3,682 matches
-
răspuns că i-ar plăcea să trăiască mai curînd în infern, cu marile spirite rebele, spre a putea discuta cu ele, în eternitate, marile probleme de stat. În poziția de secretar al democrației florentine, cîștigată la 29 de ani, tînărul ambițios, cu ochi de Argus, s-a făcut repede necesar prin inițierea deplină în soluțiile de organizare statală și acțiune diplomatică. Biografii au fost uimiți de mulțimea actelor de tot felul rămase de la el în cancelaria Florenței. Va fi în grațiile
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ia seama ca nu cumva, prin cine știe ce împrejurare, să pătrundă aici vreun străin tot atît de puternic ca și el. Lucrul acesta va putea oricînd să se întîmple prin acțiunea celor care sînt nemulțumiți, sau a celor care sînt fie ambițioși, fie fricoși; se știe doar că etolienii i-au adus pe romani în Grecia, și de altfel, pretutindeni unde aceștia au ocupat o provincie, ei au fost chemați de locuitori. Se întîmplă întotdeauna la fel, și anume, de îndată ce un străin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
puterea bisericii și își îndepărtase prietenii, căci voind să ocupe regatul Neapolului, îl împărți cu regele Spaniei; și dacă pînă atunci fusese singur stăpîn în Italia, putînd să facă ce voia, acum își luase un tovarăș pe lîngă el, pentru ca ambițioșii din această țară și cei care ar fi fost nemulțumiți de el să aibă cui să i se adreseze; și în timp ce pînă acum ar fi putut să așeze pe tronul Neapolului un rege care să-i fie lui tributar, acum
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mercenare și cele aliate sînt nefolositoare și primejdioase; iar dacă un principe își întemeiază puterea pe armatele mercenare, el nu va avea niciodată o situație stabilă și sigură, deoarece armatele de acest fel sînt lipsite de unitate între ele, sînt ambițioase, fără disciplină și necredincioase; ele sînt pline de vitejie cînd sînt între prieteni, și sînt lașe în fața dușmanului; nu au frică de Dumnezeu și nu-și țin cuvîntul față de oameni; și cu atît mai mult amîni o înfrîngere, cu cît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
abil această mulțumire prin modul în care repartiza impozitele; căci contribuțiile pe care le ceru de la nobilime fură cele mai mari și cele care au fost plătite întîi." (I, 51) " Pentru a îngrădi excesele și a înlătura pericolul unui om ambițios care are creditul întregii țări, mijlocul cel mai simplu și cel mai sigur este de a merge înaintea lui pe calea ce-l duce spre atingerea scopului său." (I, 52) " Adesea, un popor își dorește propria ruină, înșelat de o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cuceririi voastre: putem citi, oare, asemenea precepte fără să ne înfiorăm de oroare și de indignare? Aceasta înseamnă să calci în picioare tot ce e mai sfînt în lume; să comiți, pentru un interes, toate crimele posibile. Cum! Dacă un ambițios a reușit, prin violență, să pună mîna pe statul unui principe, va avea dreptul să-l asasinezeze, să-l otrăvească? Dar procedînd astfel, același cuceritor introduce în lume o practică ce nu poate conduce decît la propria-i ruinare; un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prin violență, să pună mîna pe statul unui principe, va avea dreptul să-l asasinezeze, să-l otrăvească? Dar procedînd astfel, același cuceritor introduce în lume o practică ce nu poate conduce decît la propria-i ruinare; un altul, mai ambițios și mai abil decît el, îl va pedepsi după legea Talionului, va invada țara și-l va omorî cu aceeași cruzime cu care el și-a ucis predecesorul. Secolul lui Machiavelli ne oferă, în acest sens, numeroase exemple: Papa Alexandru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
predispoziții este mai de compătimit decît dacă ar fi nebun. Pe el, prezentul îl lasă rece și nu trăiește decît în viitor; nimic pe lume nu-l poate satisface, iar otrava ambițiilor se amestecă mereu în dulceața plăcerilor. Un principe ambițios este mai nefericit decît un ambițios oarecare. Nebunia fiind proporțională cu rangul, ea este în cazul lui și mai întinsă, neînfrînată și insațiabilă. Dacă onorurile și mărirea sînt hrana pasiunilor celor de rînd, monarhii își satisfac ambițiile cu provincii și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dacă ar fi nebun. Pe el, prezentul îl lasă rece și nu trăiește decît în viitor; nimic pe lume nu-l poate satisface, iar otrava ambițiilor se amestecă mereu în dulceața plăcerilor. Un principe ambițios este mai nefericit decît un ambițios oarecare. Nebunia fiind