... du Tillet, unul din cei mai bogați bancheri din Paris; baronul de Nucingen, Nathan, lady Dudley, doi din cei mai perfizi atașați de ambasada, si cavalerul d'Aspard..." Toți profita de prezența lui d'Arthez ca să-l provoace pe seama amorezării lui de prințesa Cadignan, la care "depravarea - după cum spune unul din musafiri, marchizul Maxime de Trailles, - nu este un efect, ci cauza" (tuturor stricăciunilor
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
nu ănteleg cum de lezează statuia martirilor militari arădeni sensibilitățile specifice ale românilor. Statuia exalta libertatea ca atare, si rememorează executarea demonstrativa a unui grup de 13 generali maghiari pașoptiști de către armata imperiala austriacă. Eventual, lezate s-ar putea simți Ambasada Austriei la București și statul suveran pe care aceasta o reprezintă: românii nu joacă, ăn simbolistică statuii, nici un loc. Pe de altă parte, e incontestabil că vărsarea de sânge de acum 150 de ani a avut loc la Arad, locul
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
lumea! Și nu este puțin lucru a căuta cu folos artistic, a găsi. an seria concertelor camerale bucureștene... Am audiat un spectaculos recital susținut la Ateneul Român de opt clarinetiști dintre care cinci originari din Elveția, concert organizat cu sprijinul ambasadei acestei țări la București. Patrik Bader, Emil Visenescu, Horia Ștefan Dumitrache, Dan Florin Cătina, Sylvia Schwarzenbach, Marin Kunz, Urs Etter, Martin Schranz, recompun ămpreună un repertoriu contemporan an limitele căruia cordialitatea colaborării este susținută de un profesionalism probat de acuratețea
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
a mobilei scoase în stradă, a hainelor și cărților împărțite la prieteni, a milițianului care trântește de pământ și calcă în picioare mașină de scris. Apoi, prelungirea necesară a condiției de român fugit în cea de postulant pentru imigrare la Ambasada Australiei din Viena: controlul fizic, care îi exclude pe cei cu vedere slabă, cicatrici vizibile sau tatuaje, cele două ștampile fatidice aplicate pe cereri: admis/respins; inscripția keine Ausländer ce le interzice străinilor să se apropie de podiumul pe care
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
Pentru viitorul etnomuzicolog Brauner ceva din tezaurul acesta popular s-a sedimentat în subconștientul sau. Tot peregrinînd, familia Brauner se mută în 1917-1918 la București, locuind undeva în Calea Victoriei, alături de actualul Cazino Victoria, clădirea unde a funcționat pînă în 1944 ambasada Germaniei la București. Urmîndu-si vocația, s-a înscris la Conservator, avîndu-i profesori pe D. Kiriac, Ștefan Popescu, Const. Brăiloiu. După absolvire, da, o vreme, lecții de muzică, pînă cînd, în 1927, Brăiloiu, ținînd mult la Harry, îl numește secretarul Arhivei
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
al adolescenței sale, de familie și de limbă, considerându- se în orașul Berna (dominat de dialectul alemanic), o exilată din punct de vedere lingvistic și chiar temperamental. După moartea soțului, a rămas stâlpul grandioasei case din luxosul cartier bernez al ambasadelor, casă vizitată adesea în tinerețe de Einstein, unde își exersa vioara cu un prieten, pe atunci proprietarul imobilului. Aici și-a desfășurat întreaga-i activitate literară, pentru care a fost distinsă cu numeroase premii. Prozatoare plină de har, Françoise Choquard
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]