proporțională cu rangul, ea este în cazul lui și mai întinsă, neînfrînată și insațiabilă. Dacă onorurile și mărirea sînt hrana pasiunilor celor de rînd, monarhii își satisfac ambițiile cu provincii și regate; și, cum este mai ușor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu care autorul se folosește de aceste exemple merită a fi dezvăluită: e bine să descoperim toate subtilitățile și șireteniile acestui seducător. Machiavelli nu ne vorbește despre ambiție decît în latura ei bună (dacă are vreuna); ne vorbește despre acei ambițioși care au fost încununați de succes, păstrînd o tăcere deplină asupra acelora care au căzut victimă patimilor lor. Faptul seamănă a manipulare și nu am greși dacă am spune că Machiavelli joacă în acest capitol rolul Șarlatanului Crimei. De ce, oare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu am greși dacă am spune că Machiavelli joacă în acest capitol rolul Șarlatanului Crimei. De ce, oare, vorbind despre legislatorii evrei, despre unicul monarh al Atenei, de cuceritorul mezilor, de fondatorul Romei, despre cei cărora succesul le-a încununat proiectele ambițiose, Machiavelli nu adaugă și exemplul unor conducători din cealaltă categorie, nefericită, ca să arate că, dacă ambiția îi propulsează pe unii, pe cei mai mulți îi pierde? N-a existat un Jean de Leyde, conducător al anabaptiștilor, încarcerat, ars și spînzurat într-o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu aprobarea Papei, Guise cel însemnat cu cicatrice, care voia și el să-l dea jos pe al lui, avînd aceeași aprobare, n-a fost oare asasinat? Peste treizeci de conducători religioși și mai mult de o mie de alți ambițioși n-au sfîrșit prin moarte violentă? De altfel, sînt de părere că Machiavelli îl alătură destul de nepotrivit pe Moise lui Romulus, Cirus și Tezeu. Ori Moise era inspirat, ori nu era. Dacă nu era (ceea ce nu putem presupune), n-ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să fie atent la sensurile diferite pe care Machiavelli le dă cuvintelor. Cînd spune că "fără ocaziile de a se manifesta, virtutea dispare", cititorul să nu se înșele! Aceasta înseamnă, de fapt, că fără ocaziile, circumstanțele favorabile, cei perfizi și ambițioși nu vor face uz de talentele lor. Numai în cheia crimei pot fi explicate obscuritățile acestui autor. Eu cred, pentru a trage o concluzie la acest capitol, că singura ocazie, pentru un om, de a se ridica pe tronul de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lume și care atunci nu însemnau nimic; puterea bine consolidată a regilor, maniera de a negocia a suveranilor și acest echilibru de forțe, pe care l-a stabilit în Europa alianța unor conducători remarcabili, pentru a se opune celor prea ambițioși, alianță care n-are alt scop decît liniștea omenirii? Toate acestea au produs o schimbare atît de generală și atît de universală, încît majoritatea preceptelor lui Machiavelli au devenit inaplicabile în politica noastră modernă. Este ceea ce dovedește, în special acest
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
iar regalitatea să fie singura funcție unde viciul să facă legea? Trebuie să fii așa precum am zis mai înainte pentru a putea cîștiga inimile celorlalți, și nu cum ne învață Machiavelli de-a lungul acestei lucrări, adică nedrept, crud, ambițios și preocupat doar de grija măririi tale. Astfel putem să-l vedem demascat pe acest politician, pe care secolul lui l-a făcut să treacă drept un mare om, pe care mulți miniștri l-au recunoscut drept primejdios, însă pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
își datorează originea profundei ignoranțe în care zăcea lumea cînd s-au dat nume vagi efectelor ale căror cauze nu se cunoșteau. Ceea ce numim în mod obișnuit norocul lui Cezar înseamnă de fapt toate conjuncturile care au favorizat planurile acestui ambițios. Ceea ce înțelegem prin nenorocul lui Cato sînt nenorocirile inopinate care i s-au întîmplat, adică acele contratimpuri în care efectele au urmat atît de rapid cauzele, încît prudența nu a mai putut nici să le prevadă, nici să le combată
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nouă monarhie s-ar instaura peste statele răvășite ale principilor deveniți slabi din pricina neînțelegerilor dintre ei. Politica principilor Europei pare, deci, a pretinde ca ei să nu neglijeze nicicînd alianțele și tratatele prin care aceștia pot egala forțele unei puteri ambițioase; dar trebuie să se ferească de cei care vor să semene neînțelegerea și zîzania între ei. Să ne amintim de acel consul, care, pentru a arăta cît de necesară este unirea, a prins un cal de coadă și a făcut
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în aceeași situație. Dacă regii Egiptului, Siriei, Macedoniei s-ar fi aliat împotriva puterii romane, niciodată aceasta n-ar fi putut înfrînge aceste imperii; o alianță înțelept concertată și un război energic purtat ar fi făcut să eșueze aceste proiecte ambițioase, a căror împlinire a îngenunchiat universul. Este prudent să preferi răul mai mic răului mai mare, după cum prudent este să alegi calea cea mai sigură, excluzînd-o pe aceea care e nesigură. Este, deci, mai bine ca un principe să se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu atît mai mult cu cît, prin alianțe, protecția este mai eficace și pentru popoarele lor. Toate războaiele, așadar, care nu vor avea alt scop decît alungarea uzurpatorilor, menținerea drepturilor legitime, garantarea libertății oamenilor, evitarea opresiunilor și a violențelor celor ambițioși, vor fi în conformitate cu dreptatea. Suveranii care duc astfel de războaie n-au să-și reproșeze sîngele vărsat; necesitatea îi face să acționeze; și, în asemenea împrejurări, războiul este o nenorocire mai mică decît pacea. Acest subiect mă face, în mod
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
văzuți de oamenii regimului. Cam în același timp, de la mănăstire, maica Agripina le dădu de veste că și pe-acolo se întâmplau din nou lucruri asemănătoare. De data aceasta năpasta căzuse pe capul lui Vică Scorțeanu, alt fermier cu planuri ambițioase, dar deloc ortodoxe într-un regim eminamente etatist ca cel din România, dar și pe capul albit al Generalului, ale cărui proiecte ambițioase de regenerare morală și creștină a poporului român ajunseseră și la urechile cârmuitorilor atei ai țării. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nou lucruri asemănătoare. De data aceasta năpasta căzuse pe capul lui Vică Scorțeanu, alt fermier cu planuri ambițioase, dar deloc ortodoxe într-un regim eminamente etatist ca cel din România, dar și pe capul albit al Generalului, ale cărui proiecte ambițioase de regenerare morală și creștină a poporului român ajunseseră și la urechile cârmuitorilor atei ai țării. Deși, la drept vorbind, planurile Generalului erau sortite oricum să rămână doar pe hârtie. Dar ce mai contau asemenea amănunte?... Dacă, într-o bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dornic de efort să o schimbe, o lăsa moartă. Pe urmă, succesiv văd imagini desfășurându-se rapid. Vlad plecând în trăsură acasă, apoi cu trăsura spre Londra, cu Erickson. Richie Erickson era un tip bine, cel mai tânăr din grup, ambițios, nestăpânit, plin de viață. Îi făcea plăcere să-l provoace pe Vlad din orice fleac. Însă în sinea lui, știa că poate conta pe Vlad. Și Vlad putea conta pe el, Erickson ajutându-l chiar și pentru a se da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
temeri și de neliniști îi rodea continuu sufletul. De bună seamă că suferea. Suferea și spera! „Lucrurile nu vor rămâne așa cu fata asta. Mă voi lupta ca s-o am, și strădui ca s-o păstrez!”, își spunea el ambițios, în momentele de maximă determinare. 24 Rareș Tiron Însă se cuvine să dezvălui câte ceva și despre această tânără, despre care am tot amintit, în repetate rânduri, până acum. Fără să scot la lumină nici măcar unul dintre numeroasele sale defecte - deoarece
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
o punea de fiecare dată, când ieșea în societate, era îndeajuns de strălucitoare, pentru a demonstra lumii repede exact contrariul acestor lucruri. Singura ei aptitudine salvatoare, Istorisiri nesănătoase fericirii 149 totuși, era dezvoltatul său simț practic, atât. Părea o femeie ambițioasă și cu însușiri de învingătoare, dar asta - nu trebuie trecut sub tăcere - se năștea doar din trufia și din ipocrizia ei, ceea ce-i oferea o puternică încredere de sine, cu care știa să se ridice cu ușurință peste oricare impas
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
că m-am descurcat perfect admirabil. Pe scurt, veni, vidi, vici!1” Pur și simplu, jubila. „Într-adevăr, ce chestie interesantă!, își mai zise pe urmă. Da, recunosc că niciodată nu mă învăț minte cum trebuie! Întotdeauna sunt suficient de ambițios, încât să-mi stabilesc dinainte scopuri multe și mărețe și, totodată, suficient de inconștient, încât să nu-mi dau seama repede apoi că n-am cum să le ating vreodată... Acum, uite, cred că-i cu adevărat prima oară în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]